998 matches
-
în consecință, o mai bună dezvoltare a plantei. Pregătirea solului Pietrele Anumite legume, cum ar fi morcovii, napii sau sfecla, au din rădăcini pivotante. Este, deci, absolut necesar ca solul și subsolul să fie foarte afânate, ceea ce înseamnă că trebuie sfărâmați bulgării de pământ. Afânarea, care constă în fărâmițarea bulgărilor de pământ, se face cu hârlețul. Pentru asta, veți săpa pământul trasând șanțuri de aproape un metru lățime pe toată lățimea stratului. Dacă aveți o grădină completă, fiecare strat va fi
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
cazurilor în care sunt putrezite sau bolnave) iarba proaspăt tăiată de pe gazon; florile ofilite; algele; cojile de la fructele uscate (nuci, alune, migdale); cojile de legume (zdrobiți-le sau măcar tăiați-le înainte fin); gunoiul de grajd proaspăt; cojile de ouă sfărâmate. Resturile pe care nu trebuie să le puneți în compost toate deșeurile animale (carne, oase, pește) și derivatele acestora (materii grase animale, produse lactate); materiile grase vegetale; cojile de citrice, care nu se descompun; cenușa de la cărbuni, care poate conține
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
care au nevoie de foarte multă lumină, alegeți un teren cu expunere la sud sau sud-vest. Dacă terenul are un sol greu, care nu le convine plantelor respective, puteți încorpora pietriș amestecat cu nisip și modifica proprietățile pământului cu calcar sfărâmat. Menta, cimbrul, tarhonul, cimbrișorul, verbina, salvia și anasonul trebuie plantate în felul următor: o plantă este suficientă, iar fiecare tulpină trebuie separată de celelalte la o distanță de 50 de centimetri. Capitolul 9 Grădina de legume plantă cu plantă Fructele
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
cu un strat de compost. Veți săpa apoi pământul la 20 de centimetri adâncime. Căpșunul apreciază pământul acid, așadar trebuie să adăugați turbă dacă solul terenului este calcaros. Pentru a spori savoarea căpșunelor, puteți adăuga și sânge uscat și coarne sfărâmate atunci când pregătiți pământul. Plantarea căpșunilor Dacă aveți în grădină de o brazdă mai mare, aceasta este ideală pentru a vă planta căpșunii. Smulgeți toate buruienile perene, precum scaieții sau volbura. Căpșunii se plantează într-un sol bine pregătit și bogat
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
Aida Vrioni, „Poeme pentru adormit durerea”, RVS, 1938, 1-2; G. Călinescu, Alți poeți tineri, ALA, 1938, 893; Aida Vrioni, Doina Bucur, RVS, 1940, 7-12; M. D. Havriș, Doina Bucur (Florica Eug. Ionescu), „Înmuguriri”, 1940, 9-10; C. D. Fortunescu, Două harfe sfărâmate, R, 1940, 9-12; Călinescu, Ist. lit. (1941), 881; Straje, Dicț. pseud., 104, 351, 578; Profira Sadoveanu, Planeta părăsită, București, 1987, 14-15; [Doina Bucur], ADLTR, I-59. R.Ș.
BUCUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
proiectil antitanc, fumega încă dând la iveală un amestec complex de aparate dezarticulate, metal răsucit și cărnuri omenești sfârtecate. Forța exploziei transformase dezordinea în ceva extraordinar de omogen, aproape ordonat. Firele electrice semănau cu niște vase sangvine, tabloul de bord sfărâmat și împroșcat cu sânge te ducea cu gândul la creierul unei ființe neobișnuite, al unui animal dintr-un război futurist. Și, îngropat undeva, în magma aceea de moarte, radioul, neatins, își lansa apelurile behăite. Scena nu era nouă pentru mine
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
înghețată a malului. Precum mărgelele unui șirag rupt, copiii alunecaseră într-o spărtură de apă neagră. Salvarea aceea ar fi trebuit să fie zgomotoasă, să atragă multă lume... Pe malul pustiu și însorit răsunaseră doar câteva gemete și trosnetul gheții sfărâmate. Pentru a-l scoate pe unul dintre copii, Anna intrase în apă, scufundându-se, căutând cu mâinile trupușorul care tocmai dispăruse. Lupta împotriva fiecărei secunde de frig, îi arunca mai întâi pe mal, îi trăgea spre izba cea mai apropiată
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
oboseala și absența noastră ne-au făcut invizibili. Soldații năvăliră în sală, trăgând cu automatele în ungherele unde stagnau întunericul și fumul, transformând bucătăria într-o lungă cascadă de cioburi de sticlă. Eram cu toate astea în fața lor, lângă fereastra sfărâmată, acolo unde se putea respira. În picioare, unul lângă celălalt. Totul se redusese pentru noi la acea îmbrățișare, la câteva cuvinte ghicite printre împușcături, din mișcarea buzelor... O secundă mai târziu, descoperiră prezența noastră. Țeava unui automat începu să mă
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
