486 matches
-
din personaj o figură ambiguă, situată oarecum „dincolo de bine și de rău”, dar și la granița echivocului moral. În aceeași zonă poate fi situată Theophana, protagonista din Bizanț, unde politicul și pasiunea interferează. Permeabil la diverse, uneori contradictorii ideologii, în Serenada din trecut scriitorul încearcă, prin figura lui Petru Cercel, „poet, trubadur, elegant, boem”, să pună în conflict scenic inerția tradiției autohtone cu dinamismul civilizației occidentale, al cărei fiu adoptiv domnitorul era. Conflictul nu mută însă cu totul accentul în zona
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
Pe-aicea nu se trece (în colaborare cu Corneliu Moldovanu), Iași, 1917; ed.3, București, 1938; Cupletele din celebra revistă „Di granda”, București, 1919; Suflet și uzină, București, 1919; O noapte la Mircești (în colaborare cu Alfred Moșoiu), București, 1920; Serenada din trecut, București, 1921; ed.2, București, 1936; Sufletul patriei, București, 1921; Legenda Coroanei, București, 1922; Bizanț, București, 1924; Portrete și amintiri, București, 1924; Poeme pentru Galateea, București, 1925; Petronius, București, 1928; Cântarea eroilor, București, 1933; Hotarele sfinte, București, 1935
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
în ordine inversă. Strofele următoare dezvoltă ideea din fiecare vers al strofei inițiale și se încheie cu același vers. Exemplu: Glossă de M. Eminescu - madrigalul - specie lirică, de mici proporții, cu conținut idilic sau galant, uneori acompaniat de muzică. Exemplu: Serenadă de C. Pavelescu - rondelul - poezie cu formă fixă, alcătuită din 13 versuri, grupate în trei catrene și un vers independent. Primele două versuri sunt identice sau aproape identice cu versurile șapte și opt, iar versul independent este identic cu primul
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
și mai tarziu, alcătuind volumul de transpuneri Zähne von Worten zermalmt (1983). Fascinația straniului o determina să abordeze proza românească, bunăoară românul Ciuleandra de Liviu Rebreanu (cartea a apărut în versiunea germană cu titlul Madeleine, 1975). Franchețea tonului din românul Serenada la trompeta al colegei de generație Sânziana Pop o cucerește pe traducătoare, care își mobilizează resursele lirico-narative și dinamismul verbal pentru a obține un text german afin că autenticitate cu textul original. Traduceri: Sânziana Pop, Trompetenserenade, București, 1973; Liviu Rebreanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287752_a_289081]
-
puternice solidarități între eul liric și natură, a unei legături de sânge, ducând la o intimă asemănare. Sugestii plastice ale acestei solidarități se găsesc pretutindeni, în pasteluri (Șesuri natale, Amiază, Carmen veris, Un cântec pe secetă), în „ecourile din străbuni” (Serenadă de demult, Sfat între haiduci), în ciclul erotic (Zâmbete-n lacrimi, Ploaie cu soare) ori în acela al năzuinței spre transcendent (Sub specie aeternitatis). Paralel însă ea este rostită apăsat, în fraze aproape sentențioase. În aceeași modalitate e formulat și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
individualitate etnică”, în interiorul unui proces de „reformă în toate direcțiile”, vizând „redeșteptarea geniului latin al neamului”. Poeții, prozatorii și criticii revistei sunt, însă, în mare majoritate, moderniști sau susținători ai curentelor moderniste în literatură. Publică, astfel, poezie: G. Bacovia (Balet, Serenadă), Al. T. Stamatiad, Alice Călugăru, Eugeniu Sperantia, Donar Munteanu, N. G. Rădulescu-Niger, Mircea Demetriade, Mia Frollo (care debutează aici semnând Maria Buzoianu), printre prozatori numărându-se C. Nottara, Th. D. Speranția. În ce privește teatrul, revista face față tipăririi unor texte chiar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285336_a_286665]
