1,101 matches
-
de apartenență psihică. Există trei tipuri de factori a căror intervenție poate explica aceste diferențe: neurofiziologici, biochimici și psihologici. Factorii neurofiziologici se regăsesc în diferențele congenitale ale numărului de receptori noriceptivi implicați în recepția și transmiterea senzațiilor dureroase către ariile senzitive cerebrale. Dintre factorii biochimici se notează intervenția endorfinelor sau inhibiția tranzitorie a sintezei de prostaglandine, un rol deosebit avându-l receptorii morfinici (Zimmermann, 1985). Factorii psihologici sunt considerați oarecum colaterali durerii, ei putând-o potența, în condiții de frică sau
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
depistate și categorisite astfel ele trebuie să existe pentru intelect. În afară de asta, tocmai pentru că falsul sau adevărul sunt revelate de către intelect, o seamă de erori care se atribuie În mod curent acestuia se dovedesc până la urmă a avea o origine senzitivă. O idee carteziană de referință, reluată În principalele scrieri ale filosofului, este aceea care precizează căreia dintre facultățile spiritului i se datorează eroarea. Descartes arată că În dorința de lărgire a cunoașterii rolul principal revine voinței. Dar se Întâmplă de
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
conținut se regăsește această existență. Rolul de principiu metafizic al Îndoielii este revelat și de faptul că ea permite să se evidențieze o dublă distincție pe timpul desfășurării sale: una Între suflet și corp și alta Între interiorul sferei sufletului, partea „senzitivă” care rămâne legată de corp, și ceea ce este doar gândire. Așa cum observă Henri Hude În Prolégomènes (pp. 123-124), există două moduri de a ne Îndoi. Unul desemnează acea Îndoială În care se află spiritul nostru atunci când nu găsește evidențele directe
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
În ce constau conflictele pe care avem obiceiul de a le imagina ca fiind Între partea inferioară și cea superioară a sufletului Toate conflictele pe care avem obiceiul a le imagina Între partea inferioară a sufletului, pe care o numim senzitivă, și cea superioară, care este rațională, sau Între apetiturile naturale și voință nu constau decât În repugnanta existență Între mișcările pe care corpul, prin spiritele sale, prin suflet și prin voința sa, tind să o provoace În același timp În
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
spiritele sale, prin suflet și prin voința sa, tind să o provoace În același timp În glandă. Căci, nu exista În noi decât un singur suflet, iar acest suflet nu are În sine nici o diversitate de părți: același care este senzitiv este și rațional, iar toate apetiturile sale sunt voințe. Eroarea comisă atunci când punem sufletul să joace rolurile a diferite personaje, care de obicei sunt În conflict unele cu altele, nu vine decât din faptul că nu s-a făcut bine
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
casă aflată în renovare, o cameră plină de ziare... Pentru regizor O noapte furtunoasă devine prilej a dezvălui "măștile" unor oameni, dezlănțuiți în cadrul aparte al "nopții" într-o cavalcadă tragică și grotescă, dominată de două motivații clare: dragoste brutală, elementară, senzitivă și speculația politică abjectă, două așa-zise "idealuri" ale unor ființe abrutizate, amorale. Alexa Visarion nu vede în eroii lui Caragiale doar niște mahalagii oarecare mimând ridicol dragostea și crezul politic, ci niște ființe încrâncenate, obsedate de aceste orizonturi de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cel al vieții, pentru a da existenței terestre un sens eroic, sunt întruchiparea omului în căutarea unui grăunțe de absolut, al omului total, în care se opun dar se și compun spiritualul și virtualul, luciditatea intelectului și forță impulsurilor profunde, senzitive sau emotive. Pentru Sábato, tocmai în această coincidentia oppositorum rezidă demnitatea omului adevărat, pe care românul autentic trebuie să îl aprofundeze și să-l redea artistic. Prin însăși hibriditatea lui, la jumătate de drum între idei și pasiuni, românul era
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
