2,120 matches
-
colajului digital. Considerăm că cercetarea noastră reprezintă un început care ar putea deveni atractiv și ar putea fi dezvoltat într-o abordare interdisciplinară, pornind de la actul de creație, apoi luând în calcul creația în sine raportată la psihologia cognitivistă, la semiotica limbajului vizual și estetică. După ce am trecut în revistă câteva probleme generale ale Timpului și Spațiului ilustrate în fizică, filozofie, matematică, semiotică, psihologie și estetică, să revenim asupra opiniilor noastre avansate pe parcurs. Configurarea succintă a perspectivei propuse de noi
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
interdisciplinară, pornind de la actul de creație, apoi luând în calcul creația în sine raportată la psihologia cognitivistă, la semiotica limbajului vizual și estetică. După ce am trecut în revistă câteva probleme generale ale Timpului și Spațiului ilustrate în fizică, filozofie, matematică, semiotică, psihologie și estetică, să revenim asupra opiniilor noastre avansate pe parcurs. Configurarea succintă a perspectivei propuse de noi și ideile de bază care o susțin constituie, de fapt, concluziile demersului pe care l-am întreprins în această lucrare. Percepția psihosenzorială
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
exterior spre interior și invers, astfel încât se creează un flux continuu de energie vizuală. Am intenționat să scoatem în evidență, ca aport inovativ, următoarele aspecte: • Am utilizat ca reper metodologic graful semiotic al Spațialității (avansat de A. J. Greimas în semiotica limbajului) și graful empiric al Temporalității pentru reprezentarea logico-intuitivă a organizării timpului și spațiului senzorio-perceptual. • Coprezența organică și unitară a spațiului și timpului în imaginea artistică este de ordin icono-plastic, ca generare cvasi-reproductivă a realității în etapa de creație și
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
de a contura tu însăți (însuți) ca ființă cu rațiune și afect ce te afli o reprezentare aproape de completitudine imagologică a lumii în care te străduiești să exiști. Ca sfânt sau ca simplu păcătos. Destinul personal este, până la urmă, o semiotică destul de greu de deslușit încă pentru fiecare dintre noi. Împletirea aceasta greoaie și frumoasă, în același timp, de itinerare distincte, însă omogenizate de-a lungul timpului între ele (pare o contradicție, dar nu e deloc așa ceva), reprezintă o provocare continuă
PORTRET FINAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346404_a_347733]
-
întâlniri destinice aveau să constituie de-a lungul timpului tocmai acea axă determinantă a întregii sale filozofii de a exista ca artist capabil să-și exprime propria identitate între cadrele unui inegalabil discurs scenic interpretativ, precum și puterea de a descifra semiotica reprezentativă a limbajului specific al variilor culturi explorate muzical de aceasta. În ideea de a oferi o modalitate de comunicare cât mai originală și diversificată muzicii cuprinse în repertoriul său extins, DALIDA a știut să construiască în cheie personală unică
FORŢA IMPLACABILĂ A DESTINULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345427_a_346756]
-
starea lor aparte de a fi, structura interioară greu perceptibilă a concretului geometrizat din jur - cu alte cuvinte, priveliștea reală de dincolo de îngustimea „formulelor obscure” ale existenței -, precum și cea a falsului mister arborat. Un ditiramb pythic, să-l numim, în fața semioticii indescifrabile a vieții?!... Nu. Poate doar zvârcolirea neștiută a alcătuitorului de valori aflat față în față cu fascinația firească de „a atinge absolutul și a descifra viața” (Constantin Brâncuși), dar și de a admira cu delicatețe și lipsă de margini
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
