611 matches
-
printr-un decalaj de câteva decenii, o facem pur și simplu din rațiuni epistemologice. Textul oferit în concluzie este un fel de lecție de metodă, nu numai despre imbricările economicului și politicului, dar și despre modurile de fabricare a colectivităților servile care populează de altfel în egală măsură lumile capitaliste și comuniste. Acesta suscită în plus un recul deranjant față de producția de sens a bunurilor și a banilor care, în ceasul financiarizării universurilor, reizbucnește cu acuitate în tematicile de cercetare. Prezența
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sistemul de exploatare în care se află integrat. El apare mai întâi ca reflectarea acestui univers al forței și al coerciției pe care tocmai l-am descris. Două elemente fac parte integrantă din structura acestui sat: șeful administrativ și colectivismul servil. La nivelul satului, șeful este reprezentantul administratorului; el posedă o fărâmă din puterea acestuia; el va organiza producția și prestațiile și va supraveghea activitatea subordonaților săi; va fi de altfel responsabil de aceasta din urmă și, la final, își va
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de locuitor neexistând decât în teorie; tocmai acest colectivism al impozitului obligă deseori satul să plătească pentru cei morți sau absenți; amenzi, pedepse, deficite de producție, toate sunt adresate satului, și nu indivizilor care îl alcătuiesc. Șefia despotică și colectivismul servil sunt înscrise în această situație colonială pe bază de forță; în ea trebuie căutată cauzalitatea existenței lor, deci a limitelor lor. Această șefie va fi o problemă secundară a administrației (după producție). Ruperea acestei exteriorități și a acestui raport de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acest șef, a-l legitima în vreun fel. El este un element străin care va rămâne prins în dialectica coerciției, iar când puterea exterioară nu îl va mai sprijini, acesta se va prăbuși. La fel se întâmplă și cu colectivismul servil: acesta nu se va putea elibera în niciun fel de determinarea coercitivă din exterior. El nu se va integra într-o structură sătească adevărată, adică voluntară. El nu există în sine, iar când sistemul de forță va dispărea, se va
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mult de un an. Această determinare exterioară nu epuizează în niciun fel realitatea satului. Simplă celulă a sistemului de exploatare colonială într-un prim moment, el posedă o structură care îi este proprie, care scapă acestei șefii despotice, acestui colectivism servil impuse din afară prin forță. Apare acum dihotomia fundamentală a satului: o aparență exterioară și o structură internă, străine una de cealaltă. Etnologul, ca reacție împotriva sistemului colonial, va căuta să descopere acest univers ascuns al vieții de la sat situându
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nicio mișcare în plus. Dihotomia rămâne identică cu ea însăși, dualitatea ei nu este niciodată depășită. Paralizie internă, stagnare: acestea sunt imaginile care redau cel mai bine această societate construită pe exploatarea culturii de palmieri naturali. Producția însăși, șefia, colectivismul servil nu scapă raportului de forță care le constituie; datorită acestuia există și vor dispărea odată cu el. Autosubzistența și organizarea rudeniei fac din sat o realitate absolut străină aspectului precedent; în raport cu acesta, ele nu reprezintă decât un joc gratuit, folcloric. În
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cafea a fost introdus cu forța în țările Agni (Coasta de Fildeș); numeroase manifestări de opoziție au răspuns coerciției, însă, zece ani mai târziu, această activitate forțată a fost transformată în activitate voluntară, iar plantatorul l-a înlocuit pe lucrătorul servil. O a doua întrebare, mai vastă decât cea dintâi, deși identică în fond: de ce nu a supraviețuit această exploatare a uleiului de palmier procesului de decolonizare din ultimii ani? (Producția voluntară este, evident, una din condițiile de bază ale acestei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
puțin câte puțin de coerciție, și arborele de cafea, care trebuie să înlocuiască palmierul natural, nu poate reuși decât integrându-se pe de-a-ntregul în contextul nou al producției voluntare. Totuși, structura de bază pentru noua cultură devine acest colectivism servil în totalitate determinat de coerciție și de șeful despotic. Eșecul era sigur: în majoritatea satelor, defrișarea nici nu a putut avea loc; în cazurile cele mai favorabile, plantația nu avea să supraviețuiască mai mult de un an. Peste tot același
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
