1,322 matches
-
nici expus în generalități convenționale-, ci lucru destul de rar, cumpănit în balanța atât de sensibilă ce se așază în echilibru și cu plinătate sub zodia liricului”. (Prof. dr. Ioan Viorel Boldureanu) „O poezie a sentimentelor puternice care sunt mărturisite fără sfială, dar cu forță și cu delicatețe în același timp. O poezie a stărilor firești, nepervertite de răul care ne înconjoară, chiar și când acesta este numit”. (Viorel Marineasa) „Realizată fără efort de artificii, poezia Carolinei Orza captivează și vrăjește. Tensiunea
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
pun mîna pe nas Chiar a fugit... ori mi se pare mie Că aștepta pe un gagiu mai gras. 6. Și-n zi de luni, solemn, în crîșma Scala Inelul de logodnă (un rulment Din R.D.G.!) i-l dărui cu sfiala Celui ce moare și surîde lent, Și-n străzi dilii, sub cer bombat în stele, De ziduri, de copaci și de statui Proptită,-i pun pecetea gurii mele Și îi închid trecutul amărui 7. Ca într-un cufăr. Pot să
Micul testament by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10489_a_11814]
-
Raicu, tăceri care nu comunicau cu lumea din jurul lui prin ceea ce numesc ,exterioritate", dimpotrivă, ele creau invizibil un tunel de ,interioritate" cu care pur și simplu umpleau spațiul în care se găseau, curentând oamenii din preajma lor. Era în el și sfială dar și o pudoare feciorelnică, activă, plină de căldură. Această impresie mi-a fost întărită mai târziu când l-am văzut împreună cu soția lui, prozatoarea Sonia Larian, erau împreună formând o monadă. Și mai târziu, acum un an, am văzut
Frații serafimi by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/10018_a_11343]
-
Era să nu șază ziua niciodată; |st somn nu prea-mi place, și o să i-o spui." "- Ba să-ți cauți treaba, că mănînci trînteală; S-a schimbat boierul, nu e cum îl știi; Trebuie-nainte-i să mergi cu sfială, Priimit în casă dacă vrei să fii." . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . A doua zi iarăși prea de dimineață, Să-i găsească vreme la dînsul veni; O slugă, ce-afară îl vedea că-ngheață, Ca să-i facă bine, de el pomeni. "- Boierule, zise, așteaptă afară
Malurile Dunării by Ștefan Ciobanu () [Corola-journal/Imaginative/10415_a_11740]
-
picioare /să-ți spun:-pune mâna și vezi de mai doare, /dar râzi fericită, deși-s sângerat, /căci scris e că astăzi din morți m-am sculat! (Cine mă strigă...?, Aprilie 1951, Pitești, camera 4 spital). Îngenuncheat cu sufletul în sfială, pe cerul teafăr licăre o stea și-și prinde anii de pripas în dangăte de clopot și beteală. Telegarii visului îl poartă pretutindeni ca o logodnă de taină, ca leagănul în zbor al cocorilor. rostogolindu-l pe tot ce-a
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
Unde să duc, în plus, durerea de cocori plecând? Nu-i de ajuns când știu că n-ai să mai revii nicicând? Nici tu, nici cântec ruginind prin vii apusul lui târziu. Numai arțarul, nedeclinabil timpului trecut, își va aduce-aminte sfiala mea la primul tău sărut și-n mijloc de păduri, singurătăților țesute-n fir, frunze-i va da un anotimp străin. Ce flăcări 'nalte! Copacul de sărut oprit s-a preschimbat în trandafir din începutul noiembrin! FÂNTÂNA FERMECATĂ „În mijlocul pădurii
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
Crăciun între-un „a fost” și-ntr-altul mult mai lin din „niciodată” ca-n pagina întoarsă în magnolii. O conduceam acasă, pe cea mai frumoasă din toate fetele școlii, la prima-ntâlnire. Cireșul de la poartă se apleca de-atâta înflorire deasupra sfielilor noastre, că liniștea sporea din albul lui precum când stelele se nasc în hăul nopților albastre din șoaptele fântânii. „Închide ochii, mi-a zis și i-am închis, și-ascultă cum fulgii unul de altul se ating, auzi tăcerile cum
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
pe care doar marea știa să le poarte, și-acum îs ale lutului și-ale Păsării cu nume de sărut și de zbor. PRELUDIU Cum să nu-ți fie ciudă? Să fii lângă ea și-atât de aproape! Doar o sfială ar mai fi fost pân' la buze, dar când din greșeală, stângaci, am atins-o de mână m-am fâstâcit printre scuze, întrebând-o din nou: Ce mai faci? Se vedeau printre sălcii sânii lunii pe ape... Chiar dorul putea
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
de formațiile „Flores” și „Miniflores”, ambele cu câte 50 de copii și tineri coriști, coordonate, prezentate la toate spectacolele și dirijate de profesorul Pușcașu. Lansările au și ele farmecul lor inedit, un parfum de gingașă iubire pentru cei ce cu sfială bat la porțile afirmării. De curând, la o lansare, pe melodia marșului Radezky, una din melodiile preferate ale dirijorului, cei mari au intrat în sala de spectacole de mână cu cei mai mici colegi ai lor de doar 3 sau
