711 matches
-
nu s-a întâmplat. Cetatea trece, în secolul XIV, în posesia obștii, care modifică mai întâi partea estică a capelei, demolând convexitatea absidei și construind, în prelungirea pereților laterali ai acesteia, un cor devenit trapezoidal, închis în est, cu absidă semicirculară sprijinită de șapte contraforturi. Pe latura nordică a sălii, sacristia s-a construit înainte de modificarea corului, căci daca s-ar fi construit după ridicarea noului cor ar fi fost adosată acestuia și nu sălii. De altfel, sacristia veche, divizată printr-
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
al bisericii, intrare printr-un toc de piatră în arc frânt, cu ambrazură al cărei profil - baghetă semicilindrică între două cavete - este aproape identic cu ambrazura intrării din peretele nordic al bisericii-sală din Homorod, cu diferența că aici este închisă semicircular. Prin scările din grosimea zidului se ajunge la nivelele superioare, în al patrulea nivel, meterezul estic a fost transformat în intrare spre podul bisericii, fiind acoperit, ca toate meterezele turnului, în partea îngustă a nișei, cu lespezi, în cea evazată
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
penetrații și nervuri de teracotă, sistem obișnuit în bisericile săsești pe la anul 1500. Pentru întărirea părții de est a bisericii, corul a fost înălțat poligonal și înconjurat de un al doilea rând de contraforturi ce se unesc sus prin arcadele semicirculare pentru a susține parapetul unui cat de apărare, în spatele arcadelor devansate deschizându-se mașiculiuri. Alte contraforturi s-au adosat laturilor de nord și de sud ale sălii, care s-au înclinat sub presiunea bolții, creându-le astfel o contrapresiune. Această
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
acordă cu balustradele de lemn pictate și cu mobilierul bisericii; el e așezat deasupra ferestrelor gotice ale laturii de sud. Concomitent, s-a demolat și catul de apărare de deasupra corului, așezându-se acoperișul direct peste arcadele de apărare. Forma semicirculară a arcului triumfal s-a dovedit a nu fi romanica; el a fost înălțat pe colțurile vechii abside a capelei, arcul propriu-zis fiind din cărămidă și datând din secolul XVIII. Tot atunci s-a construit noua sacristie pe latura de
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
biserica din punct de vedere arhitectonic. Lecomte du Noüy constata că, spre deosebire de Biserica „Sf. Trei Ierarhi” care impresionează prin bogăția, profunzimea și diversitatea ornamentațiilor exterioare, Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” se remarcă prin simplitatea construcției. Biserica avea plan treflat, cu abside semicirculare și cu pronaos supralărgit. Deasupra naosului se afla o turlă octogonală cu acoperiș țuguiat, așezată pe o bază octogonală. Zidul era susținut de contraforturi înalte în dreptul proscomidiarului și al veșmântarului. Pe absidele laterale se aflau arcade oarbe. Fațada bisericii ștefaniene
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
acuarele, planuri și descrieri ale Sibiului realizate de cunoscutul pictor sibian, Johann Böbel (1824-1887). Săpături arheologice realizate in anii 2005-2006, au scos la iveală în zona podului, spre Piața Huet, un prim parapet al pasajului, din cărămidă, cu un arc semicircular înalt de peste 4 metri, se pare folosit pentru a aproviziona pivnițele și magazinele direct din tunel și resturi de pivnițe, aparținănd clădirilor de pe tunel, demolate începănd cu anul 1849. Locul pe unde trecea tunelul era denumită „Băncuțele Minciunilor”, acest nume
Podul Minciunilor din Sibiu () [Corola-website/Science/306329_a_307658]
-
păstrează și astăzi, situată pe un deal, în partea de sud-est a satului. Acesata biserică este construită din piatră brută și cărămidă. Biserică are un turn cu clopotnița cu un singur etaj; pe cele patru laturi are câte o fereastră semicirculara. Datorită faptului că este destul de veche, este declarată monument istoric. Din Conscripția Aran din anul 1750, aflăm unele date despre populația acestui sat. Astfel, în documentul amintit se arată că în Csula Mare trăiau 34 de familii cu 160 de
Ciula Mare, Hunedoara () [Corola-website/Science/300544_a_301873]
-
patru ferestre dispuse simetric la nord și sud. La vest cafasul se întinde în lățime de la sud la nord, sprijinindu-se la jumătatea distanței pe doi stâlpi decorați cu icoane. Naosul este foarte larg, cu abside la nord și sud, semicirculare la interior și poligonale la exterior, străpunse de câte o fereastră. Este prevăzut cu turlă octogonală străpunsă de patru ferestre. Turla este tăvănită și se sprijină pe patru pandantivi cu suprafață plată, iar acestea pe patru arce. Absidele laterale sunt
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