rostit în Ședința Academiei Române, în anul 1933. Iar pentru HARICLEEA DARCLÉE, relația creator-personaj s-a desfășurat continuu cu o forță uimitoare între nelimitele articulării melodico-filozofice a actului de interpretare artistică, ca și cum în structura lui geometrizată se aflau cheia și lacătul semioticii subtile și personalizate, pe care cântăreața o putea imprima cu originalitate detașată și adâncime fiecărei schițe psihologice creionate componistic. A fost aceasta una dintre liniile sale concrete de a naște magie și de a primi, deopotrivă, considerația publicului divers și
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
preliminară pentru actele de creație. Cel de-al șaselea capitol se intitulează Despre receptare și a fost elaborat în scopul elucidării neînțelesurilor și a presupozițiilor, spre a putea aborda la un nivel superior lirismul dorcescian. Despre un proiect de cercetare semiotică, a șaptea temă, prefigurează o analiză atentă și detaliată a simbolurilor asociate în construcția poetică, pe când Despre Shunyata, pe care poetul Eugen Dorcescu o numește și „ Vacuitate", este suprasaturată de forță spirituală, după cum se demonstrează în capitolul VIII. Despre Bătrân
CRISTINA TEMU, POEZIA SPIRITUALĂ* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372712_a_374041]
-
cu glezna timpului. Acolo, la încheietura moale a clipelor, străjuie furtuna, încărcată de un magnetism tripolar (autor-lirism-cititor), care ne va deschide căile către revelații ale simțurilor. Studiind cu deosebită atenție poezia Speranței Miron, se poate spune că doar prin parcurgerea semioticii sale speciale, se simte cum cenușa gândurilor „colorează” palmele în negru, cum pe ochii avizi de poezie se poate distinge „calea însângerată” de dorințe a muzei sau cum analizatorul auditiv percepe muzica internă a ritmului liric. Toate acestea, deoarece poezia
COLECŢIA LIRIK, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: SPERANŢA MIRON [Corola-blog/BlogPost/373055_a_374384]
-
ultimii ani ai secolului, aceea a naratologilor "francezi" sau "de inspirație franceză". În sfîrșit, am lăsat deoparte mulți termeni care vor fi fiind pertinenți pentru analiza narațiunii, dar pe care eu îi văd mai curînd figurînd în dicționarele de retorică, semiotică, lingvistică sau literatură (de ex., principiul participației și alegoria, sau romanul și romanțul). Dacă lista cuvintelor-titlu nu-i exhaustivă, nici explicațiile aferente nu pretind a fi complete. În primul rînd, nu am încercat să ofer un florilegiu complet de definiții
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
izodiegetic [isodiegetic]. O parte din aceeași DIEGEZĂ (diégèse). În Greața, Bărbatul autodidact și Anny sînt izodiegetici; în Inima întunericului, marinarii lui Marlow de pe corabia "Nellie" și Kurz nu sînt izodiegetici. ¶Genette 1980. Vezi și DIEGETIC. izotopie [isotopy]. Repetarea unor trăsături semiotice care instituie coerența unui text. În "Toată lumea era frumos îmbrăcată. Ion și Maria fură conduși la o masă superbă din mijlocul unei săli splendid decorate și li s-a oferit șampanie", se poate spune că abundența de termeni apți să
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
criminal, dar amănuntul pe care el îl știe foarte bine se omite din gîndurile sale pînă în ultima clipă așa că el rămîne un mister pentru cititori. ¶Genette 1980. parcurs generativ [generative trajectory]. Economia generală a părților componente dintr-o teorie semiotică, în terminologia greimasiană. Într-un parcurs generativ (parcours génératif), părțile componente sînt articulate pe o direcție care merge de la simplu la complex, de la abstract la concret. De exemplu, modelul greimasian al narațiunii în care două componente de bază (sintactic și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Suomalainen Tiedeakatemia. Eco, Umberto. 1979. The Role of the Reader. Bloomington: Indiana University Press. [Eco. 1996. Limitele interpretării. Trad. Ștefania Mincu, Daniela Bucșă. Constanța: Pontica.] . 1984. Semiotics and the Theory of Language. Bloomington: Indiana University Press. [Eco. 1982. Tratat de semiotică generală. Trad. Anca Giurescu, Cezar Radu. București: Editura Științifică și Enciclopedică.]; [Eco. 2003. O teorie a semioticii. Trad. Cezar Radu, Costin Popescu. București: Minerva.] Egan, Kieran. 1978. What Is a Plot? "New Literary History" 9:455-73. Ejxenbaum, Boris M. 1971a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