îmi pot semăna niște oameni inferiori". Eu-Tu+Ei+ Este poziția sfântului sau a masochistului care se pedepsește singur, "poziția melancolică în stare pură" (ibidem). Convingerea este: "Eu sunt cea mai nevrednică persoană din lume". Eu-Tu+Ei Reprezintă poziția servilă a oamenilor care aleg să muncească pentru bacșișuri din snobism, nu din nevoie. "Eu m-am înjosit, iar tu m-ai răsplătit bine, nu ca restul, care sunt inferiori", sună sloganul acestei atitudini. Eu-Tu-Ei+ Este "poziția invidiei servile și, uneori
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Reprezintă poziția servilă a oamenilor care aleg să muncească pentru bacșișuri din snobism, nu din nevoie. "Eu m-am înjosit, iar tu m-ai răsplătit bine, nu ca restul, care sunt inferiori", sună sloganul acestei atitudini. Eu-Tu-Ei+ Este "poziția invidiei servile și, uneori, a acțiunii politice. "Ei ne urăsc fiindcă nu ne descurcăm la fel e bine"" (ibidem). Eu-Tu-Ei Exprimă poziția pesimistă a cinicilor și a celor care cred în predestinare și în păcatul originar. "Niciunul dintre noi, de nicăieri, nu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
hipervigilente la orice indiciu de problemă în cadrul relațiilor. Multe femei pot să se angajeze în mod repetat în relații cu ceilalți, care îi consolidează postura de subordonare în relație; de exemplu, multe femei se căsătoresc cu bărbați care vor soții servile, inhibate. Această reprimare a propriilor lor idealuri și frica de impas, le face pe femei mai anxioase, ca și în tulburarea de anxietate generalizată. Atacurile de panică și fobiile sunt în mod simplu expresiile unei extreme vulnerabilități care le face
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
inima vrem odată o adevărată pace națională în țară și sfârșitul tuturor acestor certe și lupte carile sug măduva patriei noastre comune. Noi n-am dorit niciodată. subjugarea unui popor prin celălalt, ci am recunoscut întotdeauna de semnul unui simț servil când o națiune voiește să face din cealaltă serva ei umilită. Însă tocmai pentru aceasta e de trebuință ca să se creeze o adevărată federațiune a popoarelor, în care unul să stea pentru toți și toți pentru unul; - o federațiune care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Basarab. După Dim. Cantemir în Moldova și puțin după căderea Basarabilor în Țara Românească vine domnia fanarioților. Influința acestora fiind obiectul unui studiu deosebit puțin vom spune despre ea. Formele bizantine vin în locul celor vechi, caracterele trufașe ale aristocrației devin servile. Discordia dinlăuntru, lipsa unor dinastii constante au transformat țara aproape în pașalâc. Sub domnii fanarioți, care erau trimiși pe un timp anumit și care aveau numai titlul de domn și pomenirea în biserici, nicidecum însă consistența monarhică, puterea centrală a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în toate măsurile noastre restrictive numai dreapta judecată și instinctul de conservare au jucat singure rolul principal. Domnia fanarioților au putrezit clasele noastre sociale; aristocrația noastră, din războinică și mândră ce era, a fost devenit în cea mai mare parte servilă, încrucișîndu-se cu stârpitura grecului modern, care e tot atât de șiret, dar mai corupt decât evreul de rând. Prin urmare clasa înaltă a societății noastre, care luase de la grecul constantinopolitan toată lenea, tot bizantinismul, se lasă ușor înădușită de ciocoimea ei, de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
folos și mai de cinste nouă”382, astfel ajungând să trăiască „numan bucurii”383. Căsătoria nu mai reprezintă o instituție a iubirii și respectului reciproc în viziunea târgoveței, ci se transformă într-o afacere. Alison refuză ipostaza de soție devotată, servilă și pasivă, dominată de un soț posesiv și egoist.384 Prin limbuție, trădare, răutate, minciună, cicălire, atitudine fioroasă, prefăcătorie, putere de invenție uimitoare, femeia se înscrie în categoria maleficului.385 Face rău, e conștientă de acest lucru, se bucură când
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un control asupra spiritelor mai slabe, așa cum și-ar dori, reimplicându-se, după aceste abandonuri, în fapte duplicitare, reprobabile, lipsite de noblețea cavalerismului.718 Societatea patriarhală, așa cum de altfel am mai subliniat, nu acordă valoare principiului feminin, perceput ca irațional, obedient, servil, și insistă pregnant asupra diferenței dintre sexe și asupra puterii masculine ce trebuie să domine. Personajele feminine din cadrul poemului, care se dăruie cu pasiune bărbaților îndrăgiți, nu sunt de fapt atrase de virilitate sau de ineditul alterității, ci de aspectul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
folos și mai de cinste nouă”382, astfel ajungând să trăiască „numan bucurii”383. Căsătoria nu mai reprezintă o instituție a iubirii și respectului reciproc în viziunea târgoveței, ci se transformă într-o afacere. Alison refuză ipostaza de soție devotată, servilă și pasivă, dominată de un soț posesiv și egoist.384 Prin limbuție, trădare, răutate, minciună, cicălire, atitudine fioroasă, prefăcătorie, putere de invenție uimitoare, femeia se înscrie în categoria maleficului.385 Face rău, e conștientă de acest lucru, se bucură când
