502 matches
-
de catifea argintie, vestă și haină închisă la doi nasturi, cu un cap mai înalt decât toți și-o privire seniorială, prefectul vorbea cu generalul, balansându-se cu mâinile la spate. Orchestra cânta pe-un podium. Perechile dansau. Spuma șampaniei sfârâia în cupe de cristal. Pe mese tronau munți de fleici și cornuri prăjite. Dinții mușcau vârtos, nesățios, ca din miezul însuși, mustos și picant, al vieții. O tristețe de moarte-l doborî, căci viața aceea nu era a lui. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ușă pe toți zece sau unsprezece bulucindu-se grămadă, ca la pomană. Parcă erau înnodați de centiroane și nu se puteau desprinde unul de altul, cu puștile în spinare și capelele pe ochi, prăfuiți și asudați, dar veseli și nepăsători, sfârâindu-le gâtul după o picătură. Se buluciră, cu plutonierul înainte, țanțoș, gras și gâlcos, gâfâind ca o locomotivă, și bătrâna se rezemă de-o masă, cu cârpa de bradolină în mână, și se uită cum le rămân urmele mari și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
erau pe atunci încă orbi la litere. Cămașa șofranie a mamei avea mari pete de transpirație la subțiori când am dus covorul la fabrică. Soarele năclăise literalmente toată bolta, plină de fulgii plopilor de pe marginea drumului. Tencuiala fațadelor făcea bășici, sfârâia de căldură. Am rămas în curtea fabricii mai mult ca oricând, poate mai mult de o oră, trântit alături de câinele cu limba de-un cot la umbra unei damigene cu acizi. Priveam vârfurile ciudate ale plopilor, coșurile de fabrică din
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
un muzeu de antichități, se scotoci în buzunarele nădragilor lui de piele lucioasă și, din pumnul de monezi alămii, arămii și argintii amestecate cu scame pe care-l dădu la iveală, alese un gulden. Dîndu-i un bobârnac, îl făcu să sfârâie cu boltă în aer și să cadă-n cutia de conserve de la picioarele statuii, de lângă piedestal. În clipa-n care moneda clincheti printre alte câteva, încremenind cu fața pe care se afla gravat portretul reginei Iuliana în sus, către vastul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Prin ’30, an de an, toți elevii din Nicolina urcau la Monumentul Eroului Necunoscut din Galata. Duceam cununițe din stejar și flori. Școlarii de acum ce fac? Învață... Învață... Să plece din Țară. (Și nu adaug: luptă... Luptă de le sfârâie tastaturile. Cu toate forțele. În ”Delta Force”, ”Counter Strike” ori ”Commandos”... Mă abțin, întrucât Mama nu cunoaște “fronturile” din lumea calculatoarelor și nici ultimele patch-uri, map-uri și add-on-uri ce îmbunătățesc, zi de zi, “bătăliile” virtuale.) Versuri fierbinți nu se mai
Fâl-fâl-fâl! by Dan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1144_a_1925]
-
rochiță a ei. După ce a îmbrăcat-o, s-a privit, un timp, în oglindă, apoi s-a îndreptat către bucătărie, unde robotea bunica. Ce spui, îți place? Ce să-mi placă? Așa, cum arăt. Bunica, preocupată mai mult de ceea ce sfârâia pe aragaz decât de felul cum se îmbrăcase Sorina, n-o privi la început. Dar fetița nu se lăsă. Ei? Da, e bine. De ce-o fi răspuns bunica așa de morocănos la o întrebare atât de importantă. „Nu-i
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
ce gust minunat au!... Apoi, poznașul s-a dus pe cuptor și în curând a adormit. Bunică, ce se aude? De unde vine zgomotul ăsta? Parcă ar fi un ferăstrău! spune Sorina. E Țâncul nostru, toarce! Cum așa! Dar toarce, adică sfârâie prin somn precum un fus. Sorin a scos, între timp, un fulg dintr-o pernă. Cu el gâdilă nasul motanului. Acesta-și mișcă mustățile, deschide ochii și, văzând cine nu-l lasă să doarmă, întinde lăbuțele și apucă fulgul. Îi
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
cameră tata. Când tații se întorc seara acasă, ei au muncit toată ziua. În filmele americane vezi cum dimineața ei le dau nevestelor un sărut, pe urmă pleacă să câștige bani. Când vin acasă, strigă „Hi, honey” și friptura mai sfârâie în cuptor exact cinci minute. Dacă au fost pricepuți și au făcut rost de mulți bani, se mută cu toții într-o casă cu grădiniță în față, iar un băiat le aruncă din goana bicicletei ziarul de dimineață la ușă. Tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