-
este un gest fals datat cronologic, neverosimil și neîncadrat în spiritul vremii. Fetița lui Bunin avea dreptate: "Prostule, pe atunci, sublocotenenții, când erau îndrăgostiți, își trăgeau un glonț în inimă". O întreagă filosofie se întrevede în acest mic adevăr: romantism, serenade, patetism, dueluri, sinucideri... * Teodosie este un bătrân schizofren pe care îl întâlnesc zilnic de zeci de ani; este cuviincios, auster, cuminte și taciturn. Se vede că boala lui a îmbătrânit. Este unul dintre oamenii pe lângă care trăiești o viață fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
bancă și, de prea mult zor să pornească vârtelnița, răvășește feșile pe jos. Voichița se ridică în picioare, spăsită, cu ochii în pământ. N-ai prea avut spor, Voichițo, constată Maria cu o dojană îngăduitoare reținându-și un zâmbet. Cam înfocate serenade, frățioare! îl amenință apoi cu degetul pe Alexandru. Zăpăcești fata! Tocmai îi povesteam Voichiței despre Mangop... Dacă Vodă ar fi ascultat și de ale noastre păsuri, de mult dezrobeam Mangopul! Maria se așează pe bancă lângă Voichița, care înfășoară de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
plăcute și al bucuriei de a asculta minunăția sunetului. Se spune că muzica ar fi cea mai de preț creație a umanității. Operei, care combină muzica, poezia și teatrul, se alătură oratoriile și misele, simfoniile, sonatele, concertele, rapsodiile, uverturile, preludiile, serenadele, baladele, încât ascultând versiunile celebrei Ave Maria, de pildă, scrise de Bach, Schubert sau Gounod, îl transportă pe om în atmosfera misterului sacru. De la culturile antice, care aveau propriul lor gen de muzică, la cea religioasă, apoi la cea a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
un român răzăș, la o horă. Flăcăii și fetele joacă înfloriți și veseli. Zice răzășul. "Uite, vezi d-ta, hora nu-mbătrânește." D. [...]* în articolele sale încearcă a fi subtil și gingaș. Așa odinioară un măgar încerca să cânte-o serenadă (și răgea de prăpădea pământul). Și cânele mânâncă din farfurie, dar la piciorul mesei. Merge dârz și cu capul pe sus, ca și cum i-ar fi frică să nu cază, după cum s-ar și cuveni, în patru labe. Calicul, după ce s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
iar Ion Moldoveanu revizor școlar al județului. Bine, bine dar din 10 noiembrie fusesem evacuați din cămin, așa că singura soluție ne-a oferit-o chioșcul unde vara cânta muzica, în parcul central din fața bisericii numită Sobor iar noaptea făceam noi serenade de lunateci. Noroc că aveam paltoanele și căciulile. Dormeam iepurește de teamă să nu vină cineva să ne fure lădițele cu lucrușoare. Dimineața le luam în cârcă ca pe sfintele moaște și iar ieșeam la plimbare, la îndoit de oase
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de Oprea Cârțișoara, în care găzduiam, doar prin râul Bâlea ce curgea vijelios, cu valuri înspumate. O fată frumoasă din acest grup își serba ziua numelui - Maria. În ajun, grupul din care întâmplător făceam parte îi cântase sub fereastră o serenadă potrivit obiceiului locului și acum toți erau invitați la o mică petrecere. Nu am reținut momentan numele sărbătoritei. Dau să mă retrag, dar sunt invitat și eu. Accept cu vădită plăcere. După trei-patru sute de metri intrăm toți pe o
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
totdeauna tare, parcă avea a face numai cu surzi, și când râdea în deal la Trei fagi, cascadele glasului lui se auzeau tocmai în vale la Stânca lui Negri. El era vecinicul iscoditor de petreceri. Nici un vânat, nici un chef, nici o serenadă cu lampioane la cascadă, nici un prânz în pădure cu lăutari, nici o excursiune la Poiana Sărată sau aiurea nu se făcea fără imboldul lui Codreanu. Ei, Codrene, ce mai plănuiești, îl întrebai eu, pe când el admira ghibăcia turcului în meșteșugul văcsuitului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