de câte o fereastră. Este prevăzut cu turlă octogonală străpunsă de patru ferestre. Turla este tăvănită și se sprijină pe patru pandantivi cu suprafață plată, iar acestea pe patru arce. Absidele laterale sunt acoperite cu câte o semicalotă sferică. Altarul semicircular la interior și poligonal la exterior, boltit, cu ușă la sud și două ferestre, una axială și una spre nord. Este despărțit de naos prin catapeteasmă din lemn, având patru registre de icoane. Pictura Executată în tehnica ulei, compartimentarea și
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
romano-catolice din Arbore, Rădăuți și Siret. Biserica romano-catolică din Bucșoaia a fost arondată Parohiei Gura Humorului. În partea dreapta intrării se află o cruce (Missionskreuz) care amintește de exercițiile spirituale misionare desfășurate în 1905. Deasupra crucii, sub acoperișul de formă semicirculară, se află următoarea inscripție în limba germană: ""Andenken an die Heilige Mission. 1905. Rette deine Seele"", a cărei traducere în limba română este următoarea: ""În amintirea sfintei misiuni. 1905. Mântuiește-ți sufletul"". După datele Recensământului general al populației României din
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
ale stilului brâncovenesc este biserica Mănăstirea Antim (1713-1715), o ctitorie a mitropolitului Antim Ivireanu. Perioada clasică a stilului este reprezentată aici de o ornamentică bogată, caracterizată de motive florale, de un pridvor monumental purtat de coloane și de un fronton semicircular care denotă influența barocului italian. Notabile sunt de asemenea porticele mănăstirii, cu coloane de piatră în torsadă, și bucătăriile ei cu bolți etajate pe trompe. Aripile de nord și de est ale edificiului monastic au fost demolate în 1984. În
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
fost prima oară atestată în 1379. Biserica și fortificațiile care o înconjurau odinioară sunt așezate pe un promontoriu, lângă drum. Lăcașul de cult din Veseud era o bazilică romanică ridicată în secolul al XIII-lea. Ea avea probabil tipica absidă semicirculară, care a fost demolată la fortificarea de la sfârșitul secolului al XV-lea, pentru a se clădi deasupra corului un turn de apărare cu cinci niveluri. Din bazilica romanică s-a păstrat doar arcul triumfal semicircular. O descriere a lui Friedrich
Veseud (Chirpăr), Sibiu () [Corola-website/Science/301752_a_303081]
-
Ea avea probabil tipica absidă semicirculară, care a fost demolată la fortificarea de la sfârșitul secolului al XV-lea, pentru a se clădi deasupra corului un turn de apărare cu cinci niveluri. Din bazilica romanică s-a păstrat doar arcul triumfal semicircular. O descriere a lui Friedrich Müller din 1857 amintește existența a două turnuri de apărare de plan pătrat, prevăzute cu galerii de apărare, și a două bastioane circulare. Din fortificațiile bisericii de la Veseud s-a mai păstrat un singur fragment
Veseud (Chirpăr), Sibiu () [Corola-website/Science/301752_a_303081]
-
închis pe verticala celor două etaje și terminat cu un turnuleț închis. În partea dreaptă iese în relief un corp terminat la partea superioară cu un fronton baroc în trei registre, decorat cu stema Bucovinei. Ferestrele sunt terminate în arc semicircular, cele de la etajul întâi având deasupra lor frontoane triunghiulare. Intrarea principală este printr-un portal semicircular aflat la parterul turnului cu ceas încadrat de două coloane semicilindrice ce susțin un balcon baroc aflat la primul etaj. În prezent, clădirea mai
Palatul Administrativ din Suceava () [Corola-website/Science/317476_a_318805]
-
în relief un corp terminat la partea superioară cu un fronton baroc în trei registre, decorat cu stema Bucovinei. Ferestrele sunt terminate în arc semicircular, cele de la etajul întâi având deasupra lor frontoane triunghiulare. Intrarea principală este printr-un portal semicircular aflat la parterul turnului cu ceas încadrat de două coloane semicilindrice ce susțin un balcon baroc aflat la primul etaj. În prezent, clădirea mai dispune și de două intrări laterale. Edificiul are 72 de încăperi, remarcându-se sala mare de
Palatul Administrativ din Suceava () [Corola-website/Science/317476_a_318805]
-
In memoriam". Aceste manifestări au debutat cu o slujbă de pomenire oficiată la mormântul scriitorului Costache Negruzzi din curtea bisericii. Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena" din Hermeziu este construită în stil clasic, având formă de navă cu absida altarului semicirculară. În partea de vest are un pridvor (exonartex) închis, susținut de șase coloane cilindrice. Deasupra pridvorului se află o clopotniță în care se accede din cafas. Pronaosul și naosul au un plafon drept, formând o singură navă. Deasupra pronaosului se
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
pe patru arce semicilindrice: două înguste încadrează cele două abside laterale și două mai lațe, inegale, sprijinite pe console. El este cu o treaptă mai jos decât pronaosul. Altarul este cu o treaptă mai înalt decât naosul și are forma semicirculara, cu trei ferestre. Biserică nu a fost pictată niciodată. Un iconostas valoros realizat în stilul „baroc moldovenesc”, datând cel puțin de la începutul secolului al XIX-lea, a fost renovat în anul 1841 de către negustorul Panait Goraș cu ajutorul parohienilor și înlocuit