sare capacul fierului de călcat În vârful căruia stă un cocoș de fier gata să te ciupească de mână. După ce se vântură bine fierul se bagă un deget În gură și cu el se atinge repede fundul și vezi dacă sfârâie. Dacă sfârâie fierul e numai bun de călcat cămășile apretate pe care ai să ți le iei cu tine la țară. Când fierul se răcește se pune jar proaspăt . La fel fac și țiganii care spoiesc tigăi, cratițe, linguri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
fierului de călcat În vârful căruia stă un cocoș de fier gata să te ciupească de mână. După ce se vântură bine fierul se bagă un deget În gură și cu el se atinge repede fundul și vezi dacă sfârâie. Dacă sfârâie fierul e numai bun de călcat cămășile apretate pe care ai să ți le iei cu tine la țară. Când fierul se răcește se pune jar proaspăt . La fel fac și țiganii care spoiesc tigăi, cratițe, linguri și furculițe. Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
tărâțe În ea. Ești pedepsit cu fierul roșu. În capătul unei vergele se află o ștampilă rotundă și o literă. Litera C. Ceva care seamănă cu „copyright”-ul Adică ©. Ștampila Înroșită În foc Îți lasă pe spate o urmă care sfârâie, asemeni cailor pe care i-ai văzut Într-un western. Să știe toată lumea să nu mai angajeze un asemenea brutar. Cu urlete, sari din somn și din pat și Începi să explici visul tău năucitor. „Ce șah, băi, bucureștene, băi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
lună chinuie spudeii să i învețe cântarea. — Ah, da, Filotei sin Agăi Jipa, știu, știu, noi i-am plătit călătoria la Athos... Afară se întunecase. În biserică era bine. Fiecare ținea în mână o lumânare de ceară, care ardea curat sfârâind arare. Chipurile oamenilor, luminate așa de jos, galben auriu, semănau cu chipurile sfinților de pe pereți. Ți se părea că sfintele împărătese și cu sfinții oșteni și mucenici fac un fel de cerc, o horă ca să apere credincioșii pătrunși de armonia
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de neamurile supuse padișahului fuseseră tipărite la Râmnicul Vâlcii, la Snagov și la Cotroceni, ba chiar și la Mitropolie aci la București, sute de liturghiere și cazanii, evanghelii și moliftelnice ce luaseră drumul spre creștinii păstoriți de patriarhul Constantinopolului. Lumânările sfârâiau, luminau fețele celor îngenuncheați ascultând Prohodul, dârele subțiri de fum miroseau a ceară de fagure. „Ce păcate l-or fi apăsând pe Ștefan? Doamne, ce ciudată e viața omului. Aveam vârsta lui Ștefan când l-au adus pe Barbu pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
traversat grădina Curții domnești și au intrat în biserica domnească. Clopotele băteau grav, anunțând începerea deniei. Lumina zilei încă nu murise, dar vremea se stricase și prin ușa prea strâmtă rămasă deschisă nu intra multă lumină, așa că lumânările pâlpâind și sfârâind blajin poleiau auriu totul, luminând cald, de jos în sus fețele celor ce le țineau în mâini. Vlădica Antim, în odăjdii arhierești negre, cusute pe margini cu argintiu, stăpânea cu glasul lui exact emoția credincioșilor. L-au condus pe Brâncoveanu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ale sângerării pentru suferințele acestei lumi. Acum înțelegi? Un cuplu perfect: ea pune la loc „eu“-ul în „evreu“, iar eu oiul în goi. Unde am rămas? La smoching. La ținuta mea de seară superelegantă, cu drgă mia sămi încă sfârâindu-mi în mână, în timp ce Maimuța se arată în rochia special cumpărată pentru această ocazie. Care ocazie? Unde o fi crezând că ne ducem, să facem un film porno? Doctore, abia dacă îi ajunge până al cur! E croșetată dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
iarăși foamea, foamea de peștele prins în ac, zbătându-se pe tăvălitura de paie tocate și pe urmă în tigaia bătrânului, ca să-l sature... Și el, Rafael, s-ar fi putut agăța în acele undiței, iar după aceea ar fi sfârâit în tigaie. Frântura asta de coșmar, fulgerându-i pe dinaintea ochilor pentru o secundă, îl făcu să se răsucească pe burtă și să înoate repede spre celălalt mal. 4 N-o mai fi avut mult până s-o ia razna definitiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
mișcarea de învăluire. Îl zărește și pe el. Se vede că fusese vânător de munte. Mișcările îi sunt sigure, rapide. Știe când să se ferească și să se trântească la pământ. Oamenii lui înaintează în ordine perfectă. Schije și gloanțe sfârâie în zăpada din jur. Exploziile grenadelor umplu munții de hăuituri. Învăluirea dă rezultate, forța ripostei germane asupra atacului frontal scade, se mută către aripi. Hai băieți! Îndemnul lui Marius se pierde în zgomotul luptei dar ridicat în picioare, face semne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
