581 matches
-
ale semioticii (sintaxa studiul combinării semnelor, semantica raportul semn-realitatea denotata și pragmatică relația dintre semne și utilizatorii lor) ar rămâne într-o "parnasiana" izolare, ele s-ar transforma în discipline perverse; în schimb, daca semantica (dedicată în esență sistemului de semnificare) cooperează cu pragmatică (vizînd procesul de comunicare, ea va procura pe langă nume și "scheme de acțiune" (cf. C.S. Peirce)"74. John Fiske, avansând ideea în baza căreia comunicarea este pentru se-miotică "generare de înțeles în mesaje", indiferent că
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
în baza căreia comunicarea este pentru se-miotică "generare de înțeles în mesaje", indiferent că vorbim de persoana "care le codifică", ori de persoanele "care le decodează", concluzionează: înțelesul (termen descris mai bine prin denumirea periceiană de semioza "adică actul semnificării") rezultă din interacțiunea dinamică semn-interpretant-obiect75. Urmează că actul de semnificare influențează decisiv cadrul constitutiv al comunicării. În prezent, pentru curentele de gandire care domină comunicarea, nu există decât semnul, problematizarea comunicării și a tehnicilor specifice acesteia având că substrat tocmai
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
înțeles în mesaje", indiferent că vorbim de persoana "care le codifică", ori de persoanele "care le decodează", concluzionează: înțelesul (termen descris mai bine prin denumirea periceiană de semioza "adică actul semnificării") rezultă din interacțiunea dinamică semn-interpretant-obiect75. Urmează că actul de semnificare influențează decisiv cadrul constitutiv al comunicării. În prezent, pentru curentele de gandire care domină comunicarea, nu există decât semnul, problematizarea comunicării și a tehnicilor specifice acesteia având că substrat tocmai modul în care este structurată realitatea, concretul, adică: ceea se
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
fie identificabila de către receptor. Numai în acest fel sunt transmise semnele; Prieto explică faptul că, în lipsa intenției emițătorului, informația observată de receptor nu este un semn, ci un index. Transmiterea semnelor este definită drept comunicare, iar transmiterea indicilor este numită semnificare 110. Intenționalitatea are la bază caracterul conștient al inter-relaționării cu cei din jur. "...pentru că transferul de informatie să devină un proces de comunicare, emitentul trebuie să aibă intenția de a provoca receptorului un efect oarecare. Prin urmare, "comunicarea" devine un
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
reducerea problemelor existenței umane la un număr redus de concepte, susținute de reprezentanții "științei sacre". Aceste concepte definesc nucleul așa numitei "limbi de lemn", care pervertește limba încărcînd-o cu conotații deformatoare. "Cuvintele ne spune François Thom nu mai servesc la semnificare; sînt doar instrumente de selectare [1993:50]. Noțiuni precum "capitalism" sau "mentalitate burgheză", de pildă, au fost atît de hulite de propaganda totalitaristă, încît simpla lor rostire trebuia să genereze o cutremurare de respingere. La fel, termeni comuni precum "patrie
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
trăsăturile de personalitate ale mincinoșilor; matricea combinațiilor posibile, generate de factorii de personalitate, factorii bio-psiho-sociali, factorii geo-cosmici; • Natura și conținutul mesajului mincinos (CE?), descriind: domeniile generale de manifestare a minciunii: ontologic, (epistemo)logic, axiologic, praxiologic; formele de exprimare a minciunii; • Semnificarea mincinoasă (CUM?), urmărind: tipurile de codare specifice discursului sistematizat (magico-ritualic, mitic, inițiatic, religios, filosofic, artistic, științific, ideologic etc.) și discursului comun (interacțiune simbolică cotidiană); funcțiile limbajului semnificator; mijloacele de manipulare a conștiinței colective; • Contextul actului mincinos (CÎND și UNDE?), luînd
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mai "mincinoase") decît cele verbale, semnele nonverbale sînt, în consecință, mai greu de receptat și decodat. Putem conchide acum că toate modalitățile de pervertire a sensurilor prin limbaj rezultă fie din deformarea semnificantului, fie a semnificatului, fie a relației de semnificare instituite între elementele structurale ale semnului, subiectul semnificator și referențial. O analiză triadică sintactică, semantică, pragmatică ar putea face, printre altele, obiectul unei mai dezvoltate "semiotici a minciunii". 26 Să ne amintim de întrebarea filosofului grec Eubulide: Cînd spun "Eu
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mesajului viu. O lucrare științifică în registrul științelor umaniste nu poate fi redusă la concepte și formule univoce, întrucât acest lucru ar echivala cu introducerea unui limbaj artificial, care, de dragul rigorii, ajunge să mutileze limba și capacitatea ei naturală de semnificare și conotare. Acest control totalasupra semnificațiilor posibile ale cuvintelor și termenilor devine, cred, în ultimă instanță, patologic. Iată, succint, observațiile mele pe marginea textului lui Sharf: 1. Cercul vicios: orice cuvânt este întru câtva folosit ambiguu, prin umbra lui de
