1,859 matches
-
constitutiv), iar nu ca o categorie a intelectului (în mod firesc, constitutivă), trebuie interpretat în legătură cu două condiții: a) modul în care Kant concepe tabela categoriilor din Critica rațiunii pure (nu găsim și finalitatea printre ele); b) părăsirea, de către Kant, a semanticii "clasice" a acestui concept. Categoriile (formele a priori ale intelectului) sunt concepte universale pentru cunoaștere, în vreme ce finalitatea este un concept particular al facultății de judecare reflexive; categoriile nu semnifică și în ordinea moralității decât în măsura în care aceasta presupune și cunoaștere; în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
logic" și "formal", căci aceste două determinări semnifică diferit în spațiul filosofiei kantiene.84 În contextul de față, termenul "formal" desemnează condițiile logice minime care oferă cadrul de înțelegere pentru conceptul finalității (nu sensurile lui, acestea alcătuind împreună structura "materială", semantica sa). Susțineam mai sus că structura formală a conceptului prekantian al finalității este construită prin analogie cu atitudinea teleologică a omului, cu toate că agentul "finalizator" nu este omul. De aici două consecințe: a) accentul ei antropomorfic; b) ideea intervenției în lume
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin finalitate, legată de extinderea finalității asupra naturii: afirmarea unității existenței (a existenței-ca-energie, care cu-prinde toate formele personalizate și pre-personalizate ale energiei). Tipul cultural exprimă, formal, negarea valabilității nelimitate a determinismului prin cauzalitate, prin două sensuri antinomice cuprinse în semantica sa: discontinuitatea natură-cultură, prin care este afirmată ființa-în-sine a culturii, și continuitatea natură-cultură, prin care cultura este integrată unității "realității energetice", unității existenței-ca-energie. Acest din urmă sens nu reprezintă o negare a culturii, o rătăcire a specificului său ontologic, ci
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și dinspre cultură. Natura împrăștie germenii evoluției în indivizi. Dar inovația acestora exprimă și o stare de necesitate a culturii. Ea onorează "scopul" naturii și idealul cultural, totodată. Acestea două ("scopul" naturii și idealul cultural) sunt semnele de hotar ale semanticii vocației din Puterea sufletească. Oarecum, această schiță nu se suprapune schemei determinismului prin finalitate, pentru că operațiile cuprinse de aceasta din urmă limitarea zonei de valabilitate a determinismului prin cauzalitate și universalizrea legislației finalității apar printr-o interferență care atribuie naturii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a unui popor, rostul său istoric, ansamblul creațiilor care, luate împreună, determină un drum specific, o evoluție culturală originală. Acest sens desacralizat avea în cultura română interbelică o circulație mai largă. Cât de legitimă este folosirea acestui sens, cât pierde semantica termenului prin despecificare, prin schimbarea sistemului de referință, sunt probleme pe care nu le pot avea în vedere aici. Legătura vocației cu mesianismul întemeiază pedagogia vocației. Un popor lipsit de ideal, deci de mesianism, nu are "oameni excepționali"; în solul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Tocmai de aceea, mai cu seamă în prima parte a acestui comentariu, chipul tipului uman amintit acum, "noul filosof", va fi adus în față și pus să-și arate însăși ființa. De asemenea, Nietzsche folosește uneori termenul "legiuitor" cu o semantică de sinteză, care înglobează sensurile "omului nobil", ale "omului superior", ale "supraomului". În locurile din opera sa care cuprind referiri la filosofia nietzscheană, C. Rădulescu-Motru are în vedere, dintre formele de excelență ale umanului, cu deosebire supraomul; exceptând, cumva, micromonografia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ci de la raportarea amândurora la filosofia kantiană, mai precis, la structura formală a conceptului finalității, așa cum apare ea la Kant. Am prezentat în secțiunea anterioară cuprinderile teoretice ale vocației. Și nu întâmplător am socotit că vocația nu-și dezvăluie întreaga semantică într-o interpretare a personalismului energetic ca filosofie a culturii. Prin această judecată întâmpin o apreciere pe care am găsit-o la unii interpreți ai filosofiei lui C. Rădulescu-Motru, anume că noțiunea vocației ar fi construită, dacă nu în analogie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dintre cele două concepte vocație și supraom dar, de asemenea, fără a o supralicita, să observăm sistemele de referință în care ele își au locul pentru a dezvălui apoi și posibila lor analogie. Conceptul nietzschean al supraomului își dezvăluie întreaga semantică într-un context de filosofie a culturii. Iată ce spune în acest sens Mircea Florian: "Obiectul filosofiei lui Nietzsche nu este atât realitatea absolută, cât cultura omului; filosofia lui Nietzsche este o filosofie a culturii, o trâmbițare de noi valori