el realizează acest lucru dar lansează fără să șovăie proiectilul. Explozia pur și simplu pulverizează tancul. O uriașă ciuperca roșie-galbenă se ridică spre cer cu un tunet infernal. Bucăți incandescente de oțel sunt împrăștiate peste tot. Una dintre ele aterizează sfârâind în apropierea lui Marius, topind zăpada. Pe frântura metalică foarte groasă se vede pictat cu litere de o șchioapă, afumate, WEHRMACHT. Lovește mulțumit cu pumnul în pământ. O treabă bine făcută și mai mult ca sigur băieții de dincolo se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
-mi schimb expresia feței. Tudor, de la casă, face semne cu mâna. Andrei îmi zbiară comanda în ureche. Închid ochii și tai castraveți. Aș vrea să se facă toți mici și să-i arunc pe plită și să-i aud cum sfârâie. În momentele astea fluier Indiana. Aș vrea să vină doamna director și să stea în mijlocul nostru toată ziua, să înțeleagă cât de mult mă strădui și câte trebuie să îndur de la toți imbecilii. Am încuiat, am salutat paznicul și mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
noi: nu plec de aici până nu le termin. - E normal, am zis eu, după atâta uscăciune! Tarzan se așeză pe iarbă, chiar lângă magazin, și sorbi dintr-o sticlă: - Vezi că înghiți și sticla, măi, omule! îi spuse Gabi. - Sfârâie pe gât! făcu Tarzan cu satisfacție. Apoi a venit la poartă un om între două vârste: - Bună ziua. Sunteți mai mult ca sigur pescari veniți de la... a, uite, (și se uită la plăcuța cu numărul mașinii) tocmai de la Iași, unde am
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
vânt și stropi de ploaie rece. Aveam pe mine o șubă antivânt și impermiabilă, închisă până la gât. Pe cap pusesem capișonul. Nu-mi era frig, dar mă simțeam încotoșmănat și greoi în mișcări. Cele două lămpi de carbid ardeau, mai sfârâind când vântul sufla mai tare. Dar o pală de vânt mi-a stins una. Am încercat s-o reaprind dar n-am izbutit, se înfundase becul (becul este o biluță de metal înfiletat în țevușoara lămpii, care are un orificiu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
dădusem seama cum, aveam o cană de vin fiert cu scorțișoară, piper și coreandru. Am cuprins cu privirea întreaga cameră. Soba străveche iradia o căldură plăcută, care era într-un extraordinar contrast cu vijelia și gerul de afară: pe plită sfârâia încet o ditamai cratiță cu friptură de porc. Priveam cu privire în jur. Nu era nimic ce te-ar fi putut deranja, chiar dacă toate erau alandala: un pat, două paturi, într-un colț icoane, o pictură pe lemn și altele
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pomelnicul. - Va să zică barabule ai furat dar cartofe nu ! - Nu, întări cu hotărâre moșul, clipind din ochi. Își făcuse socoteala că, în actele oficiale, cuvântul „barabule” nu poate fi întrebuințat. VACA Sunător ca sticla, grâul copt e plin de lăcuste care sfârâie zorite în timp ce, alături, păpușoaiele tac. într-un trifoi clocotește prepelița iar ciocârlia cântă în slava cerului. Soarele de după-amiază luminează peste asfințit cu o lumină blândă deasupra spicelor plecate. Vâjâind, trec doi corbi prin văzduh : vju-vju-vju La fântânița lui Costan
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Frankfurterii de la Ball Park se umflau când fierbeau, dar Hercules Hot Dogs făceau ceva și mai și. Ieșeau din pachet arătând ca niște ca niște crenvurști normali, rozalii ca un uger, dar când se Încingeau se petrecea o transformare uimitoare. Sfârâind pe grătar, crenvurștii se bombau În mijloc, se Îngroșau și, da, se Încovoiau. Aceasta era contribuția Capitolului Unsprezece. Într-o noapte, fratele meu, care pe atunci avea șaptesprezece ani, se dusese jos, În bucătărie, ca să-și pregătească În toiul nopții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
femeia grasă, rozalie ca o halcă de șuncă de Canada; jos, la bază, Tessie și cu mine, Îngrămădite precum cartofii prăjiți; mai Încolo, pe stânga, fetele care se epilaupentru bikini, stând Întinse pe spate. Helga ne ținea pe toate acolo sfârâind. Cu tava de aluminiu În mână, se plimba de la un corp la altul, aplicând cu o spatulă de lemn ceara de culoarea siropului de arțar oriunde era nevoie și apăsând Înăuntru bucăți de tifon Înainte ca pasta lichidă să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]