440 matches
-
ca o curcă în lemne" (123urban.ro, dicționarurban.ro). Dacă primele expresii discutate mai sus sînt perfect transparente (vițelul e uluit de un obstacol și de o modificare în obișnuințele sale, iar mîța e descumpănită de contactul cu un obiect semiotic specific uman), nu e la fel de ușor de înțeles prin ce devine prototipică situația curcii. Ca să explicăm expresia, trebuie să presupunem că lemnele sau crăcile nu sînt obiectul contemplației (așa cum ar presupune varianta cu prepoziția la, rară dar preferată de G.
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
în cazul benzii desenate) cu filmul; dificultatea de a transpune în imagine nu numai succesiunea în timp caracteristică unei narațiuni, ci și perspectiva subiectivă (persoana I singular). Limbajul vizual e descris în această carte ca limbaj într-un sens larg semiotic; nu lipsesc însă interesante observații asupra rolului limbii în stabilirea gradului de narativitate a imaginii: tipologia titlurilor de picturi, în relație cu imaginea; încercările de a transpune în imagine nonsensul, jocul de cuvinte; implicarea în imagine a textului (dialog, onomatopee
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
afirmarea unor teze speculative, ideologice și religios-dogmatice, la interpretarea mai adecvată a moștenirii artistice și filosofice a scriitorului. Ca să ajungem la dezvăluirea unui sistem categorial-axiologic - ontologic, de cunoaștere, etic și estetic - au fost utile și demersurile trecătoare, cel structuralist sau semiotic, pe cînd metodologia hermeneutică, comparatist-intertextualistă, a rămas cu toată forța în arenă. Cu relatările despre dialogurile din Japonia și Germania mă aflu în restanță. Despre cel dintîi - Simpozionul din Japonia și cel de-al patrulea studiu al meu din seria
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
experimentală (în cadrul festivalurilor Jeunesse Musicale, Wiener Festwochen etc.) Este autorul mai multor volume care au ca obiect culturile alternative, subcultura, literatura din perspectivă sociosemiotică. Este, de asemenea, redactorul-șef al publicațiilor de specialitate Semiotische Berichte și S - European Journal for Semiotic Studies. Din 1978, Jeff Bernard face parte din comitetul de conducere al Asociației Austriece de Semiotică. În 1987, este ales în Comitetul Executiv al Asociației Internaționale de Studii Semiotice, în 1989 devine coordonatorul Comitetului Director, iar din 1994 este Secretarul
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
începutul veacului XVI; un cod trebuie „să stabilească o corespondență între ceea ce ține locul și corelatul său, corespondență valabilă pentru orice destinatar posibil (s. n.)”, chiar și pentru cel de azi. Un sistem de semnificare va rămâne, de aceea, „ un construct semiotic autonom (s. n.), înzestrat cu modalități de existență cu totul abstracte, independente de orice act posibil de comunicare care să le actualizeze” . Nu este posibilă o semiotică a semnificării, independentă de o semiotică a comunicării, iar interpretarea este îngreuiată datorită contextului
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
sacrificii rituale, de 107 legi la fel de dure, de neînțeles și de inflexibile ca și cele ale lui Moise sau ale credințelor aztece. Nu există o poezie mai puțin liberă decât cea suprarealistă, în care totul e subordonat unui atotputernic sistem semiotic, până la urmă unei gnoze. Gellu Naum n-a fost un mare poet în felul lui Nichi-ta Stănescu, de exemplu. Sau al lui T. S. Eliot, sau al lui Celan. El a fost oracolul unei mari religii. Cu numele uneia dintre
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
