811 matches
-
1981, p.356-357. 19 Wladyslaw Tatarkiewicz, ibidem, p.357. 20 Sternberg Robert J., Manual de creativitate, Iași, Polirom, 2005, p.13-14. George-Ștefan COMAN 15 În jurul a 50 de ani, după care crește din nou Încetul cu Încetul, odată cu apropierea de senectute (poate tocmai de aceea le place nepoților să asculte poveștile bunicilor și tind să se plictisească la povestirile anoste Încropite de tinerii lor tați). 3. Creativitatea este stimulată de contactul cu necunoscutul, cu ceea ce nu ne este familiar. Aceasta nu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
discursul alienării), și universul bacovian, aflat la altă extremă a oboselii de a fi. În Tratat de oboseală M. își propune asumarea sentimentului inconsistenței. Dezamăgirea poetului se nutrește din derizoriul naturii umane, el scrie acum poemele amurgului, obsedat de trecere, senectute și extincție. Melancolia împuținează lumina, docta puella își pierde grația și aparține trecutului, intertextualitatea își diversifică orizontul referințelor, „mainimicul” devine terorizant, „scurtele proze” nu mai au aura oniricului, o mecanică absurdă se instalează în ritmul curgerii cotidiene. Himera poemului hrănește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
Simonton, 1988a, 1997b). Cu privire la problema longevității creative, câțiva cercetători au studiat variația creativității în ultimii ani de viață ai creatorului (Haefele, 1962; Lindauer, 1992, 1993a, 1993b; Simonton, 1989c). Unul dintre cele mai interesante rezultate relevă „stilul de viață la vârsta senectuții” la artiști și „fenomenul cântecului lebedei” la compozitori - ambele reprezentative pentru transformarea radicală în modul de manifestare a creativității din perioada finală a vieții. În cele din urmă, am obligația să menționez numeroasele studii axate pe stadiul final al existenței
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Încât (parafrazându-l pe Aristotel), „cei buni să nu dorească răul, iar cei răi să nu-l poată face”. Eseu susținut cu ocazia duplexului cultural Vaslui-Bacău, 2014. Bătrânețea, din perspectiva socio-medicală „Utilizarea extraordinarului potențial psihologic pe care-l posedă vârsta senectuții, susținut de experiența, Înțelepciunea, creativitatea, meticulozitatea, răbdarea și moderația ce o caracterizează, a fost, este și rămâne o soluție benefică pentru societate”. Spencer spunea cândva că existența individului pendulează Între două lumi: lumea instinctelor și lumea ideilor. Judecând evoluția ființei
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
câteva aspecte care interesează vârstnicul atât ca individ cât și ca parte integrantă a colectivității din care face parte. Pentru că dincolo de Îngrijorarea legitimă pe care datele demografice le prezintă, trebuie luat În considerare faptul că și modul de manifestare a senectuții s-a modificat considerabil. Astfel persoanele considerate În vârstă (60-75 de ani), În marea lor majoritate, În condițiile civilizației zilelor noastre, dau dovadă de vigoare și capacitate de a presta activități utile, probleme deosebite ridicând Îndeosebi persoanele de vârstă Înaintată
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
o schimbare la nivelul mentalului colectiv privind percepția vârstei a treia, care nu mai este o categorie socială Înafara vieții sociale, limitată la niște activități care nu fac altceva decât să-i sporească gradul de frustrare. Mai mult ca atât, senectutea ca definiție este acceptată astăzi ca urmând Îndeaproape Însăși definiția sănătății, adică acea stare de bine fizic, psihic și social În care binomul individ-colectivitate și mediul său de viață se intercondiționează reciproc. Senectutea din perspectiva biomedicală Este locul pentru a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
gradul de frustrare. Mai mult ca atât, senectutea ca definiție este acceptată astăzi ca urmând Îndeaproape Însăși definiția sănătății, adică acea stare de bine fizic, psihic și social În care binomul individ-colectivitate și mediul său de viață se intercondiționează reciproc. Senectutea din perspectiva biomedicală Este locul pentru a sublinia faptul că din punct de vedere biologic se produc câteva fenomene care marchează evoluția senescenței. În primul rând este vorba despre un declin progresiv al 151 capacităților fizice În care forța, spontaneitatea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În modul de Îmbătrânire Încât, pe drept cuvânt, se poate spune că fiecare individ Îmbătrânește În felul său propriu și chiar mai mult, sub acest aspect bătrânii sunt mai diferiți Între ei decât tinerii (Săhleanu, 1971). Așa Încât prin prisma biomedicală senectutea poate fi considerată ca fiind de două feluri; fiziologică și patologică. Senectutea fiziologică, În care procesul senescenței se derulează treptat, printr-o regresie lentă, cu involuție inefabilă spre deznodământul final, fără a fi interferat de boală. Este așa zisa senectute
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