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
un control asupra spiritelor mai slabe, așa cum și-ar dori, reimplicându-se, după aceste abandonuri, în fapte duplicitare, reprobabile, lipsite de noblețea cavalerismului.718 Societatea patriarhală, așa cum de altfel am mai subliniat, nu acordă valoare principiului feminin, perceput ca irațional, obedient, servil, și insistă pregnant asupra diferenței dintre sexe și asupra puterii masculine ce trebuie să domine. Personajele feminine din cadrul poemului, care se dăruie cu pasiune bărbaților îndrăgiți, nu sunt de fapt atrase de virilitate sau de ineditul alterității, ci de aspectul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
transformă uneori într-o frică paralizantă, obnubilatorie și nu pot pricepe că poporul, o parte din el, a înțeles de mult că este mințit. P.S. În cele două seri televizate, alături de Ion Druță s-a aflat și Andrei Hropotinschi, personaj servil, scriitor submediocru, de fapt o nulitate. Angajat de o anume instituție pentru a supraveghea discursul lui Druță, Andrei Hropotinschi s-a remarcat, mai ales, printr-o întrebare stupidă adresată maestrului: „Cum să împăcăm biserica română și a noastră?” (A noastră
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
consecință directă și a cărților scrise de scriitorii sovietici moldoveni. Acestea sunt lucrurile pe care o parte din tinerii scriitori le impută - în plan biografic - generației mai în vârstă, o categorie de literați fără regrete pentru trecutul lor laș și servil, care se încăpățânează să stea și astăzi (ajutați de o anume conjunctură politică) în capul mesei, pe lângă șeful statului și ștabii din partide, îmbrățișând o retorică deșănțată și păguboasă, care cufundă tot mai mult Basarabia în întuneric și sărăcie. Nimeni
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
cu o prezență ubicuă, pe care nu-i poți evita oricât te-ai strădui să faci acest lucru, până la cei de o coloratură ușor exotică, care au un discurs debil, timid, ridicol, neconturat. Invadând mass-media basarabeană, care s-a pus servil - fără excepție și fără pic de orgoliu - la dispoziția partidelor și a grupurilor de influență, acești mesageri emblematici ai derutei noastre colective încearcă să ne convingă că dețin soluția salvării, a ieșirii din criză, numai să le acordăm votul la
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
orbecăiesc. Mai mult, elita intelectuală basarabeană, prin modul defectuos cum a înțeles să-și gestioneze imaginea și capitalul moral câștigat în anii perestroikăi, a generat destule confuzii în societate. Spiritul critic, atât cât a existat, a fost înlocuit cu un servil partizanat politic, care a eșuat de cele mai multe ori în mod lamentabil. Intelectualul basarabean pare să fi ieșit din comunism fără memorie și fără să fi învățat prea multe din această experiență tragică. Or, cei care își uită trecutul, riscă să
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de drept popular absolut și oamenii lui sunt niște aristocrați cum n-au mai fost de secole. E imperiul perfect, teocrația perfectă, fără nici o falie sau fisură. E frumos că Churchill și Roosevelt făuresc cu propriile lor mâini inconștiente și servile acest imperiu al lumii. Am să mor cu o bucurie sălbatică la ideea că Stalin va fi stăpânul lumii. În sfârșit, un stăpân. E bine ca oamenii să aibă un stăpân care să-i facă să simtă omnipotența feroce a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de pe răspândita prejudecată că jurnalul nu e decât o copie mecanică a realității, un fel de viață trasă la indigo. Or, ca simulacru, ca specie de sub zodia lui ca și cum, intimitatea, intimul obligă jurnalul să-și depășească palida condiție de oglindă servilă așezată În fața realității. Așadar, jurnalul intim nu vorbește despre relația individ societate, ci despre strategiile prin care cel dintâi se sustrage presiunii constrângătoare a celei din urmă. „Spectacolul simbolic” desfășurat În și de către jurnalul intim vizează desprinderea confesiunii zilnice de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
că fusese o fugară franțuzoaică, orfană de mamă, care se refugiase din Europa nazistă; că fusese victimizată pentru sexualitatea ei și fugise în America cu iubita ei lesbiană; și că se retrăsese pe o insulă aparent aridă cu această americancă servilă din Midwest. Petițiile ei făceau apel la bun-simț și verificarea informaților, dar nu au schimbat prea mult imaginea simbolică pe care ea începuse să o proiecteze. Tocmai această substanță a mitului safic era cea pe care o traducea și adnota
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]