656 matches
-
lipsi puțin? - ieși grăbită cu ochii pe fereastră. Mini se uită mașinal prin geam și văzu pe trotuarul 135 din față un tânăr cu pălărie de paie, care se înălța în vârful picioarelor. " A!" își zise. Apoi, cu o mică sforțare de memorie, recunoscu pe vărul Lică, pe Lică Trubadurul. încetă de a mai înțelege. Pricepu numai o ușoară fluieri tură și distinse că Lică făcea semne cu ochii, sfărîmîndu-și degetele în formă de castaniete. Lică era aceiași și semnalele lui
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
aceeași oră, când începeau afară răcoarea și seara și în el începea o ușoară încropeală premergătoare febrei. Sta sus pe capra înaltă, arcuit de mijlocul dureros, în care junghiul își avea bătut un cui permanent de rezonanță. Sta trudit de sforțarea ce-i punea de-a lungul brațelor alice mici, mobile, care păreau a exploda în vârful degetelor. Era amețit de trăsuri, de pietoni, de tot ce mișuna în jur, printre care se strecura ca prin mijlocul unui carrousel infernal, din cauza
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
lesne relațiile mondene. Snobismul ei o făcea să aleagă ce era mai bun și primea pe toți cu aceeași rezervă firească. Cum nu aveau pentru ea decât singura calitate de oaspeți, îi supunea unui regim egal și predomina fără nici o sforțare. Drăgănescu, prin căsătorie, făcuse un salt social. Știa că lumea în care intrase era mai presus de educația și de neamul lui, dar avea conștiința că-i este egal prin muncă și cinste. Ținuta lui era modestă, dar fără umilință
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Sia se uită sașiu. Înainte aproape de a da bună ziua, întrebă: - Dar ce a pățit dumneaei la ochi? Rim puse ochii lui miopi și admirativi asupra ochilor mici și cafenii ai fetei, care, în adevăr, momentan avea privirea nițel încrucișată, din sforțarea de a se ascunde și preface în fața musafirei nedorite. Rim, firește, constată că ochii erau frumoși și Nory invidioasă. Baba aduse un tacâm și Nory se așezase între Rim și Lina. 21V> La masă erau perișoare cu smântână. Lina și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
se așezase între Rim și Lina. 21V> La masă erau perișoare cu smântână. Lina și baba păstrau în menu-ul lor mâncări tradiționale. " De ce se încrucișează azi fata asta? se întreba Nory, care totdeauna se lega de câte un amănunt. în sforțarea de a-și repune acum privirea la loc, ochii Siei se mișcau, în adevăr, tot pieziș. Nory își descarcă sufletul de la început de comisionul Elenei: - Ce e cu ilustrul profesor de a dezertat? - O! nimic! Foarte ocupat! Și gemenii în
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
gazdele Siei. Știa că Lina cunoștea acum ascunzătoarea. - Tineri . . . bătrâni... îi privește. - Dar n-o s-o lăsăm să moară! milogise Rim a treia zi, tot zadarnic. - Nu mi se cade mie! răspunse Lina mai violent, cu ochii umectați de acea sforțare, dacă nu de lacrămi. -■ Dar nu e ce crezi! . . . Nimic care să te ofenseze! declarase Rim cu elan. Totuși, nici acele asigurări, nici venirea în toi de noapte a gemenilor spăimântați nu o putuse întoarce de la formula ei de refuz
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
din spate. Îl mai slăbi din strânsoare. Unde-i vițelul? Vițelul pe care mi l-ai furat, acum o lună, de la stână. Zi-mi repede, unde i? Ce-ai făcut cu el? Slăbindu-l din strânsoare, apucă să facă o sforțare, să scape și s-o zbughiască, printre oamenii care populau iarmarocul. Păgubașul de vițel nu se lăsă. O luă, mai mult țupăind, ca un iepure, decât alergând, și n scurtă vreme îl reapucă, de gât, mai din apropierea buzei de iepure
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