lui Aristotel, dacă sufletul este ceea ce înfrățește ființele vii, se disting mai multe tipuri de suflet, mai multe grade, în funcție de specie. Animalele de rang inferior nu dispun decît de un suflet nutritiv și vegetativ, iar animalul superior de un suflet senzitiv și de unul intelectiv, care îi supraviețuiește corpului. Carnea moale și pielea fină sunt semnul exterior după care recunoaștem ființele cu spirit. Să-i spunem sufletului pe nume. După Cicero, lumea a fost creată pentru ființele înzestrate cu rațiune: "Aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
îngrijiri de sănătate 4. Între timp, situația s-a modificat în chip semnificativ. Explicația principală constă, cred, în ascensiunea fulminantă pe care a avut-o în ultimele decade curentul filosofic din teoria dreptății sociale ce a primit nume precum "egalitarianism senzitiv la responsabilitate" (responsibility sensitive egalitarianism), "egalitarianism post-libertarian" (postlibertarian egalitarianism), dar, de cele mai multe ori, este desemnat prin expresia "egalitarianism al șansei" (luck-egalitarianism). Egalitarianismul șansei este, alături de rawlsianism și capabilism 5, curentul de opinie dominant actualmente în teoria dreptății sociale. Principalii săi
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
223-224, 229, 231, 234, 236-237, 239 egalitarianism al șansei, 44-46, 127, 130-131, 133-134, 138, 140, 146, 148-151, 153, 155, 170, 229, 235 egalitarianism idealist, 53, 76 egalitarianism maximalist, 53, 127, 176, 235 egalitarianism post-libertarian, 130 egalitarianism realist, 53, 76 egalitarianism senzitiv la responsabilitate, 130 egalitarianism suficientist, 53, 127, 174, 176 egalitate, 44, 60, 77, 79-80, 84, 89, 91-92, 111, 118, 127, 176-178, 184, 187, 212, 229-230, 232 egalitate a oportunităților, 60, 65-66, 70, 83, 96-97, 107-112, 114, 116, 120, 135 egalitate
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
de o aventură de tinerețe, relevă un mod strict cauzal de aplicare a științei la cazul robustului țăran coborât din munții Neamțului, vecină cu întocmirea unei fișe clinice, în stare să-i explice talentul: Creangă a acumulat un imens material senzitiv, care începe să se reverse sub forma unor "icoane" așternute pe hârtie; dominanța concretului vădește "o mare îmbelșugare de viață", dar și puținătate, ariditate de idei generale. "Nici tipuri abstracte, deci, nici intrigă ideală în nuvelele lui Creangă: pretutindene carne
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
are un singur sens: cel de limită a competenței spiritului uman. Definit astfel, misterul (existenței lumii și al vieții) este indiscutabil. El depășește cadrul oricărei discuții. Caracterul său spiritual evident trebuie distins de cel senzorial al lumii și de cel senzitiv al vieții. Misterul este evidența spirituală, căci este evident pentru spirit (care nu este nici el decît un mod de existență) că misterul existenței îi depășește vrînd-nevrînd. Din această evidență spirituală definită astfel vor deriva toate expunerile din această lucrare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cerințe esențiale. Invaliditatea temporară sau definitivă, mijloacele clasice de tratament, spitalizarea prelungită, contactul cu oamenii sănătoși etc. stresează psihicul bolnavului și pot atrage grave probleme de personalitate: dezasocieri, pasivitate, negativism, care se pot complica cu tulburări de coordonare motrică și senzitivă ce îngreunează procesul de reabilitare. Psihologul (psiho-patologul) este cel care intervine primul în asistența de reabilitare, stabilește diagnosticele și dă primele indicații terapeutice. Evoluția psihică a deficientului pe tot parcursul procesului de reabilitare sau după acesta trebuie obligatoriu urmărită și
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
ce nu se bizuie prea mult pe proiectele artistului, deși, în chip cu totul excepțional, înțelege frumusețea spirituală a picturilor lui Nicolas, în special portretul lui Claude sau "doamna și licornul". Protagonista acestui nucleu narativ este Aliénor, fata oarbă și senzitivă, amintind de biblica Marta, cea menită să fie de folos celorlalți. Văzând cu degetele, ea lucrează zi și noapte pentru ca termenul de predare a tapiseriilor să fie respectat, în joc fiind onoarea ghildei. Expertă în faimosul fundal artistic mille-fleurs, a