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, retezat. În câmp superior, pe fond roșu, este reprezentat un vultur (zăgan) de aur, ieșind și ținând în cioc un bujor de munte. În câmp inferior, pe fond albastru, se află un zid semicircular cu contraforți, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Zăganul sau vulturul bărbos face referire la pasărea răpitoare emblematică a masivului Ciucaș, a cărei amintire este păstrată de muntele
Comuna Măneciu, Prahova () [Corola-website/Science/301693_a_303022]
-
donjonul de al Vârșeț etc. Toate aceste monumente datează din a doua jumătate a secolului al XIII-lea și începutul secolului al XIV-lea și se găsesc la confluența dintre stilul romanic și cel gotic. Elementele romanice sunt următoarele: arcurile semicirculare ale ferestrelor, evazarea ferestrelor spre interior, bolta cilindrică a parterului, apoi aspectul general de donjon feudal, asemănător cu cel de la Cheresig, de lângă Oradea, construit tot din cărămidă, dar de plan hexagonal. Comparativ cu donjonul de la Cheresig, cel de la Ciacova apare
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
istorică a acestei așezări. Centrul Ciacovei păstrează - deși modernizat - locul de adunare al soldaților turci care desereveau dispozitivul de pază al cetății. Deasemenea se mai păstrează în centrul Ciacovei (în locul fostului Cafe-bar) elemente de clădire cu specific arhitectonic medieval, bolți semicirculare din cărămidă. Pe druml județean Ciacova - Cebza se mai găsește și un pod construit de turci, deasemenea cu elemente arhitecturale specifice, numit de localnici "Podul Turcesc", în prezent nefolosit. Bisericile din Ciacova sunt alte obiective intersante. Biserica sârbească cu hramul
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
ornamentate pe ancadrament cu motive de volută și palmetă. Datorită numeroaselor reconstrucții, doar patru ferestre își mai păstrează forma originală. La rizolitele de colț, deasupra cornișei divizoare sunt două geamuri care imită forma unei semiluni, acestea sunt împresurate de decorații semicirculare. Odinioară, intrarea principală se afla pe latura estică a clădirii. În urma numeroaselor transformări, bolta porții și ferestrele de lângă poartă au fost zidite. Din fericire balustradele ornamentate au rămas intacte. În prezent, edificiul se află în proprietatea bisericii romano-catolice din Remetea
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
atestat că unele înmormântări au fost realizate chiar în interiorul fostei biserici. Cea de a doua biserică avea dimensiuni mari (29 m lungime, 9 m lățime în zona absidelor laterale, 2,50 m grosimea zidurilor) și un plan triconc cu abside semicirculare, ea fiind compartimentată în altar, naos, pronaos și pridvor. Edificiul este suprapus parțial de actuala biserică Sfântul Dumitru. Majoritatea istoricilor și arheologilor din perioada actuală (arhitectul Cristian Moisescu, Emil I. Emandi, Stela Cheptea, Paraschiva-Victoria Batariuc) consideră că acest lăcaș de
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
absida altarului poligonală. La interior, în naos, se remarcă bolta, cu secțiune trilobată, singura de acest tip într-o biserică de lemn. Exteriorul este bogat decorat. Fațadele, cu ferestre în acoladă, dispuse pe două niveluri, au un brâu de secțiune semicirculară, cornișa este subliniată de o friză de denticuli în coadă de rândunică, iar consolele acoperișului au terminație în trepte. Pridvorul este mărginit de un parapet traforat și arcade festonate, pe stâlpi de lemn. Acoperișul, unitar deasupra naosului și pronaosului, are
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
vest de o parte și de alta, acestea fiind mai lungi decât nava centrală cu circa 10 metri. Construcția inițială avea în capetele de est ale navelor laterale două turnuri deschise spre nava centrală și cele laterale prin intermediul unor arcade semicirculare. Turnul clopotniței se află în partea de vest a bisericii și a fost renovat după incendiu, renovare care a dus la modificarea dimensiunii navei centrale în raport cu cele laterale. Tot acolo se află și tribuna orgii. Piesa de rezistență a bisericii
Biserica fortificată din Cincu () [Corola-website/Science/326305_a_327634]
-
romanică este dominată de programul religios creștin. Stilul romanic a păstrat formele de tradiție romană, în care a integrat elemente carolingiene și bizantine. Bisericile romanice sunt de tip bazilical (cel mai adesea cu trei nave), caracteristice fiind zidurile masive, absidele semicirculare, deschiderile în general mici și ancadramentele cu arc semicircular. Cea mai mare parte a lucrărilor de sculptură și de arhitectură realizate în această perioadă medievală timpurie au fost executate în stilul moștenit din Roma antică. Pe teritoriul României primul monument
Romanic () [Corola-website/Science/299802_a_301131]