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
de mecanismele proprii unei ordini sociale date. O astfel de idee nu apare numai la sociologi precum Berger și Luckmann. Referindu-se la constituirea socială a realității, anumiți teoreticieni sociali contemporani, precum Castoriadis, sunt interesați să releve mecanismul procesului de semnificare socială prin care indivizii ajung să cunoască realitatea. În această direcție, este subliniată puterea pe care ceilalți o dețin asupra modului în care individul accede la ceea ce pentru el va deveni realitate socială, o putere a cărei prezență se face
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
mai exact, prin intermediul unei utilizări "private" a limbajului 329, așa cum se întâmplă în contextul procesului de socializare prin care copiii trec alături de părinții lor sau, în general, alături de acei "alți semnificativi" de care vorbesc Berger și Luckmann). Ca sursă a semnificării sociale, alteritatea (fie aceasta individuală sau colectivă) își pune amprenta cel puțin asupra înțelegerii inițiale a realității. Ulterior, această amprentă însă rămâne, chiar dacă individul depășește etapa în care puterea celuilalt asupra sa în a-i semnifica lumea este de neînlăturat
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
-l în contrast cu rezultatele științei"375. Cea de a doua teză enunțată de Giddens privește necesitatea reformulării conceptului de ideologie în relație cu teoriile puterii și ale dominației, în mod specific cu teoriile referitoare la modurile în care diverse sisteme de semnificare își fac apariția la nivelul diferitelor forme ale dominației. Influența marxistă este, și aici, recognosibilă, din moment ce ideologiei îi este alocată manifestarea care prezintă, la nivelul semnificațiilor, niște interese particulare drept interese ce ar avea un caracter universal. Deși menține înțelegerea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
apărate în cazul în care reprezintă obiectul unor constrângeri proce-durale493. În aceeași direcție, este abordată și problema interesului, care nu mai indică obligativitatea unei critici a ideologiei, din moment ce el nu mai este pus în relație cu statutul social, practicile de semnificare implicit cele de natură ideologică nemaifiind, ca atare, în mod necesar reduse la acesta. Mai mult decât atât, se arată că astfel de practici nu pot anihila prezența interesului, indiferent de natura lor, întrucât "(...) ceea ce este în joc nu poate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
astfel de practici nu pot anihila prezența interesului, indiferent de natura lor, întrucât "(...) ceea ce este în joc nu poate fi explicat pe de-a întregul în termenii adevărului și ai erorii, fiind o iluzie să îți imaginezi că practicile de semnificare legate de interese pot fi eliminate cu totul (...)"494. Nu în ultimul rând, sunt repuse în discuție probleme precum cele legate de diferențierea temporalității istorice și a orientărilor supra-empirice de tip utopic 495. Ca urmare a unui astfel de demers
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
con ver siunii onimizante funcționează o perioadă, mai lungă sau mai scurtă, atît ca apelativ, cît și ca toponim, fiind, așa cum s-a spus, apelativ în funcție toponimică. În această etapă, greu de situat în timp, onimizarea este provizorie, „dublînd“ semnificarea. Ipostaza este întîlnită frecvent în toponimia minoră, iar criteriul de selectare a reperului topic identificator îl reprezintă, de regulă, relevanța naturală și socială, dar și forța descriptivă a cuvîntului care denumește acest reper și care este, de cele mai multe ori, un
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
aceeași temă, adunate în jurul aceluiași nucleu central"186). "Extrem de controversat, contestându-i-se, încă din antichitate, puterea de adevăr pentru a fi un tip de reconstrucție a lumii prin transfigurare sau, dimpotrivă, văzându-i-se virtuți tocmai în deficiențele de semnificare, adesea între da și nu, mitul ajunge, ca realitate culturală, în secolul nostru XX cel mai sever în judecata lui, dar și cel mai justițiar."187 Mitul este cel care, într-un fel, "împarte rolurile" în istorie, și decide ce
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
să evoci decât să demonstrezi" (de pildă numerele fiind mai importante în dimensiunile lor calitative decât aritmetice ori contabile).216 Nimic nu funcționează în afara contextului, iar în cercetare trebuie pornit de la document și în el identificate sistemele și modalitățile de semnificare ale diferitelor elemente simbolice, abia apoi impunându-se comparația cu alte documente de aceeași natură, urmată de comparația cu alte tărâmuri ale cercetării (de exemplu a apropia textele de imagini, imaginile de locuri și locurile de ritualuri, pentru a înțelege
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