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ce spune în acest sens Mircea Florian: "Obiectul filosofiei lui Nietzsche nu este atât realitatea absolută, cât cultura omului; filosofia lui Nietzsche este o filosofie a culturii, o trâmbițare de noi valori"243. Conceptul personalist energetic al vocației are o semantică circumscrisă ontologiei umanului, așa cum am arătat și justificat în părțile anterioare ale acestei lucrări. Alt sistem de referință, alte înțelesuri, altă logică interogativă și, de ce nu, altă geneză pentru vocație decât cea care activează legătura directă cu conceptul supraomului al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de mitologie, București, Editura Humanitas, 1998, p. 298. 258 Termenul "explicație" ("explicare") așa cum va fi el folosit în acest capitol exprimă modalitatea prin care este formulat temeiul existenței umane și este angajat discursul în scopul elucidării problemei omului. Prin urmare, semantica sa nu activează în scopul unei utilizări tehnice distincția diltheyană dintre explicație (proprie științelor naturii) și înțelegere (proprie științelor spiritului). Totuși, această distincție va orienta, la un moment dat, formularea unei probleme "metafilosofice". 259 C. Rădulescu-Motru, Personalismul energetic, p. 640
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca o matcă în care timpul, „ceas ca de lemn putred”, le face pe toate să curgă spre neștiut, măsurând neliniștitor destrămarea, ca la Lucian Blaga. Imagistica, de foarte multe ori inspirată și firească, se hrănește cel mai des din semantica plecării, a ducerii, a părăsirii. Aerul „pleacă printre degete, cu casă cu tot”; „pe o apă o să plece chipul meu”; „Eu știu: anii, pădurea, toate / Cum înfrunzesc / Și cum de mine se îndepărtează”; sau, obsesiv: „Din frunze pleacă, pleacă și
ANTONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285395_a_286724]
-
G. Vâlsan, Gh. Ulieru, Ion Barbu, Istrate Micescu, Armand Călinescu, Ion Trivale, Vl. Streinu, Ion Minulescu. În 1904 îi apare culegerea de „literatură, estetică, filologie” intitulată Studii, prefațată de B. P. Hasdeu. Câștigând, în 1905, o bursă la Paris (pentru semantică și literatură comparată), frecventează cursuri la École de Hautes Études și la Sorbona, obținând în 1909 titlul de docteur ès lettres. Tezele L’Influence des romantiques français sur la poésie roumaine (1909) și L’Ancienne versification roumaine (XVII-XVIII siècles) (1909
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
de management axat pe comportamentul inactiv sau comportamentul care conduce la nici o realizare. Unii oameni cred că această dimensiune a identificării comportamentului activ versus inactiv reprezintă de fapt două fețe ale aceleiași medalii, că este mai mult o problemă de semantică decât una reală. Nu este așa. Într-o zi, la birou, am văzut doi pe fereastră, doi tâmplari care tocmai terminaseră de pus șindrila pe acoperișul unei clădiri aflate în parcul biroului nostru. Oricât de nebunesc ar suna, unul din
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
figurative sunt simțite ca falsuri, principiul absolut fiind accesibil doar meditației și unei memorii adânci, arhetipale: „Ești ca un gând, și ești, / și nici nu ești, / Între putință și-ntre amintire.” Mai mult, în jurul acestei imagini centrale cresc iradierile unei semantici a aspirațiilor spre o cunoaștere a esențelor, adâncă, totalizatoare, echivalentă cu un maximum de existență: „Pentru ca mintea mea să poată să-nțeleagă/ Nengenuncheată firii de pământ.” Nesiguranța legată de instrumentul acestei cunoașteri (mintea e „ca tuciul”, cuvântul - gol ori prihănit
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
fiscală - aflată la dispoziția guvernului) trebuie să fie corelate cauzal, structural și funcțional în ceea ce se numește mix-ul de politici fiscal-monetare, așa încât agregarea efectelor la nivel macroeconomic să conducă la atingerea convergentă a țintelor stabilite Dacă, așa cum am menționat, semantica nu mai joacă nici un rol în aplicarea unei politici guvernamentale de ajustare, odată ce algoritmul a fost proiectat, indiferent dacă este vorba despre un algoritm de tip discreționar sau de unul de tip non-discreționar, în schimb sintaxa intervențiilor politicii guvernamentale de
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
își astupă urechile pentru a nu auzi vraja care ar răpune-o (Psalmi, LVIII, 5-6), ea este „legată” cu eșarfe pe care, cu litere de aur, era înscris descântecul (2, p. 163 ; vezi și nota 95). De altfel, datele de semantică lingvistică nu vin decât să confirme omologia acțiunilor în discuție (a lega - a vrăji), probând faptul că fenomenul a fost generat de un mecanism mental arhaic 330 Ordine și Haos și universal. În limba română, de exemplu, a lega are
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
conduită admise și practicate în societate; 3) care privește acțiunea și sentimentul (opus lui logic, intelectual)". După aceste demarcații ne putem întocmi morala provizorie. Criticile pertinente ale "marelui partaj" au actualizat "industria retorică, instrumentală și socială a adevărului" (Bougnoux). Întotdeauna semantica provine dintr-o pragmatică, și antiteza dintre enunțul neviciat, rece, impersonal și pacifist și mesajul impur, polemic și retoric, dintre știință și ideologie, pe scurt, își pierde contururile în exercițiul științific in vivo, in statu nascendi. "Chiar și enunțurile științifice