inteligența scenică s-au menținut până la ultima notă cântată cu deplin succes. În replică, tenorul ieșean Cosmin Marcovici nu s-a lăsat mai prejos, având o prestație artistică pe măsură în rolul Contelui Almaviva. Cu siguranță în glas, încă de la Serenadă, apoi jocul său rafinat mimând neliniștea din finalul primului act și aplombul interpretării sale din actul doi, au culminat cu dozarea jocului în travesti-ul din actul III, subsumat perfect succesului de ansamblu. Pentru o mai bună înțelegere a datelor
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
dacă i s-a întâmplat uneori să se îndoiască de exactitatea anumitor detalii, perspectiva generală a acestei reconstituiri i s-a părut, în ciuda precarității propriilor mijloace, autentică. Câteodată, pentru a-i evoca mai bine prezența, asculta Berlioz, mișcarea a treia, Serenada unui muntean din Abruzzi pentru iubita lui, din Harold în Italia. Dar nu vocea alto planând pe deasupra vieții simple cu indiferența unui Child Harold îl făcea să retrăiască în memoria ei pe acel tânăr bărbat de familie bună, cu maniere
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
memoria ei pe acel tânăr bărbat de familie bună, cu maniere perfecte și simț muzical al existenței: Italia populară era aceea pe care o iubea cu frenezia tinereții și sensibilitatea artistului, Italia riturnellei, imitând sunetele flautelor primitive, pifferari, precum și Italia serenadei. O Italie pe care Mozart nu ar fi respins-o. Și, la sfârșit, s-a recunoscut în Filip. El este ea, ea este el. Reconstruindu-l, a început ea însăși să prindă formă. Căci ori te descarci, ori te aduni
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
robotului. Își Îmbracă apoi costumul de cinci mii de dolari, din lână italiană amestecată cu mătase. Trage În jos manșetele hainei și Își netezește creștetul cu vârfurile degetelor. Și poate că se desfată cu gândul că atâtea instrumente Îi cântă serenade și atâția muzicieni Îl slujesc. Corespondează cu companii de CD‑uri de dincolo de Cortina de Fier. Are asistenți care cutreieră oficiile poștale și plătesc taxele vamale pentru el. - Ce părere ai de Înregistrarea asta, Chick? Cântă pe instrumentele originale din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
G. Călinescu, dar și de marea poezie franceză (Baudelaire, Verlaine, Béranger), de care s-a simțit întotdeauna foarte apropiat. Poezia din această perioadă evocă, în vocabule dure, de o intensă coloratură autohtonă și cu puternice accente simboliste, realități crude (Birjarul, Serenadă, Legământ, Revoltă), dar se lasă ademenită și de stări nostalgice sau de dezolare, aproape maladive (de aici persistența unor motive ca destrămarea, prăbușirea, dispariția). Prevalează însă poezia socială, I. rostind un protest contra nedreptăților vremii și manifestând un vibrant atașament
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287638_a_288967]
-
lipsesc compensațiile. În fiecare dimineață și seară, o orchestră maghiară cântă timp de două ore încântătoare arii locale 76, în auzul cărora te trezești și adormi. Fiecare scăldător e salutat la sosirea și la plecarea sa cu o astfel de serenadă; nu costă decât un florin. Promenadele sunt încântătoare; natura le-a creat, iar mâna omului n-a contribuit la ele decât tăind alei capricioase pe flancurile stâncilor sau peste pantele lor rapide. Există două până la trei etaje de promenade de
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