să-și dea seama, a pus sare pe rana din sufletul lui Germanicus, care izbește înciudat cu piciorul într-o grămadă de jucării: — Ce legătură au capodoperele astea ale industriei decadenței cu învățatul? Se apleacă și culege de jos ceva sfărâmat. Își dă seama că este totuși o literă de fildeș. O contemplă un timp, mușcându-și nervos buzele, după care o lasă să cadă la loc pe podea. — Eu știu că vechea educație, simplă și rustică, nu mai corespunde secolului
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
sufletu-mi în dor. Ca zefirii ce adie Cânturi dulci ca un fior, Când prin flori de iasomie Își sting sufletele lor, Astfel notele murinde Blânde, palide, încet, Sbor sub mîna-ți tremurânde, Ca dulci gânduri de poet. Sau ca lira sfărâmată Ce răsgeme-ngrozitor, Când o mână înghețată Rumpe coardele-n fior, Astfel mîna-ți tremurândă Bate-un cântec mort și viu, Ca furtuna descrescândă Care muge a pustiu. {EminescuOpI 19} Ești tu nota rătăcită Din cântarea sferelor, Ce eternă, nefinită, Îngerii o
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
slăbite, puterea leșinată A junelui cănit. Ce am de-alege oare în seaca-vă ființă? Ce foc făr-a se stinge, ce drept fără să-mi miță, O, oameni morți de vii! Să vă admir curajul în vinure vărsate, În sticle sfărâmate, hurii nerușinate Ce chiue-n orgii? {EminescuOpI 24} Vă văd lungiți pe patul juneții ce-ați spurcat-o, Suflând din gura boala vieții ce-ați urmat-o, Și arși pîn-în rărunchi; Sau bestiilor care pe azi îl țin în fiară, Cum
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
se trezi că fugea: fugea cuprins de o panică sălbatică, pe câmp, spre râu. Apoi, bang!, auzi carabina lui Wilson și, Într-o secundă, același bang!, strivitor. Se Întoarse și văzu leul, care acum arăta oribil, cu capul pe jumătate sfărâmat, târându-se către Wilson la marginea ierburilor, și omul cu fața roșie Încărcă scurta și urâta sa carabină, apoi ținti cu grijă - bang! se auzi din nou detunătura și masa de carne galbenă, târâtoare și grea Îngheță și capul mutilat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
despre care n-ai fi crezut că ar putea ucide un iepure. Mureau În urma acelor răni mici așa cum și iepurii mor uneori din cauza a trei sau patru alice care abia par să străpungă pielea. Alții mureau ca pisicile - cu craniul sfărâmat și cu fierul În creier, o mai duceau așa vreo două zile, ca pisicile care se târăsc În lada de cărbuni cu un glonț În creier și nu mor până nu le tai capul. Poate că unele pisici nu mor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mama ta care te-a născut, într-o altă țară unde nu v-ați născut, și acolo veți muri! 27. Dar în țara în care vor dori să se întoarcă, nu se vor mai întoarce! 28. Este un vas disprețuit, sfărîmat, acest Ieconia? Este el un lucru, căruia nu-i dai nici un preț? Pentru ce sunt aruncați, oare, el și sămînța lui, și azvîrliți într-o țară, pe care n-o cunosc?" 29. Țară, țară, țară, ascultă glasul Domnului! 30. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
omogenitatea și deci relativitatea spațiului. Orientarea adevărată dispare, deoarece "punctul fix" nu mai are un statut ontologic unic, apărând și dispărând în funcție de nevoile zilnice. De fapt, nu mai există nici un fel de "Lume", ci doar niște fragmente ale unui univers sfărâmat, o masă amorfă alcătuită dintr-un număr infinit de "locuri" mai mult sau mai puțin "neutre", în care omul se mișcă, mânat de obligațiile unei existențe integrate într-o societate industrială. Și totuși, în această experiență a spațiului profan continuă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
mortului iese prin horn (gură de fum) sau prin acoperiș, mai precis prin acea parte a acoperișului care se află deasupra "unghiului sacru".8 În caz de agonie prelungită, una sau mai multe scânduri din acoperiș sânt îndepărtate sau chiar sfărâmate. Semnificația acestui obicei este limpede: sufletul se va desprinde mai ușor de trupul său dacă această altă imagine a corpului-Cosmos care este casa e spartă în partea de sus. Este de la sine înțeles că toate aceste experiențe sânt inaccesibile omului
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
se agita pe culoarele Parlamentului, ținea admirabile discursuri, făcea vizite, primea foarte multă lume și nu tăcea niciodată. Cearta lui cu președintele partidului progresist, José Luciano, a pornit de la incidente ridicole - dar a avut urmări teribile: unitatea partidului pentru totdeauna sfărâmată și apropierea de republicani. Lupta dintre cele patru fracțiuni guvernamentale a desăvârșit opera propagandei revoluționare. Politicienii stâlpi ai monarhiei colaborau astfel la succesul republicanilor. Guvernele care se succedau fără ca nimic să se schimbe, opoziția viguroasă care se îmblînzea de îndată ce era