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de reflecție. Mediologia este, în întregul ei, o mișcare de protest împotriva acestei rupturi, cererea materialistă de reunificare a celor doi versanți. Pentru început, ea își va îndrepta atenția spre celălalt sens vorbind despre editură în loc de textualitate, despre tipografie în loc de semantică și despre mijloace de transport în loc de metafore. Știință a semnificării, în general, semiologia se ocupă și de semnele extralingvistice. Saussure: "Putem concepe o știință care studiază viața semnelor în interiorul vieții sociale. Ea formează o parte a psihologiei sociale și în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
c ch y ps w Ä ‘ h Prefațătc "Prefață" Cartea Monicăi Broșteanu intitulată Numele lui Dumnezeu în Coran și în Biblie își propune, în esență, o abordare comparată a problemelor pe care numele divine din Coran și Biblie le pun semanticii lingvistice și lexicologiei și a reflexelor acestora în traducerea numelor respective în limba română. Tema lucrării implică o problematică largă interesând istoria comparată a creștinismului și islamului, relațiile actuale dintre acestea, traducerea și medierea culturală etc. Abordarea comparată este justificată
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
am arătat, cartea Monicăi Broșteanu abordează un subiect care prezintă interes pentru mai multe domenii de cercetare. Pentru a acoperi cum se cuvine această problematică interdisciplinara, studiul necesită cunoștințe de arabă, ebraica și aramaica, de limbi moderne, de lexicologie, de semantica și de traductologie, de teologie creștină și islamică, de Biblie și Coran precum și de multe altele. Monica Broșteanu, conferențiar la Catedră de Limbi și Literaturi Orientale a Universității din București, este - dintre specialiștii români - cea mai bine pregătită să abordeze
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
continuându-se cu comentariile diverșilor autori musulmani, adesea și ale orientaliștilor care s-au ocupat de subiect (cel mai des apare citat D. Gimaret, cu cartea să Leș noms divins en Islam), apoi cu discutarea semnificațiilor posibile - începând cu sursa semantica și cu statutul gramatical al cuvântului - și păstrarea acestora în diferitele traduceri din română sau din alte limbi și sfârșind cu indicarea semnificației de bază, care rezultă câteodată și din opțiunea autoarei pentru un anumit echivalent propus de traducători. Același
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
dacă e cazul, si la textele de la Qumran și la literatura rabinica. Comparația cu literatura extrabiblică din Orientul Apropiat antic scoate în relief unicitatea Vechiului Testament în materie de crez, cult și legislație. Lucrarea nu oferă deci o simplă analiză semantica a cuvintelor, ci mai ales prezintă conceptele fundamentale pe care acestea le exprimă, tradițiile în care apar și nuanțele de sens din cadrul fiecărei tradiții. Ne-am bazat mult pe această lucrare în studiul nostru și am citat-o în repetate
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
New York, 1971. Cuprinde vocabularul Noului Testament și folosirea lui la Sfinții Părinți. În plus, are marele avantaj filologic că urmărește cuvântul grecesc de la primele atestări și cu primele sensuri și dă multe exemple; astfel ne putem da seama de încărcătură semantica și stilistica a unui cuvânt sau altul. 2. Studiul numelor divine în Islamtc " 2. Studiul numelor divine în Islam" Cine deschide Coranul nu are cum să nu fie frapat de multitudinea calificativelor atribuite lui Dumnezeu, unele reluate de peste o sută
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
asupra numelor divine în Coran și în Biblie este abordat într-o perspectivă interdisciplinara: obiectul de investigat interesează în cel mai înalt grad exegeza teologica și ne vom sprijini pe cercetări de această natură, dar metodele vor fi cele ale semanticii, în privința analizării și grupării materialului studiat; apoi, în evaluarea traducerii în limba română a acestor nume, vom avea în vedere o serie de principii fundamentale formulate în cadrul teoriei traducerii. 1.1. Elemente de analiză semanticătc "1.1. Elemente de analiză
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în privința analizării și grupării materialului studiat; apoi, în evaluarea traducerii în limba română a acestor nume, vom avea în vedere o serie de principii fundamentale formulate în cadrul teoriei traducerii. 1.1. Elemente de analiză semanticătc "1.1. Elemente de analiză semantica" Lucrarea de față nu adera în mod rigid la un model lingvistic anume. Reperele de analiză semantica sunt luate cu precădere din lucrarea lui Eugene A. Nida, Componențial Analysis of Meaning (1975), ea însăși având, în cadrul general al abordării generativ
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]