spun, nu l-am văzut atunci pe Nicu Ceaușescu să se îmbete, cum mai comentau unii. Bea într-adevăr whisky, foarte subțire, dar unu-două pahare, maxim. Îi plăcea când erau folkiști, umoriști, când se mai cânta o baladă, o serenadă, cântece de-ale noastre de petrecere, studențești. După care era un fel de ritual. Ne invita la vila lui, "Drobeta" îi spunea, din centrul stațiunii și acolo, la parter, în holul mare de la intrare, era un salon unde erau 10-12
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
lua cunoștință; lucruri interesante; mașini; mă; melodie; minciuni; miros; mod; de mult; muncă; muzical; nemulțumire; nimic; noutăți; omule; organ; ORL; păsări; păsările; a percepe; percepi; povești; pricepe; a pricepe; profesor; profesorul; pustietate; răspunde; a recepta; receptiv; recepționa; respect; rîsete; secret; serenadă; sfat; siguranță; simt; simți; simțit; soneria; sonor; a spune; spus; striga; strigă; strigătul; sunetul; sunt; supraviețuire; a fi surd; surdule?; a surzi; școală; a ști; tace; tare; a tăcea; tăcere; telefon; teribil; timpan; toci; totul; trage cu urechea; trăsnet; tu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
liniștire; lirică; literă; lung; mama; mamă; al mamei; masă; manea; măiestrie; meditație; melodicitate; melodii; mîngîiere; mlădios; moară; muzicalitate; muzicant; nai; nani-nani; notă muzicală; orchestră; pace; patriotic; păsări; pian; potîrniche; privighetoare; prost; radio; redare; refren; relaxant; rimă; romantic; scenă; scriitor; sentimente; serenadă; simfonie; sirenă; smîntînă; solist; somn ușor; sport; stare; strofă; suav; sufletesc; sufletul omului; nu știu; talent; timp liber; tonuri; tril; țipăt; viață; vocație; vocea ta; de voie bună; vorbe; youtube (1); 798/206/81/125/0 cîștiga: bani (175); noroc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de pâne, / și-mi văd, sub roțile deșertăciunii, nădejdile zdrobite toate, toate” (Neliniști). Însemnări, așadar, tânguitor-juvenile, regizate în decorul simbolist amintit, de unde nu pot fi absente, desigur, nici referințele muzicale tipice - „notele de pian în singurătate”, „clavirul... cernit și stins”, „serenada plopilor”, „sonata tăcerii”, „romanța apei” etc. etc. Pe alocuri, semnele unei conștiințe a convenționalității acestui univers transpar cu destulă claritate: „Era în toate acestea tristețea unei poezii vechi”, „Toate acestea - știi? - sunt ca într-un vechi album”, „Vezi seară romantică
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
industriale” promovate de Contimporanul, peisajul natural profund marcat de însemnele civilizației tehnice. „Geometria orașului” constructivist, „pe fire electrice soneria Europei țipând fals”, „huruitul roților în beznă”, cinematograful și afișele luminoase, rotativele imense ale tipografiilor, sondele de petrol, zgomotul trenurilor și „serenada mașinilor de scris”, telefonia, întregul „concert urban”, uzinele, compartimentele de „transatlantic”, „mările din sud” etc. pătrund firesc în ecuația imaginii, într-o deschidere planetară a universului liric. E o „mutație a semnelor” a cărei pondere poate fi evaluată ușor dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
local din Cluj, Festivalul "Toamna muzicală" - ajuns la cea de-a 43-a ediție - a reunit, pe lângă Corul și orchestrele Simfonică și de Cameră ale Filarmonicii "Transilvania", Ansamblul de muzică veche "Flauto dolce", Cvartetul "Transilvan" și formația de 12 violoncele, "Serenadă în cheia fa", toate din Cluj-Napoca, ansamblul Trio "Contraste", "La follia baroque ensemble" din Timișoara, precum și o serie de soliști și dirijori, fie stabiliți în orașul de pe Someș - dirijorul corului Filarmonicii, Cornel Groza, violonista și dirijoarea Ana Bogățilă și pianistul
Toamna muzicală clujeană by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/6697_a_8022]