fiecare individ Îmbătrânește În felul său propriu și chiar mai mult, sub acest aspect bătrânii sunt mai diferiți Între ei decât tinerii (Săhleanu, 1971). Așa Încât prin prisma biomedicală senectutea poate fi considerată ca fiind de două feluri; fiziologică și patologică. Senectutea fiziologică, În care procesul senescenței se derulează treptat, printr-o regresie lentă, cu involuție inefabilă spre deznodământul final, fără a fi interferat de boală. Este așa zisa senectute verde (bătrânețe verde, sănătoasă), durata acesteia În timp fiind dictată de zestrea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
senectutea poate fi considerată ca fiind de două feluri; fiziologică și patologică. Senectutea fiziologică, În care procesul senescenței se derulează treptat, printr-o regresie lentă, cu involuție inefabilă spre deznodământul final, fără a fi interferat de boală. Este așa zisa senectute verde (bătrânețe verde, sănătoasă), durata acesteia În timp fiind dictată de zestrea genetică, de modul și stilul de viață pe care persoana În cauză l-a adoptat În timpul vieții și În egală măsură de mediul În care a trăit. Aici
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care poate agrava fenomenele inițiale, firești, modificând evoluția Îmbătrânirii fiziologice și prin urmare făcând mai mult rău decât bine. Secretul menținerii trendului fiziologic natural constă În adaptarea stilului de viață la posibilitățile organismului pentru fiecare etapă și nu panacee farmaceutice. Senectutea patologică, În care procesului de Îmbătrânire i se adaugă diverse boli cronice și degenerative care-i precipită involuția și disfuncționalitățile caracteristice, complicând-o prin adăugarea neputinței și suferinței. Situație de nedorit pentru că aici apare dependența medicală și socială, ca să nu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cronice și degenerative care-i precipită involuția și disfuncționalitățile caracteristice, complicând-o prin adăugarea neputinței și suferinței. Situație de nedorit pentru că aici apare dependența medicală și socială, ca să nu mai vorbim de impactul psihologic care poate modifica fundamental comportamentul vârstnicului. Senectutea din perspectiva psihologică Involuția biologică relatată anterior are un răsunet direct și nemijlocit asupra comportamentului persoanei În cauză prin modificarea percepției și reacției sale privind realitățile concrete, de unde va decurge și atitudinea și modalitatea de răspuns a vârstnicului În contextul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
impune a fi asistată social, pentru că foarte repede bună parte din aceste persoane devin probleme sociale În care unele atitudini ca: alcoolismul, sinuciderile și vagabondajul și alte situații asemănătoare devin adevărate drame ce se adaugă fenomenelor negative ce afectează societatea. Senectutea din perspectiva socială Retragerea din viața profesională, dezangajarea din rolurile sociale active până atunci și Însușirea altor roluri, de regulă pasive și limitate la familie, sunt cele trei elemente sociale de bază care afectează psihosocial vârstnicul. Adăugând acestor factori și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
elemente sociale de bază care afectează psihosocial vârstnicul. Adăugând acestor factori și gradul de dependență prin declinul biologic care devine din ce În ce mai evident, se poate spune că abordarea sociologică nu a dovedit câtuși de puțin o unanimitate În Încadrarea și tratarea senectuții ca fenomen social. Din perspectiva abordării sociologice s-au desprins astfel trei modele diferite: 1. Modelul funcționalist În care senectutea este considerată ca o dezangajare socială, având la origine o scădere a valorii și utilității sociale a vârstnicului. Consecința imediată
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
din ce În ce mai evident, se poate spune că abordarea sociologică nu a dovedit câtuși de puțin o unanimitate În Încadrarea și tratarea senectuții ca fenomen social. Din perspectiva abordării sociologice s-au desprins astfel trei modele diferite: 1. Modelul funcționalist În care senectutea este considerată ca o dezangajare socială, având la origine o scădere a valorii și utilității sociale a vârstnicului. Consecința imediată este scutirea de responsabilitate, dependența de alții și ajutor din partea acestora. Sub acest aspect statutul vârstnicului poate fi asimilat cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pusă la Îndoială de teoria activismului care Încearcă să valorizeze social vârsta a treia și să beneficieze profesional de experiența acestei categorii sociale, cu atât mai mult cu cât dinamica demografică o face din ce În ce mai reprezentativă. Deplasarea medianei vârstelor către vârsta senectuții impune modificarea politicilor sociale, cu reconsiderarea vârstelor În cadrul funcțiilor sociale, ceea ce În fapt conduce la tentativa tot mai evidentă de recuperare a capacităților productive ale vârstnicului. 2. Modelul conflictual pune În fapt față În față generațiile tinere, active, cu cele
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
retribuire și participare activă la viața socio-profesională și activismul - care subliniază utilitatea acestei categorii sociale grație experienței, competenței și eficienței muncii prestate, folosind ca argument faptul că marile realizări În domeniul artei, științei și culturii aparțin În marea lor majoritate senectuții. Marele defect al acestei abordări este faptul că alimentează stări conflictuale prin acceptarea conflictului ca tendință naturală, valabilă și la om ca la orice ființă viețuitoare. Folosește ca principiu interesul diferit al generațiilor ca sursă de conflict, iar ceea ce este