imaginație."302 Chiar dacă la un alt nivel, incomparabil mai rafinat și mai abil în țesătura ideilor, Barthes oferă prin "semiologia marxistă" pe care o profesează un exemplu concludent pentru relația mitului cu ideologia. Pentru el, mitul fiind "un mod de semnificare", prin urmare orice putând deveni un mit (imagini, lucruri, practici, persoane), "miticitatea" nu este înscrisă în ființa lor. Acest proces deține două elemente majore, mecanismul semiologic și ideologia, cea a burgheziei contemporane, care golesc valoarea convențională a unui semn, conferindu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cel mai adesea calchiat după alte personaje din beletristică, filme etc., încărcat cu toate stereotipurile, de la "omul cunoașterii" al Antichității, la reprezentantul științei. Aceste stereotipuri pot fi de gradul întâi, definite prin "semnul de ordine și indicatorul valorilor sale de semnificare, și valențele constructive în calitate de simbol pentru autoritatea pe care o reprezintă", după formula lui Dufays, care includ atributele vestimentare (el nu aparține vremii lui, într-o poziție similară cu a sfântului), toposul distrării (indiferența la detaliile cotidianului, clișeu antic, din
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
insule [omogene] de semnificație" istorică (Zerubavel, 1998, p. 318), periodizarea constituie scheletul structural al meta-narațiunii istorice înăuntrul căruia evenimente particulare capătă sens prin raportare la întreg. Identificarea principiilor constitutive acestor sisteme de referință temporală, în calitatea lor de surse de semnificare a evenimentelor trecutului, devine esențială pentru înțelegerea modului în care o comunitate socială își administrează propriul său trecut. Chestiunile ce țin de origine, continuitate, unitate, independență și spiritualitate capătă sensuri precise și diferite în cadrul fiecărei logici de periodizare a trecutului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este și modul în care schimbarea de interpretare s-a modulat armonic pe schimbarea naționalistă petrecută în ideologia regimului. Apropierea bicentenarului a introdus celebrarea evenimentului petrecut în Munții Apuseni în agenda memoriei publice. Totodată, ca parte a aceluiași proces de "semnificare socială a timpului" (Zamfir, 2005, p. 236), activitatea publicistică dedicată evenimentului s-a intensificat. Angrenajul instituțional de producție istoriografică sponsorizat statal a fost pus în mișcare pentru acoperirea publicistică a evenimentului. Prima monografie dedicată subiectului, ieșită în avans pentru a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sub formă de fulgi albi (după cum ne explică dicționarul). Autorul schițează, astfel, în condițiile de dificil început ale esteticii, o idee de circulație în teoria actuala: că semnul artistic nu e limitat că cel lingvistic, izolat în funcția lui de semnificare a unui sens unic, ci deschis și integrativ 180. Cînd citim, într-un poem, o sintagma că leagănul albastru al tăcerii (exemplul pe care îl propune Tudor Vianu în studiul sau asupra simbolului artistic), constituenții își pierd sensul comun și
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
a se retrage de la guvern, reprezintă pur și simplu o modificare de persoană sau absența sa ne autoriză a crede la o modificare de sistem? Fără a cugeta mult, vom găsi lesne că retragerea d-lui I. Brătianu are o semnificare mai profundă decât aceea a unei simple schimbări de persoană. În toate țările constituționale unde partidele sunt bine organizate și delimitate, chiar în vechea Engliteră, care încă multă vreme va servi de tip, șeful partidului rezumă nu numai sentimentele, nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de-a se rosti cum dorește, și desigur recunoaștem că ziarul englez e departe de-a vedea cu ochii noștri. Tot astfel omonimul nostru își poate face, alături sau în afară de istoria dreptului public din țările dunărene, idei foarte deosebite asupra semnificării titulaturei de "Domn", asupra superiorității titlului de rege. Poate că corespondentul ziarului citat e bun prieten cu d. C. A. Rosetti, poate că, petrecând serile împreună la câte - o țigară de Havana și la o vorbă bună, pasărea străină, atinsă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
următoarele: Călătoria făcută de contele Andrassy la Sinaia au reaprins interesul pentru România, care cam adormise de la cestiunea Dunării încoace. Nu doar că România ar fi chemată de-a interveni în mod mai activ în împrejurări Din contra, supozițiunea unei semnificări politice mai mari a României în Orient nu este liniștea, ci conflictul oriental. Pe cât timp nu există un contrast acut între Rusia și Austro-Ungaria, regatul încleștat între ele nu va ocupa în cosmosul lucrurilor orientale o poziție mai însemnată decât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu se mai poate ascunde după deget, a insinuat c-un cusur subțire, că M. Sa Regele, în călătoria sa prin Europa, ar fi luat angajamentele privitoare la Dunăre într-un timp în care opozițiunea amăgită contesta acestei călătorii orice semnificare politică. Daca în România n-am fi pierdut deprinderea mirării, daca la noi n-ar fi toate cu putință, am găsi că e revoltător de-a vedea presa guvernamentală polemizând și protest\nd în contra pretențiunilor austriace, pe când în fond cestiunea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]