interpretării. Trad. Ștefania Mincu, Daniela Bucșă. Constanța: Pontica.] . 1984. Semiotics and the Theory of Language. Bloomington: Indiana University Press. [Eco. 1982. Tratat de semiotică generală. Trad. Anca Giurescu, Cezar Radu. București: Editura Științifică și Enciclopedică.]; [Eco. 2003. O teorie a semioticii. Trad. Cezar Radu, Costin Popescu. București: Minerva.] Egan, Kieran. 1978. What Is a Plot? "New Literary History" 9:455-73. Ejxenbaum, Boris M. 1971a. O'Henry and the Theory of the Short Story. In Ladislav Matejka, Krystyna Pomorska, coord. Readings in
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
On the First-Person Novel. "New Literary History" 9:103-14. Goffman, Erwing. 1974. Frame Analysis: An Essay on the Organization of Experience. Cambridge: Harvard University Press. Greimas, A. J. 1970. Du sens: Essais sémiotiques. Paris: Seuil. [Greimas. 1975. Despre sens. Eseuri semiotice. Trad. Maria Carpov. București: 1971. Narrative Grammar: Units and Levels. MLN 86:793-806. . 1983a. Du sens II: Essais sémiotiques. Paris: Seuil. . 1983b. Structural Semantics: An Attempt at a Method. Trad. Daniele McDowell, Ronald Schleifer, Alan Velie. Lincoln: University of Nebraska
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1980. Dynamic Structures in Narrative Literature: The Dialogic Principle. "Poetics Today" 1:115-34. Köngäs-Maranda, Elli, Pierre Maranda. 1971. Structural Models in Folklore and Transformational Essays. The Hague: Mouton. Kristeva, Julia. 1969. Semeiotikè: Recherches pour une sémanalyse. Paris: Seuil. [Kristeva. 1980. Semiotica: Știință critică și/sau Critică a științei. Trad. Adriana Babeți, Delia Șepețean-Vasiliu. In Pentru o teorie a teatrului. Antologie "Tel Quel". 1960-1971, pp.300-315. București: Univers.] . 1984. Revolution in Poetic Language. Trad. Margaret Waller. New York: Columbia University Press. Labov, William
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
of Enunciation: A Reconsideration of Prince's Theory. "Genre" 9:161-77. Plato. 1968. The Republic. Trad. Allan Bloom. New York: Basic Books. [Platon. 1986. Republica. Trad. Andrei Cornea. București: Editura Științifică și Enciclopedică.] Polanyi, Livia. 1979. So What's the Point? "Semiotica" 25:207-41. Pottier, Bernard. 1964. Vers une sémantique moderne. "Travaux de linguistique et de littérature" 2:107-37. Pouillon, Jean. 1946. Temps et roman. Paris: Gallimard. Pratt, Mary Louise. 1977. Toward a Speech Act Theory of Literary Discourse. Bloomington: Indiana University
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
le roman. Paris: Corti. Rumelhart, David E. 1975. Notes on a Schema for Stories. In Daniel G. Bobrow, Allan Collins, coord. Representation and Understanding: Studies in Cognitive Science, pp. 211-36. New York: Academic Press. Ryan, Marie-Laure. 1979. Linguistic Models in Narratology. "Semiotica" 28:127-55. . 1981. The Pragmatics of Personal and Impersonal Fiction. "Poetics" 10:517-39. . 1984. Fiction as a Logical, Ontological, and Illocutionary Issue, "Style" 18:121-39. . 1985. The Modal Structure of Narrative Universes. "Poetics Today" 6:717-55. Sacks, Harvey. 1972. On
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
transgresează propria cultură (din diverse rațiuni: profesionale, ideologice, turistice, accidentale etc.) pentru a ajunge Într-o alta nu va avea capacitatea de a reformula unitatea originară a noii culturi, ci va crea un alt registru, un nou câmp de ramificații semiotice și alte contexte ilustrative, prin Îmbinarea experienței culturale vechi cu elementele nou ivite. Orice cultură constituie un set de răspunsuri firești, naturale, la niște circumstanțe concrete și nu are funcționalitate decât pentru acei indivizi și acele contexte. Noul este perceput