bage de seamă balansurile din ce În ce mai năstrușnice ale Mercedesului și căsca zdravăn zărind-o pe bătrînică În urmă și cineva parcă Întindea timpul apucîndu-l din toate colțurile ca să-i dea apoi drumul să se sfărîme În bucățele și ea, cu o sforțare supraomenească și cu multă răbdare, reușea să le includă Într-un puzzle care Înfățișa o bătrînică mergînd În fiecare zi la biserică pentru utrenie, pe aceeași stradă, la aceeași oră, bineînțeles; uite că Începea să recupereze timpul, ba chiar Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
întâmplă nimic. Nimic, în afară de ceea ce e deja aici. Nici măcar lucrurile vii nu vor să spună ce i s-a întâmplat lui. Continuă să-i citească lui Mark - mai mult de atât nu putea face. Chipul lui Mark asista placid la sforțările poveștilor. Mergea pur și simplu odată cu frazele, cu ritmul lor de marfar. Dar cea mai previzibilă ședință de lectură îi provocă lui Karin fiori pe șira spinării. Scena în care băiețelul de doisprezece ani e doborât cu o lovitură în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
voi doi? Complicitatea tacită îi tăie elanul lui Weber. — De fapt, tocmai puneam punct. Ea îi aruncă o privire furișă, aproape o interogație. Se întoarse spre Mark și arătă spre baie. —Ai auzit ce-a spus domnul doctor! Cu o sforțare, Mark se ridică în picioare. Intră pe ușa băii, dar ieși imediat. Oh! S-ar putea să am nevoie de ajutor. Barbara clătină din cap. Nu mai spune, dragă. De data asta să lași prosopul pe tine, da? Mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și apoi i-am spus, firește - „După mine, și-a făcut-o cu mîna lui făcînd tot felul de lucruri de-astea“. („Da’ ce Dumnezeu ai de gînd, domnule Grant, de faci așa ceva? Ai să te-alegi cu vreo hernie de-atîta sforțare. Pune-i pe negri să facă treaba asta, că doar de-aia-i plătești!“ „Ei, Doamne“ - zice - „cum crezi c-aș putea face așa ceva?! Dac-ar fi să mă las pe seama negrilor n-aș mai ajunge să fac nimic!“) „Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
strălucea în fiecare zi. Antrenamentele deveniseră mai dure. Cu cît ne adaptam unul altuia, cu atît Schneiderhahn insista în a ridica pragul dureros. Cunoșteam oboseala înfiorătoare care se instala după parcurgerea unei distanțe mari cu lovituri ferme. Cunoșteam, de asemenea, sforțarea necesară pentru o ultimă mișcare cu greutățile, și pentru ultimele zece bătăi dintr-o serie. Asta cerea un efort, dar încă nu durea cu adevărat. Ca să încerci adevărata durere, trebuia să-ți soliciți plămînii. Deficit de oxigen. Ceva s-a
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
mult de sentimente, rancune personale, chiar și meschine, josnice și naive, și e lipsită de vederea în viitor. N-avem încredere în noi înșine, piatra fundamentală a succesului. Suntem impulsivi și contingențele au o putere mare asupra noastră. Nu cunoaștem sforțările continue și nu avem curaj decât în momente de tot grave. // Ne lipsesce educația politică și în fața adversarilor nu representăm o putere, nici morală, nici economică". În altă epistolă, de astă dată adresată lui George Popovici, protopop al Lugojului, ajuns
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
urî peisajul rural, așa aș fi făcut, nu-i așa? — Ridică-te. — Nu. O să mă bați. Nu o să fac așa ceva. Ridică-te! Alexander se ridică, părînd îngrijorat. Lanark se duse în spatele lui și-l prinse de subsuori și cu o sforțare, îl ridică pe umerii lui. Clătinîndu-se ușor, o porni printr-o plantație de puieți de brad. Peste o clipă, Alexander zise: — Acum poți să mă lași jos. Lanark continuă să urce cu greutate panta. — Ți-am zis să mă pui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o colegă, un modest atelier. Fetele au muncit cu sârguință, au trăit foarte economicos, au căutat din toate puterile să-și facă o clientelă muncind din greu, lucrând cu gust și ieftin. Doi ani au luptat din răsputeri; rezultatul acestor sforțări a fost însă... închiderea atelierului. Nu mai puteau scoate nici chiria. Una din ele, aceea pe care am întâlnit-o noi, a încercat să lucreze acasă: o nouă luptă fără de izbândă, căci nu găsește atâta de lucru ca să-și poată