42, 53, 146 (n. 146), 147, 150, 151 (n. 151), 156, 158, 159, 170-171, 174, 175 absurdul drept ceva ~os (vezi „absurd“) sceptic argument ~ 15 atitudine ~ă 11, 79-80, 155 filozofie ~ă 20, 68, 146, 152, 166 semn (în sens semiotic) 27, 48, 74, 84, 194 semnificație 27 (~ simbolică), 53 (n. 41), 58, 135-139, 142 (~ analogică), 147, 180, 194 absența ~ 84, 92, 100-102, 106, 189 ~ și sens 135, 138, 139 sens ~ absurd 87, 129 ~ comun sau uzual 9, 17- 18, 21
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Media (Studies); New media și Democrația în "Massmedia și democrația în România postcomunistă", Daniel Șandru, Sorin Bocancea (coord.), (Institutul European, 2011), New media în alegerile din 2009, (Sfera Politicii); Campania Negativă, violența în comunicarea politică? (Sfera Politicii), A Rhetorical and Semiotic Approach of the Actual Modality To Promote Național and Local Identity în România, Slovenia (2008). A participat la numeroase conferințe și seminarii internaționale, fiind beneficiara a programelor Erasmus și a unor stagii de documentare în cadrul programului doctoral (Paris, Franța) și
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
dintre cele mai frapante laturi ale intertextualității pare a fi ocolita de cercetători din motive greu de înțeles. Dacă prin text înțelegem o informație într-un mod determinat o teorie a ecranizării devine indispensabilă în cercetarea limbajului filmic că sistem semiotic. Predarea unui curs opțional la clasa a VIII-a ce are drept scop popularizarea creațiilor literare celebre, recurgând la o artă ajutătoare literaturii, cea cinematografică ne-a determinat să ne punem întrebarea de ce îi atrage mai mult pe elevi ideea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
practic până acum, ci și pentru înțelegerea tuturor obiectelor posibile de o anumită natură.” Structura operei filmice își are punctul de plecare în morfologia operei literare. Deși codul filmic poate să fie net schimbat de viziunea regizorala, receptorul recunoaște codul semiotic al operei literare inițiale. Opera literară ecranizata și cea filmica rezultată din ecranizare, considerate separat în textul lor se oferă viziuni diacronice. Ca și structura filmul rezultat din ecranizare conserva determinanta socială, desemnată de un discurs mai vechi-textul literar. Trecerea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
capătă forma unui sistem omogen de transformări, căruia îi corespunde un sistem echivalent de categorii, apt să descrie întregul teritoriu al fenomenului luat în discuție. Opera filmica rezultată din ecranizarea literaturii prezintă deopotrivă deosebiri și similarități. filmul prezintă urmele codului semiotic al operei literare după care a fost ecranizat în sensul păstrării unor parametri semantici similari, după care decodorul poate recunoaște opera ce a fost transmutata în limbaj cinematografic; spre deosebire de operă literară, filmul dispune de productibilitate proprie limbajului cinematografic și prezintă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
a operei filmice; e. reconfigurarea narațiunii; f. afirmarea unei noi viziuni auctoriale asupra lumii; g. remodelarea stilistica. Dacă avem în vedere că fenomenul de ecranizare nu este o traducere dintr-o limba naturală în alta, ci transmutare dintr-un sistem semiotic în altul, putem trage concluzia că factorii selectivi ai operelor literare nu operează într-un câmp literar amorf nediferențiat, ci într-o realitate culturală determinată cu care realitatea socială citită de ecranizator se află într-un anumit raport de similaritate
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
42, 53, 146 (n. 146), 147, 150, 151 (n. 151), 156, 158, 159, 170-171, 174, 175 absurdul drept ceva ~os (vezi „absurd“) sceptic argument ~ 15 atitudine ~ă 11, 79-80, 155 filozofie ~ă 20, 68, 146, 152, 166 semn (în sens semiotic) 27, 48, 74, 84, 194 semnificație 27 (~ simbolică), 53 (n. 41), 58, 135-139, 142 (~ analogică), 147, 180, 194 absența ~ 84, 92, 100-102, 106, 189 ~ și sens 135, 138, 139 sens ~ absurd 87, 129 ~ comun sau uzual 9, 17- 18, 21
