1,535 matches
-
Galenus și Avicenna. Marele alchimist, dar și medic, elvețian considera că cei doi au deformat figura nobilă a lui Hippocrate. Natura este singura carte pe care merită să o citești, susținea Paracelsus care, convins de superioritatea metodei sale, nu se sfia să critice aspru stările de lucruri cu care nu era de acord. Paracelsus considera că arta de a vindeca trebuie să fie bazată pe realitate, pe studiul naturii și al omului, nu pe convingeri religioase sau pe speculații sterile. A
Medicina Renașterii () [Corola-website/Science/312230_a_313559]
-
a fi un catalog imagistic, de senzații, scris la persoana întâi, în care instanța naratorială obiectivă a adultului vede cu ochii subiectivi ai copilului. Totul pare privit cu ochii copilului, dar există conștiința de demiurg a adultului, cea din urma nesfiindu-se a se arăta textual, revenind în planul prezentului, acela al actului scrierii propriu-zise: Mai am în minte parcă umbre neliniștite însă din încâlceala lor nu pot scoate nimic pentru catalogul meu. După cum observa și Ion Bogdan Lefter, planurile se
Matei Iliescu (roman) () [Corola-website/Science/302347_a_303676]
-
să vedea pom înflorit, iar dinăuntru lac împuțit”. Ștefan cel Mare este impulsiv, dar viteaz. Portretul lui Ștefan cel Mare Lui Ștefan îi sunt dedicate cele mai multe pagini din letopiseț, într-un joc de lumini și umbre, căci cronicarul nu se sfiește să-l judece uneori (de exemplu îl consideră mai curând un războinic de dragul războiului decât un patriot). Celebru este finalul portretului, în care moartea voievodului este prezentată secvențial: a) împrejurările morții lui Ștefan (anul, luna, ziua); b) portretul fizic, realizat
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
Sfântul Mormânt. . S-au spălat de sânge, au dezbrăcat armura, au lepădat hainele de luptă, apoi, cu capul gol și picioarele goale, ca cei mai pașnici penitenți, vărsând lacrimi de căință au pornit procesiunea. Tancred de Sicilia, care nu se sfiise să jefuiască aurul și pietrele prețioase din însăși biserica Sfântului Mormânt, făcea parte dintr-un convoi, implora, laolaltă cu alții, îndurare, promițând că va răscumpăra răul făcut. Cucerirea Ierusalimului a avut ca rezultat formarea celui de al treilea stat latin
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
de a mânca, pe care o consideră o știință. Modelele sale franceze au fost stiliștii "Vechiului Regim": Voltaire, Rousseau, Fénelon, Buffon, Cochin și d'Aguesseau. În afară de latină, el cunoștea bine cinci limbi moderne și atunci când era ocazia potrivită nu se sfia să le etaleze: nu a ezitat niciodată să împrumute un cuvânt, precum englezescul "sip" când părea să nu găsească un echivalent în limba franceză, până când a redescoperit verbul învechit "siroter". Filosofia lui Epicur se află pe partea din spate a
Jean Anthelme Brillat-Savarin () [Corola-website/Science/336596_a_337925]
-
partenerii de afaceri. Cu excepția asistentei personale, Anca, protagonista sosește la birou însoțită de un grup de bărbați, se așază la masa negocierilor doar cu bărbați și se învârte în cercuri profesionale majoritar populate de bărbați. În plus, regizoarea nu se sfiește să ridiculizeze încercarea pedant-cavalerească a lui Tim, iubitul de ocazie al lui Ines, de a crea premisele romantice ale unei întâlniri într-o cameră de hotel prin comandarea unor prăjituri, sfărâmând clasicul scenariu amoros cu o finalizare fix pe desertul
Cronică - Toni Erdmann, regia Maren Ade () [Corola-website/Science/296116_a_297445]
-
acreditate pe lângă acest guvern. Aceste acțiuni erau respingătoare și deranjante pentru membrii legislativului, care erau abordați în acest mod nepotrivit, având tendința de a împiedeca libertatea procesului legislativ în problemele la care se refereau intervențiile sale. El nu s-a sfiit să folosească ziarele acestei țări pentru a influența opinia publică în legătură cu problemele pe care guvernul le avea de rezolvat și și-a permis multe libertăți în caracterizarea diferitor măsuri luate de guvern sau a diferitor persoane oficiale. În conversațiile sale
Constantin Catacazi () [Corola-website/Science/312998_a_314327]
-
1350, în Arabia dispare. Comunitatea musulmanilor, ummah, stabilește atitudinea față de artă, în funcție de indicii istorici și politici, astfel, reprezentarea fiind diferită în cadrul lumii islamice. Spațiul sunnit abordează o anumită exigență în domeniul artei, impusă de islamul legalist, în timp ce șiiții nu se sfiesc a fi reprezentaționali. În ambele cazuri, însă, regăsim o sobrietate ce asigură menținerea conceptului de unicitate și unitate a divinității ("tawhīd"). În prezent, conceptul de aniconism în islam coexistă cu o viață încărcată de imagini, în funcție de interesele politice sau orientările