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
profesori deschiși, dubitativi, cooperativi până la dascăli limitați, Închistați și distanți. Depindea de noi către ce să ne-ndreptăm și cu cine să ne aliem. Aveam totuși o anumită libertate de a alege. Personal, am ales topici precum estetica, teoria artei, semiotica și logica, direcții de investigare prin care am sondat În disertația de licență semiotica limbajului artistic. Pentru cei care nu agreau linia ideologică, erau multiple posibilități de „trișare” a marilor comandamente (cred că numai doi-trei colegi au lăudat regimul În
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ce să ne-ndreptăm și cu cine să ne aliem. Aveam totuși o anumită libertate de a alege. Personal, am ales topici precum estetica, teoria artei, semiotica și logica, direcții de investigare prin care am sondat În disertația de licență semiotica limbajului artistic. Pentru cei care nu agreau linia ideologică, erau multiple posibilități de „trișare” a marilor comandamente (cred că numai doi-trei colegi au lăudat regimul În tezele lor de licență). Ce valori ni se inoculau la cursuri și ce tipuri
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
profesorului În a se face „Înțeles”. E greu să educi „pe ascuns”. Nu toți elevii, prin calitățile lor intelectuale, sunt receptivi și sunt capabili să Înțeleagă mesajul subliminal. Și totuși, se instituiau legături comunicaționale. Comunicarea prin omisiune, tăceri și jonglerii semiotice genera comuniune fără să-ți dai seama. Fără să forțezi, chiar; fără să atragi atenția. Aceasta se simțea În aer. Terminai lecția mergând În cancelarie aproape mulțumit. În cancelarie, pe o tablă neagră, erau mai multe anunțuri: planul de „muncă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Arvinte; cu articole de istorie, critică și teorie literară - Al. Dima, Const. Ciopraga, Th. Simensky, Dan Hăulică, Valeriu Stoleriu, Elvira Sorohan, Antoaneta Macovei, Maria Platon, I. D. Lăudat, Maria Frunză, Ion Tiba, I. Sârbu, V. Adăscăliței; cu studii de poetică și semiotică - Al. Husar, Adrian Poruciuc, Noemi Bomher, Silvia Buțureanu, Adela Holban; cu studii de literatură comparată și receptare literară - Horia Hulban, Grigore Vereș, Ștefan Avădanei, Mihaela Costache, Gertrude Sauer. Alți colaboratori: Traian Diaconescu, Hertha Perez, C. Cihodaru, Petru Zugun, Adrian Voica
ANALELE STIINŢIFICE ALE UNIVERSITAŢII „AL. I. CUZA” DIN IASI. Lingvistică. Literatură. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285340_a_286669]
-
Mioc, G. Ivănescu. Secretar de redacție: G.I. Tohăneanu (1963-1969). Din 1965 redactor responsabil adjunct este Eugen Todoran. Publicația cuprinde secțiuni privitoare la istoria limbii și literaturii, gramatică și teoria limbii, la care se adaugă dialectologia, stilistica, folclorul și, după 1995, semiotica. Mai apar rubricile de „note și discuții”, referate, recenzii, interviuri. Sumarul este însoțit de traduceri în limbile rusă, franceza, apoi, în germană și engleză. Între colaboratorii la secțiunea de istoria literaturii se înscriu, pentru literatură română, Eugen Todoran, Simion Mioc
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN TIMISOARA. Seria ştiinţe filologice. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285343_a_286672]
-
Turcu, Yvonne Lucuța. După 1990 secțiunile și colaboratorii se diversifica. Semnează cercetători din Italia și Franța (Alexandru Niculescu, Giuseppe Picillo, Teresa Ferro, Nelly Flaux, Walter de Mulder). Crește interesul pentru domeniile moderne ale lingvisticii (lingvistică contrastiva) și pentru cele interdisciplinare (semiotica). Apar nume noi: Claudiu Arieșan, Ioan N. Bătea, Carmen Blaga, Sorin Ciutacu, Lăură Cheie, Otilia Hedeșan, Marianne Marki, Adrian Mioc, Dumitru Vlăduț. Multe dintre articolele publicate aici au constituit nucleul unor cărți de autor. S.I.-J.
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN TIMISOARA. Seria ştiinţe filologice. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285343_a_286672]