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ce rezultă din ceea ce gândesc alții despre el și ce gândește el despre alții. Din aceste elemente se configurează ceea ce sociologii numesc „construcția socială a bătrâneții” din care va rezulta o sumă de atitudini informale și formale față de vârstnici. Devalorizarea senectuții, cel puțin la nivel informal, rămâne și În acest model o caracteristică a contemporaneității, datorită etichetării simpliste a senescenței ca declin a capacităților funcționale, dependență socială și consum. În percepția publică se trece ușor peste faptul că aceste aspecte sunt
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
vîrsta biologică; vârsta psihologică; starea de sănătate și modul de percepție a semnalelor din partea cohortei din care vârstnicul face parte: Încetinirea unor funcții fizice și psihice, apariția nepoților și strănepoților, mortalitatea printre cei din aceeași generație. Modalități de abordare a senectuții Dincolo de realitatea identității de vârstă un rol decisiv În percepția bătrâneții Îl are starea de activitate și rolurile sociale active. Cu toate acestea creșterea vârstei cronologice asociază constant probleme medicale și probleme psihologice, dintre care cea mai importantă este alterarea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
instituții sau la domiciliu. Trendul demografic În care societatea românească deja se regăsește impune cu necesitate nuanțarea atitudinii față de vârstnic, indiferent de pătura socială din care provine. Ideea principală ar fi utilizarea extraordinarului potențial productiv pe care-l posedă vârsta senectuții generat de experiența, Înțelepciunea, creativitatea, meticulozitatea, răbdarea și moderația ce o caracterizează. În acest sens o evaluare biopsihosocială a persoanei la sfârșitul perioadei active ar putea orienta acea categorie aptă și viguroasă (bătrânul verde) către activități utile În beneficiul colectivității
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
verde) către activități utile În beneficiul colectivității din care face parte, ceea ce ar Înlătura sentimentul inutilității, Întărind În același timp respectul de sine. În egală măsură eforturi trebuesc făcute pentru schimbarea mentalului colectiv, mai ales sub aspectul percepției cu privire la locul senectuții În structura socială, nu ca o categorie indezirabilă sau În cel mai bun caz tolerată, ci ca una activă și dinamică, deziderat care nu poate fi atins decât prin educație. Dincolo de toate acestea Însă, bătrânețea este o experiență individuală În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
părintele Xenofont vrea să mă Îngrijească ?”119 IV.6. Pe unii cuvioși bolnavi, neslujindu‑i nimeni, Îi slujeau Îngerii lui Dumnezeu Uneori, pe monahii cei duhovnicești care și‑au Închinat Întreaga lor viață lui Dumnezeu și care, ajungând la vârsta senectuții și contractând o serie de boli, neavând cine să‑i slujească și necăutându‑i nimeni, Dumnezeu trimitea robi‑ lor Săi devotați Îngerul Său care să‑i slujească și să le acorde Îngrijirea cuvenită. Expunem În continuare cazul unui astfel de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
dăruim trup și suflet preocupărilor de zi cu zi. Să căutăm a fi modele de viață pentru generații întregi”. Acest crez se pare că și l-a repetat permanent colegul nostru Octav, zi de zi, până a ajuns la vârsta senectuții, înregistrând acest strălucit bilanț care merită prețuirea noastră. Căci a scormoni prin arhivele județelor învecinate, a cerceta (fără complexe, cunoscând că odinioară Dimitrie Gusti cu echipe întregi de specialiști explora medii sociale nedesțelenite pentru a pune în pagini asemenea documentare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
material, trebuie să-și atragă aprecieri pe măsură! Coagularea deci a intențiilor bune ale tuturor a condus la acest rezultat, conținut întrun documentar sentimental ce poate sta oricând alături de publicații asemănătoare. Apreciez: distinsul coleg și destinul său împlinit la vârsta senectuții, rezultatul dăruirii totale, dragostea de oamenii și meleagurile desăvârșirii sale, OMUL înconjurat de prieteni! Un dascăl ca mulți alții din România (beneficiar al respectului celor din jur pentru faptele sale) și ale cărui vorbe sunt „sorbite” cu nesaț de cei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
plasticului, folosindu-se, la sugestia parnasienilor, imaginea tridimensională. Limbajul său artistic împrumută din meșteșugul pictorilor și al sculptorilor secretul culorii și al reliefului. În lumea Rondelurilor, acordurile parnasiene găsesc formele cele mai senine și mai echilibrate. Anii maturității, în perspectiva senectuții, epurează arta lui Macedonski de unele sonorități stridente, ca și de emotivitatea greu conținută a temperamentului năvalnic. Filozofia sa de viață apare în Rondeluri. Este un moment de popas liniștit, netulburat de întrebări dramatice, de meditații grave, care îi frământau
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]