Aniconismul în Islam () [Corola-website/Science/335359_a_336688]
-
fapt dovedit de picturile miniaturale de natură religioasă ce se înmulțeau în rândul mongolilor, turcilor și iranienilor. Unii musulmani au permis în continuare folosirea lor în scopul decorării, însă nu în locurile de rugăciune. În ceea ce privește reprezentările Profetului, artiștii s-au sfiit a le realiza, deși acestea se regăseau în manuscrise. Pentru musulmani, Profetul Muhammad este întruparea omului perfect și nu se cade a fi reprezentat prin caracteristici efemere. Sursele iraniene îl înfățișează în perioada primelor convertiri în portrete, mai apoi doar
Aniconismul în Islam () [Corola-website/Science/335359_a_336688]
-
snobismului importatorilor". Mondializarea limbii engleze (mai ales americane) s-a produs brusc. Forța de cercetare științifică, amploarea fondurilor destinate cercetărilor în SUA, lipsa de prejudecăți (nu contează ierarhia administrativă, ci rezultatele), capacitățile internaționale ale editorilor americani (care nu s-au sfiit să neglijeze, dacă era cazul, chiar Anglia) sunt cauzele clare ale acestei fenomen. Terminologia științifică română este adesea în suferință din cauza acestor neologisme rău concepute. Astfel, în domeniul comerțului, economiei, administrației, dar mai ales al informaticii, numărul termenilor împrumutați din
Anglicism () [Corola-website/Science/314958_a_316287]
-
memorie, pasaje întregi, încă din adolescență. Privitor la citirea "Sfintelor Scripturi", autorul "Imitațiunii" îi recomanda cititorului: „Dacă ții să-ți priască citirea, citește cu duhul drept și cinstit al smereniei și nu urmări să capeți faimă de învățat. Nu te sfii să pui întrebări și ascultă în tăcere răspunsurile sfinților: nu disprețui pildele bătrânilor; nu fără rost au fost și-ți sunt împărtășite.” Atât credincioșii catolici, credincioșii ortodocși, cât și credincioșii protestanți admiră "Imitațiunea lui Cristos" și se înfruptă din bogăția
Imitațiunea lui Cristos () [Corola-website/Science/320189_a_321518]
-
se lovește deloc, pentru că o ocolește pur și simplu, așa cum - și tocmai pentru că - discursul actual al stângii europene radicale o refulează cu totul, și numai în pierdere : chestiunea problemelor sociale și economice pe care partidele de dreapta radicală nu se sfiesc să le atribuie venirii migranților economici și a refugiaților. Cât de mult poate afecta în mod real migrația redistribuirea resurselor, nivelul salariilor muncitorilor europeni, rata șomajului, relațiile între muncă și capital. Pe cine atinge ea, dacă chiar produce în mod
Povești și povești. Despre piesa de teatru „Corp străin” () [Corola-website/Science/296176_a_297505]
-
se aștepta la așa ceva". A trecut la postul "PRO TV" pentru a continua emisiunea, iar din iunie a încheiat un contract cu postul "Acasă TV", pentru a realiza o nouă emisiune, numită " Salonul muzical Acasă - Lista lui Sava". Nu s-a sfiit să-și manifeste evreitatea în anii în care destui intelectuali evrei treceau pe vizavi, când întâmplarea îi aducea prin fața Templului Coral. Nici să protesteze public împotriva manifestărilor antisemite, negaționiste, xenofobe, răbufnind după '89. Din cele peste 40 de cărți dedicate
Iosif Sava () [Corola-website/Science/306135_a_307464]
-
viață în 1927 la 63 de ani. A fost înmormântat tot la Curtea de Argeș în necropola regală. În urma sa a rămas o preafrumoasă soție (de care I. G. Duca în Amintiri Politice spunea: "e o ființă de care trebuie să te sfiești, fiind strălucitoare la fizic ca și la moral, încât îți ia văzul, nimeni nu o poate întrece. De o frumusețe încântătoare, nu cred să fi fost în Europa multe femei care să se fi putut asemui cu ea...") și 6
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
forța să zicem cu Babi Minune: hopa, hopa, am intrat în Europa, acesta este meritul producțiilor artistice care se situează în afara canonului, ca așa zisa literatură de mahala a lui Anton Pann sau ca manelele. Dar majoritatea celor educați se sfiesc să cânte, strâmbă din nas și cenzurează. Cultura națională - cultură eminamente modernă - este o tehnologie a sinelui măiestrită de clasele intelectuale și politice din secolul 19 și până azi; ea formează suflete, ca să zicem așa. Pe calea internalizării, ea a
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
unui guvern de uniune națională, Carol s-a întâlnit cu mai mulți dintre fruntașii politici și militari, inclusiv cu generalul Prezan. După cum mărturisește Nicolae Iorga, concluzia a fost că „"deși Regele a vorbit lui Prezan, de a cărui discreție se sfiește și de a cărui neexperiență în rosturile politice se teme, situația rămâne nehotărâtă. [...] Ministeriul cel mare, cu Presan, Titulescu sau, la nevoie, și cu mine, acela rămâne pentru mai târziu. În politică pornești cu o idee și ești silit să