Agenda2005-36-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284163_a_285492]
-
timișorean la Ashkenazy Gallery din Los Angeles Constantin Grangure a expus la celebrul muzeu american de artă, convingându-i pe critici de forța sa de comunicare În vara anului 1998, un artist plastic timișorean trecuse pentru prima oară, nu fără sfială, pragul celebrei galerii americane de artă modernă, Ashkenazy din Los Angeles, situată pe așa-numita „Miracle Mile”, pe colinele Beverly Hills. Nu ca vizitator, ci ca artist plastic invitat să expună. Acolo, în imediata apropiere se află, pe lângă citadela filmului
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
De uitare..., pentru că, între timp, am făcut loc pe masă și am așezat pachetul cu de-ale gurii și l-am rugat să-mi permită să-i scot eu cenușa din vatră. După prelungite ezitări, în care am citit multă sfială și neîncredere, în final și-a exprimat acordul printr-o încuviințare din cap și o strângere din ochi. În acest timp, cât am reușit să-i fac puțină ordine, să-i aprind focul, să-i dau puțină apă caldă să
PLEDOARIA NEUITĂRII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384751_a_386080]
-
au ieșit din pântece./ Nimeni nu-ți mai cântă grădinile/ pline de mireasmă și de rodul pomilor/ pădurile suri în care lupii mai visează/ la vremea începutului,/ nimeni nu-ți mai plânge rănile nevindecate/ nimeni nu le mai oblojeste, cu sfială și dragoste.../ Ca niște câini turbați,/ s-au năpustit asupră-ți/ hulpavi, sfâșiindu-ți sfântul trup/ înghițind dumicați mari din trupul tău de fecioară/ arătându-te cu degetul și spunând:/ vedeți, voi neamuri ale lumii/ o curvă deșucheată, o mașteră
UN NOU VOLUM SEMNAT DE ION MARIN ALMĂJAN de PETRU VASILE TOMOIAGĂ în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384832_a_386161]
-
rugăciune cerul și pământul iar, Ca în inima curată să coboare al tău har. Serafimi, arhangheli, îngeri ne arată calea dreaptă, Lumea să deschidă ochii să devină înțeleaptă! Clopotele rup tăcerea ne trezesc din adormire Să vedem lucrarea sfântă, cu sfială și uimire! Toaca spune rugăciunea vin apostolii pe cale Și din cerul de lumină tornă mir de împăcare! Fariseii nu cutează să mai spună vreun cuvânt Văd prin ochiul îndoielii, frunza spulberată-n vânt... Argumente nu mai au, când prin piatră
DIN LUMINĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384900_a_386229]
-
IISUS Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1940 din 23 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Iisus Hristos nu dă în noi năvală. El stă la ușă ca un cerșetor bătând ușor cu degete de dor și așteptând primirea cu sfială. Dacă-i deschizi pătrunde zâmbitor și umilit picioarele îți spală. Atuncea simți prezența Lui reală și parcă toate-n tine devin zbor. Dacă refuzi să îl primești, nu pleacă, așteaptă mai departe până când dorul de El prin suflet o să-ți
IISUS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384973_a_386302]
-
care sunt ca Sfinții mari din vechime sau chiar mai mari decât cei trecuți în calendare și pe care noi îi cinstim cu slujbe mari, cu slujbe recunoscute în întreaga Biserică. De aceea, să avem mare recunoștință și totuși mare sfială față de jertfa lor. Între acești pătimitori și mărturisitori, trăitori și rugători ai lui Iisus Hristos, se numără cei arestați în lotul „Rugul Aprins” care este legat de Mănăstirea Antim pentru că ei se întâlneau în biblioteca mănăstirii între toamna din anul
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
pretind că ne recunoaștem. Mă fericește intersectarea cu porumbeii nărăviți aci și care par să te-ntrebe de n-ai ceva de-ale gurii să-mparți cu ei. Mai mereu sunt solvabil, că ce răsplată euforică primesc! Se apropie fără sfială, culegând și cel din urmă bob de arpacaș căzut pe pantof. La intrare se află todeauna un boschetar vârstnic. Așezat pe o bancă împreună cu tot avutul strâns într-o pungă de rafie, e resemnat, tăcut. Nu cere nimic. Nu privește
MULŢUMIM, DOMNULE! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384994_a_386323]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > FILONUL SUFLETULUI Autor: Maria Ileana Tănase Publicat în: Ediția nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Au îngălbenit nopțile de-atâta toamnă, la tâmpla ninsă tremură gânduri vechi, fără strop de sfială inima mă-ndeamnă s-alint optimismul ce se scaldă în ochi. Urc pe trepte de gând demult, prăfuite, dintr-un ochi de geam pătrunde lumina ce-mpresoară tandru, tâmplele obosite și-nseninează gândul ce găsește tihna. Și drept compensare pentru anii
FILONUL SUFLETULUI de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385052_a_386381]
-