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
cu multă dezinvoltură. Își asumă fără sfială acest risc. Autorul știe destul și despre viață, și despre tehnicile narative moderne, pentru a nu se angaja În producerea unei scrieri „naive“. Romanul Intermezzo (Editura Albatros, 1984) vine mai ales după șocul semiotic resimțit din plin În unele poeme sau În eseul dedicat textualizării poetice la Ion Barbu. Cartea trebuie receptată exact În prelungirea acestei convertiri, poate cu o ușoară deplasare de accent: de la „pradă realului“ la „pradă textului“. Romanul unește, Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mod tipic barochismului. Cartea lui Marin Mincu are meritul de a incomoda inerțiile narative, prin (re)punerea unor probleme de interes teoretic, Într-o construcție integratoare, de incontestabilă originalitate. Trebuie precizat Însă că maniera reflexivă este proprie romanului (post)modernist/semiotic, În care problema tehnicilor, a proceselor interne și a funcționării textuale prevalează asupra „conținutului“ tradițional (cf. John Barth, „La littérature du renouvellement. La fiction postmoderniste“, Poetique, nr. 48, 1981). La Marin Mincu, refuzul retoricii, al metaforei, În favoarea metonimiei (patchwork) - „eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
438-474. Morar, Ecaterina, Psihologie și situație, Editura Paideia, București, 2003. Morgando, Marcia A., "Personal values and dress: the Spranger, Hartman, AVL paradigm in research and pedagogy", în Clothing and Textiles Research Journal, 13, 1995, pp. 139-148. Morgando, Marcia A., "The semiotic of extraordinary dress: a structural analysis and interpretations of hip-hop style", în Clothing and Textiles Research Journal, 25, 2007, pp. 131-155. Morganosky, Michelle A., "Aesthetic, function and fashion consumer values: relationship to other values and demographics", în Clothing and Textiles
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
unidimensionale pun în discuție relevanța modelelor hermeneutice de profunzime, precum modelul marxist al aparenței și esenței, al conștiinței false și adevărate, al ideologiei și adevărului; modelul freudian al semnificațiilor latente și manifeste; modelul existențialist al existenței autentice și neautentice; modelul semiotic al semnificatului și semnificantului. În ansamblu, postmodernismul reprezintă, așadar, moartea hermeneuticii; în locul noțiunii lui Ricoeur (1970) de "hermeneutică a suspiciunii" și lecturii moderniste polisemice a textelor și simbolurilor culturale, apare viziunea postmodernistă conform căreia nu mai există nimic dincolo de suprafața
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un efect diferit de intenția comunicațională drept eșec, a cărui cauză se afla în parcursul procesului de comunicare, pentru școala semiotică efectul diferit este rezultatul diferențelor culturale dintre emițător și receptor. Modelul lui Pierce impune concepția conform căreia orice proces semiotic este o relație între trei componente: semnul însuși, care ține locul unui altceva, numit obiectul său și care se adresează cuiva, creând în mintea acestuia un semn echivalent sau poate mai dezvoltat (interpretantul primului semn). Pierce identifică trei tipuri de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a gândirii. Limba a evoluat în sensul favorizării comunicării dintre oameni și mai puțin în sensul elucidării adevărului”. Limbajul reprezintă modul în care limba este asimilată, se integrează și funcționează la nivel individual. El este subordonat activității de comunicare, comportamentului semiotic. Funcția semiotică exprimă capacitatea parțial înnăscută, parțial dobândită a omului de a folosi semne ca înlocuitori ai obiectelor. între limbă și limbaj se poate face diferențierea prin diverse criterii: istoric, ontogenetic, instrumental- funcțional. Din punct de vedere istoric, limbajul