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
națiuni suverane cu o cultură militară unică, a căror principală sursă de venit erau raidurile de jaf în statele vecine. Ei au devenit renumiți prin raidurile împotriva Imperiului Otoman și a vasalilor acestuia, însă trebuie spus că ei nu se sfiau să jefuiască și vecinii creștini. Acțiunile lor au făcut să crească starea de insecuritate de-a lungul graniței sudice a statului polono-lituanian, în așa numita Kresy, ceea ce a dus la o stare aproape continuă de război de-a lungul întregii
Cazaci () [Corola-website/Science/303250_a_304579]
-
despre faptul că ele au o istorie, iar orice știutor de carte are un orizont de cunoștințe, relatează și se mândrește cu neamul și limba lui. Unii însă nu vor să știe nimic despre neamul lor bulgăresc și nu se sfiesc să apeleze la alte obiceiuri ca și la o altă limbă; ei nu au cum să se bucure de propria lor limbă maternă, dar învață să scrie și să vorbească în grecește, și se rușinează că se numesc bulgari.<br
Paisie de la Hilandar () [Corola-website/Science/335926_a_337255]
-
altar concret (și nu doar metaforic), dar situația a existat. La Roma, confuzia între sentimentul religios și obediența politică a fost constantă, chiar dacă suntem în drept să-i suspectăm sinceritatea. Horațiu, care a fost un foarte mare poet, nu se sfiește să-și închine recunoștința și laudele "zeului" care i-a oferit o vilă și o mică fermă, ca să-și scrie versurile în liniște și din veniturile căreia să trăiască. Superba Eneidă a lui Virgiliu este o comandă a suveranului, cu
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
previn să fiți mai discret în familiarismele cu Mitsuhide. — De ce? — E o idee cam prea inteligent. — Bine, dar toată lumea spune că Reverența Voastră este cel mai inteligent om din Japonia zilelor noastre. — Eu? Nu, eu gândesc mult prea încet, se sfii preotul. — În nici un caz, îl asigură Hideyoshi. Reverența Voastră se pricepe nespus de bine cam la toate. Cele mai slabe puncte ale samuraiului stau în tratativele sale cu nobilimea sau cu negustorii puternici, dar pe Reverența Voastră nu-l întrece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
sinceri, cari-ți arată de mai nainte primejdia ce te amenință, cursa în care ai putea cădea. "Romînul" în revista sa de alaltăieri dovedește lămurit că sîntem niște trădători, niște oameni fără nici un simțimânt de patriotism, și că nu ne sfiim a lucra fățiș și în toate zilele în interesul Rusiei, și cu toate acestea nu ne acuză de trădare, numai și numai din cauza patriotismului orb, căci este bun "Romînul" ăla, bun patriot, atât de patriot, încît nu-i poate trece
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
inimi de creștin! Foarte bine fac că ne iau așa dulce și cu bunătate. Este mijlocul cel mai bun de a ne face și pe noi roși - roși de rușine și mânie despre nemernicia și îndrăzneala cu cari nu se sfiesc a ne imputa lucruri de cari sânt capabili numai ei. Să ne acuze și de trădare - am avea ceva de râs. [12 august 1878] TEODOR DOERING Alaltăieri, marți, toți artiștii din Berlin au condus pe un amic al lor la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
exemplu d. Stătescu dă pe mai mulți judecători afară pentru că au judecat un proces după cum credeau că e drept. Aci în România împricinații vor avea un adăpost în Apel, la Casație, în sfârșit la oameni ai dreptului de care se sfiește acest palavragiu ministru să se atingă. Procedura d-lui Stătescu ne face a crede că d-nia lui va fi așteptat ca împricinații să-l mituiască pentru a dispune el însuși pe judecători în favorul lor, dar, neîndeplinindu-se aceasta, d-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
maghiare, unele mai nepoliticoase decât altele, în care s-aruncă cele mai grave acuzări asupra deputațiunii; i se suspectează patriotismul ci, ba s-a găsit chiar un deputat în Camera Ungariei - c-un nume foarte nemaghiar - care nu s-a sfiit a declara toate naționalitățile de dușmane ale patriei, va să zică de trădătoare, încît, dacă s-ar face substracțiune după teoria emisă de acel deputat, n-ar mai rămâne alți patrioți cinstiți în Ungaria de[cît] Bela Fleckeles, Arpad Mandelbaum sau Ianoș
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
judecători și parte, au vrut să pedepsească pe acei ce încercaseră, fără succes este adevărat, de a lipsi pe Franța de fericirea nespusă ca d-lor s-o reprezinte. Se înțelege că aceeași radicali, când sânt la putere, nu se sfiesc câtuși de puțin de a combate alegerea adversarilor lor politici cu o înverșunare mult mai mare și prin arme încă mai neleale. Așa în 1871 prefecții guvernului revoluționar s-au prezentat pretutindinea ca candidați în însuși județul pe care-l
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]