besmetic, răzvrătit, Și-ți pedepsește sânii far' pic de indurare, Ce-s prinși în joc bolnav, seduși necontenit... Inconștiente, bețe, încep să se dezmiardă, Prin bluză sfâșiata și fără de păcat; De-atingeri pătimașe încep de dor să ardă, Rostind fără sfiala cuvântul "Desfrânat"... Cu sărutări nebune, sfidând legile firii Îți ard cu-n cub de gheață sfârcul cel răzvrătit... Trasând cercuri de flăcări, dau viață nemuririi... Și-l fac să urle mândru, de dor nestăvilit... O altă smucitura-ti frange-al
DULCE CHIN de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382443_a_383772]
-
vorbește de satul lui natal, Vârciorova, în poezia „Satu' drag“ punându-l în strânsă legătură cu viața religioasă și anii de școală „Vârșiorova, cuibu-n care / Am vădzut pământ șî soare, / [...] / Litărele dă cipari / Le-nvățai dîn călindari, / După care, cu sfială, / Am ajiuns copil dă școală... “ Primele școli au fost înființate în incinta bisericilor, iar Ion Vornic Rîncu, respectând parcă acea veche tradițe a învătământului ce era legat de viața religioasă a învățat să citească utilizând calendarul bisericesc, ca mai apoi
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
martie 2015 Toate Articolele Autorului Capitolul XXVIII Furia Iernii și expediția sa în țara lui Soare-Împărat Împărăteasa, obosită, dar foarte furioasă în urma afrontului primit din partea lui Moș Vreme, era hotărâtă să lupte cu înverșunare pentru păstrarea domniei. Negru-Cioară intră cu sfială, cunoscând obiceiurile împărătesei. Evita cu multă abilitate loviturile de bici. De altfel, era singurul slujitor care nu făcuse cunoștință cu plumbii harapnicului cel mare. - La poruncă, Majestate! se înclină Ciorică. - Te-am chemat, maestre, să-ți spun că sunt tare
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
înțelesuri adânci, nu ușor de alcătuit, mai ales că reprezentanți de seamă ai literaturii române i-au călcat pragul: Gheorghe Asachi, George Ranetti, Grigore Alexandrescu, George Topârceanu, George Sion, Aurelian Păunescu și mulți alții. Lucaci Năzărel îndrăznește să calce, cu sfială, pragul eternei fabule, dovedind o simțire aparte, tainică și așternând, pe filele nescrise ale jurnalului vieții sale, pagini noi. (GHEORGHE A. STROIA) ***4. ANDREEA MONICA MUNTEAN (Timișoara) - DINCOLO DE TĂCERE (Versuri, A5 Manșetat, 136 pagini, ilustrații, Daniela Lungu - artist plastic, realizator
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
casei lor și să le cunosc. Eu simțeam altceva, simțeam că ele mă descoperă pe mine, că fiecare carte mă cercetează de-acolo, din locul ei de pe raft și se întreabă ce fel de făptură le-a călcat pragul. Cu sfială m-am apropiat de un raft al bibliotecii, un raft în care am observat câteva cărți voluminoase. Erau asemenea elefanților din savană, un fel de zeitate pentru cărțile ce se roteau în jurul lor. Am pus mâna pe o carte și
O CARTE PENTRU O PALMĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383841_a_385170]
-
și un rafinat în estetica corporală și vestimentară. Spicuim câteva idei din opera lui. Femeile trebuie duse la plimbare- zice el- la teatru, la circ, discuțiile cu ele trebuie să poarte o notă elegantă, cu cuvinte alese, să se lase sfiala rustică la oparte, iubitul să i se destăinuie, să-i admire fața și picioarele. Amantul trebuie să joace teatru, să plângă, să fie amabil, să-și arate gelozia. La însușirile fizice trebuie să se alăture și însușirile psihice. Amorul plăcut
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
adânc sunt distihurile care și le-a compus ca epitaf, la moartea lui : „Al gingașelor amoruri cântăreț, ce zace-aicea, sunt răpus, poetul Naso, de al meu sublim talent. Trecător, dacă vreodată ai iubit, cumva ferice, Zi lui Naso, n-ai sfială, odihnească-și osu-n pace !”. Bibliografie : Călinescu- Scriitori străini, editura pentru Literatura Universală, București,1967, pag.113-152 ; Mic dicționar-Scriitori greci și latini ; N. Lascu- Ovidiu, omul și poetul, Cluj, Dacia,1971. Referință Bibliografică: PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂȚII / Ion
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
s-ajung odată la iubita mea! Sufletele lor se sărutau, se sărutau din ochi, și împreună sărutul ei erau”. Data următoare bărbatul schimbă strategia, și deși este un personaj tare pe care emoțiile îl ocolesc, el se așează cu oarecare sfială pe scaunul liber din fața domnișoarei speciale și se interesează de condițiile unei eventuale conversii a creditului său. Acum îi aude glasul, unul politicos, cald și mătăsos care îi pipăie inima. Dogoarea sunetelor îl învăluiesc cu o dulceață îmbietoare. Sclipirile șăgalnice
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]