precedă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Studii și cercetări lingvistice”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Revue roumaine de linguistique” (face parte din colegiul de redacție), „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Dacoromania” (e în redacție), „Degrés” (Belgia), „Linquistics and Language Behavior Abstracts” (SUA), „Signo” (Spania), „S-European Journal for Semiotic Studies” ș.a. A coordonat cinci volume apărute sub genericul Semiotică și poetică (1984-1993) și are contribuții în numeroase lucrări colective, între care Studii de stilistică, poetică și semiotică (1980), Sémiotique roumaine (1981), Lecture et interprétation (II, 1989), Portret de grup
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
enciclopedic de pragmatică, pref. trad., Cluj-Napoca, 1999 (în colaborare). Repere bibliografice: Smaranda Vultur, Critica - un discurs mediator, O, 1982, 47; Felicia Șerban, „Semiotica criticii literare”, ST, 1982, 12; Maria Vodă Căpușan, „Sensul, dimensiune esențială a textului”, „S-European Journal for Semiotic Studies”, 1994, 3-4; Maria Vodă Căpușan, Enigma textului, TR, 1995, 6; Daniela Fulga, Statutul semiotic al textului în procesul comunicativ verbal, ECH, 1995, 1-2; Olimpiu Nușfelean, „Textul iceberg”, CNT, 1995, 36; Liana Pop, „Textul aisberg”, ECH, 2000, 10-12; Mariana Neț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
discurs mediator, O, 1982, 47; Felicia Șerban, „Semiotica criticii literare”, ST, 1982, 12; Maria Vodă Căpușan, „Sensul, dimensiune esențială a textului”, „S-European Journal for Semiotic Studies”, 1994, 3-4; Maria Vodă Căpușan, Enigma textului, TR, 1995, 6; Daniela Fulga, Statutul semiotic al textului în procesul comunicativ verbal, ECH, 1995, 1-2; Olimpiu Nușfelean, „Textul iceberg”, CNT, 1995, 36; Liana Pop, „Textul aisberg”, ECH, 2000, 10-12; Mariana Neț, „Textul aisberg”, LL, 2002, 1-2; Irina Petraș, „Textul aisberg”, o metaforă cu deschidere la mare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
poetică a deconstrucției, reia problematica deconstrucției și pe cea a canonului, cu focalizare, de astă dată, pe opera propriu-zisă a poetei. Pe aproape două sute de pagini, urmează cercetarea propriu-zisă și firesc anticipată, din punct de vedere retoric, tematologic, stilistic, semantic, semiotic. O analiză care vrea să depășească, prin miză, abordările restrictive, înscriindu-se într-o hermeneutică a receptării textului literar, de tip poetic. Alina-Iuliana Popescu demonstrează direct sau indirect că, într-un fel sau altul, biografia și opera se intercondiționează, oricât
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
consemnau lipsa "vreunui efort de teoretizare... pentru a dota aceste unități cu definiții adecvate și pentru a le da locul cuvenit în cadrul general al unei descrieri a discursurilor". Philippe Hamon, dintr-o perspectivă literară, pune bazele unui studiu istoric și semiotic al textului descriptiv. După un număr de trei articole, între 1972 și 1975, publică prima lucrare consacrată descrierii, Introduction à l'analyse du descriptif, Hachette, Paris (1981), operă reeditată în 1993, sub titlul Du descriptif. Descrierea își dobîndește, alături de teoriile
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pe și printr-un pantonim, arhilexem sau metalexem, cu rol de termen federator sincretic (...), termen cu funcție prospectivă sau retrospectivă, prezent sau presupus în manifestarea sa. Cu aceste lucrări din 1972, Philippe Hamon a pus bazele unui studiu istoric și semiotic al descriptivului. Studiul nostru constă într-o abordare mai sistematică, atît a evoluției unei forme descrierea de peisaj cît și a funcționării lingvistice a acestui tip de secvență. La aceste două abordări complementare am ținut să adăugăm o perspectivă didactică
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]