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
pe care o îndeplinesc Denumirea țesuturilor Sinonime sau caracteristici Meristematice nediferențiate Protectoareprimare (epiderma-simplă sau modificată) și secundare (suberul) de apărare Trofice: -asimilatoare și de depozitare fundamentale Mecanice de susținere Secretoare și glandulare sunt mai puțin relevante pentru studiul nostru Conducătoare, senzitive Epiderma este un țesut de apărare primar, ce constă dintr-un strat de celule compacte, care protejează în exterior frunzele și fructele. La salată și varză, celulele sunt poliedrice, cu clorofilă. Merele, cireșele și căpșunile au pigmenți antocianici în epidermă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Important de reținut pulsul la arterele periferice diminuat sau absent, asimetric, extremități reci, leziuni cutanate ischemice semne clinice identificate în diverse stadii ale arteriopatiei obliterante periferice; Examenul neurologic poate identifica semne de afectare cerebrovasculară: sufluri la nivelul arterelor carotide, deficite senzitive sau motorii; Examenul fizic este util, de asemenea în decelarea unor elemente sugestive pentru HTA secundară (42): rinichi de dimensiuni crescute la palpare uni/bilateral (rinichi polichistic, nefromegalie de cauză urologică); identificarea pulsațiilor aortice anormale (sugestive pentru anevrism de aortă
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent spre cornul lateral al substanței cenușii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de 0,5-2 Hz. Acești neuroni sunt cei care determină practic nivelul activității simpatice cu impact cardiovascular. Aria vasodilatatoare A1, situată anterolateral inferior în bulb, inhibă direct aria C1. Aria senzitivă A2, situată posterolateral în bulb și pontin inferior (în vecinătatea nucleului tractului solitar), trimite impulsuri de la nervii IX și X spre ariile C1 și A1. Aferențele spre centrii cardiovasculari bulbo-pontini provin de la periferie și de la structuri nervoase superioare. Hipotalamusul modulează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
la bradicardie și vasodilatație, tocmai în scopul normalizării presiunii arteriale. 13.2.4. Alte reflexe și mecanisme de control pe termen scurt/mediu Reflexul chemoreceptor Receptorii sunt reprezentați de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de 80 mm Hg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea O2 și la creșterea CO și H
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
a ventriculului stâng sau a receptorilor coronarieni (și a unora similari din circulația pulmonară), de exemplu cu veratridină sau nicotină (reflexul Bezold-Jarisch). Un mecanism particular de control nervos al arteriolelor este reflexul de axon de la nivel cutanat. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramuri colaterale speciale înapoi la vase, unde duc la eliberarea de substanță P, care determină vasodilatație și creșterea permeabilității peretelui capilarelor. Mecanismul nervos al oscilațiilor presiunii arteriale Undele respiratorii (~5 mm Hg; 0,2 Hz) se explică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
termenul de sinapsă și cele derivate sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în unele teritorii fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
la presiune), edem și papulă în 10 min. (edem datorat creșterii permeabilității parietale, parțial mediată de receptori histaminergici H1 și arteriolo-dilatație prin reflex de axon). Acest reflex este de tip nociceptiv, determinat de stimularea terminațiilor nervoase amielinice. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramificații speciale înapoi la vase, unde eliberează substanța P, histamină și adenozină, ce determină vasodilație si creșterea permeabilității capilare. In plus, vasoconstricția generală cutanată noradrenergică se poate produce ca rezultat stimulării dureroase. Hiperemia reactivă este direct vizibilă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent spre cornul lateral al substanței cenușii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]