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
spuse sentențios Odolgan, care știa câteva vorbe în dialectul germanic al burgundului. — E pentru prima oară când aud că scapă cineva de trăsnet. — în schimb, observă Gualfard cu un ton insinuant, bietul Rutger nu a avut același noroc; are țeasta sfărâmată. — E trăsnetul: ne-a izbit de copaci și l-a adus în halul ăsta. — Și caii cum de n-au pățit nimic? Tonul burgundului devenise în mod vizibil inchizitoriu, mult dincolo de ceea Balamber ar fi tolerat în mod obișnuit; cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ocrotește Zi de mare bucurie. Cel născut venind din cer, Aduce pe pământ pace,dragoste,vis și mister. În această zi prezisă, tot ce-i rob se ‘liberează, Răul e zăgăzuit și obida-ncetează. Puterea morții slăbește sau este chiar sfărâmată Și păcatele sunt șterse și greșeala e iertată. Să luăm bine aminte, la cinstea ce ni s-a dat, Făcându-ne părtași firii Domnului, ce ne-a mutat În Împărăția Sa și-astfel ne-a răscumpărat Și care cu-ndreptățire ne
Hristos se naşte. Slăviţi-L !. In: Bucuriile Credinţei by Maria Lascu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/536_a_758]
-
și a atârnat-o de craca unui copac. Cei doi cavaleri, clocotind de furie, își mînară caii în semi cerc, apoi se repeziră unul asupra celuilalt, cu frâiele lăsate și-și încrucișară lănciile. Ambii au rămas neclintiți în șa. Lănciile sfărâmate zburară în aer. Atunci, cei doi cavaleri în armură s-au văzut nevoiți a continua lupta cu bâtele, ca niște țărănoi care se bat pentru hotarul unei livezi, sau pentru o fântână. Dar aceste ciomege nu puteau rămâne multă vreme
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
Roland. La capătul acestui răstimp ei au pornit pe urmele paladinului,urme care-i călăuziră în pădurea unde copacii purtaseră săpate în scoarța lor numele Angelicăi și a lui Medor. Ei au observat cum toate aceste inscripții fuseseră șterse, grota sfărâmată și fântâna astupată. Dar uimirea și mai ales mâhnirea lor a atins culmea atunci când au dat peste cuirasa lui Roland trântită în iarbă și nu depatre de acesta, coiful său. Auzind un nechezat în pădure, Zebrino ți-a întors privirile
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
greu la spargerea betonului, într-o crâncenă încordare și sfântă durere. În sfârșit s-a ajuns la momentul năucitor, abis amar, lâncede și negre cadavre, nedefinite, trupuri, buze strivite, fălci zdrobite, frunți însângerate, tâmple găurite, piepturi zdrobite, brațe încrucișate, țeste sfărâmate, spectacol sumbru, dureri înăbușite. Echipa scormonea cu mare grijă țărâna pentru a contura „straniile” oseminte, negru destin. Familiile îndurerate încercau să-și recunoască pe cel drag după un semn știut din timpul vieții lor. Aici, la deshumarea lor, s au
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
spre alte Universuri. Iubirea cea divină Purificată-n mine, să nască iar, IUBIRI. De imi cedezi iubirii, te lasă presărată, Pe Căile Lactee, ferită de păcate. Pe-altare, în chivoturi, să ne unim o dată, în suflete de oameni, de alții sfărâmate. Dar vezi? Mi-e hărăzită o viața mai săracă, Sunt boț de-argilă sfântă, de Domnu-nsuflețit, Iubește-mă și astăzi și dacă o să-ți placă, Vom trece-n nemurire, îmbrățișați, IUBIND! Acolo unde nemurirea suie Te văd și-acum zburând
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
cele din urmă l-a măcinat. La bătrânețe, ori de căte ori am obosit de muncă sau m-am gândit să renunț, m-am dus să vizitez ruinele lui Yuan Ming Yuan. În clipa în care am pășit printre pietrele sfărâmate, i-am putut auzi pe barbari chiuind. Imaginea mă îneca, de parcă fumul încă mai plutea în aer. Un soare de bronz privește cercetător în jos peste festivalul în mișcare. Ne continuăm lunga călătorie spre Jehol. Sunt tristă și amărâtă când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
o căruță de la compania noastră, mi-a potolit setea istovitoare datorită pierderii unei mari cantități de sânge, m-a urcat în căruță, m-a ținut în brațe pe drumul denivelat, atenuând zdruncinăturile care-mi cauzau dureri atroce în cotul stâng sfărâmat, îmbibându-și hainele lui cu sângele meu, care încă mai curgea din abundență. Prin anii 1996, în timp ce mă aflam la Vatra Dornei, m-am găsit cu oameni din Bărgăuanii lui Mihai, care-mi spuneau că familia lui Mihai folosea același
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]