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ei sunt prea departe." ȘI EXACT CEEA CE MAI RĂMÂNE DE EVOCAT ÎNAINTE DE A AJUNGE LA PUNCTUL MAXIM AL CIUMEI, ÎN TIMP CE FLAGELUL ÎȘI ADUNA TOATE PUTERILE PENTRU A LE ARUNCA ASUPRA ORAȘULUI ȘI A PUNE DEFINITIV STĂPÂNIRE PE EL, SUNT LUNGILE SFORȚĂRI DISPERATE ȘI MONOTONE PE CARE ULTIMII INȘI, CA DE PILDĂ RAMBERT, LE FĂCEAU PENTRU A-ȘI REGĂSI FERICIREA ȘI PENTRU A SUSTRAGE CIUMEI ACEASTĂ PARTE A EULUI LOR PE CARE O APĂRAU ÎMPOTRIVA ORICĂREI ATINGERI. ACESTA ERA MODUL LOR DE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
se trase înapoi amețită. Avea capul greu și se forță îndelung până găsi puterea să îl ridice și să privească înainte, unde, chiar în fața ei, era propriul său etaj. Vederea propriei uși, atât de aproape, o îndemnă spre o ultimă sforțare. Se prăbuși în cameră, răpusă de căldura bruscă și de efortul extenuant depus pentru a ajunge acasă. Nu înțelegea ce i se întâmplă și se abandona sfârșită îmbrățișării aerului cald din locuința Zoiei. Doar agitația și dragostea necondiționată a Verei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
comparativ cu desenele copiilor cu dizabilități psihice care ar trece cu ușurință drept artiști autentici dacă s-ar lua în considerație faptul că “reacțiile artistice” ale acelor copii sunt emanații sincere și întâmplătoare pe când așa-zișii artiști își încordează în sforțări infernale toți “mușchii” creierului pentru a da naștere unor opere fade și de insignifiantă valoare și care sunt prosusul unor “căutări și frământări lăuntrice mistuitoare”. Caricaturizarea artei, ne avertizează Călinescu, este de asemenea o formă de kitsch: un avantaj ”strategic
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
profetului modern» Whitman”. În continuare, Vinea se oprește asupra ideilor lui Beaudouin privind „evoluția naturală de la filozofia pozitivistă și științifică la misticism”, văzînd în „filozofia spiritualistă a lui Bergson” o reacție față de „complecta noastră dezorientare și anarhie pe toate tărîmurile”: „Sforțarea poeților moderni de a exprima viața înfierbîntată în ritmuri accelerate și vibrînd se observă și la filozofia modernă și o găsim și la Bergson, care substituie sistemelor filozofice unitare, noțiunilor de spațiu omogen, cantitativ, «de real împărțit, static și lipsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
temei - în noile curente postsimboliste o tendință de extravertire a poeziei (după introvertirea nevrotică a decadenților) și o formă modernă de mimesis liric: „Poetica contemporană derivă de la Walt Whitman și Émile Verhaeren, și caracteristica ei (vorbind în termeni generali) e sforțarea de a reda cît mai fidel viața modernă. Aceasta se poate vedea și din școlile literare din ultimul timp, unanimism, futurism, paroxism, dinamism, whitmanism (artă socială și proletariană), și din afinitățile dintre Whitman și opera altor poeți independenți” (în Facla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lor de basm se vor întîlni în Bursele clocotitoare, pe piețele solemnizate de statui masive, departe de muzeele pustii, dormitoare melancolice ale trecutului. Și această viață nouă în Bosfor își va găsi poeții ei (...) artiști minunați vor privi, în titanica sforțare europeană de a clădi o cetate de beton și fier, oazele verzi ale cimitirelor cruțate și conurile minaretelor subțiri”. Prima menționare semnificativă a lui Marinetti în România îi aparține lui Ovid Densusianu și datează din 1905, cînd poetul italian nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Arp, Eggeling, Richter și Iancu) ceream chiar anonimatul operei de artă” -, precursori ai noilor tendințe arhitectonice: „Ideea a fecundat, căci scurt timp după aceea am văzut trei minuni: expoziția arhitecților independenți revoluționari din Berlin; apoi, primul oraș cubist („Magdeburg”, prin sforțările uriașe ale arhitectului Taut) și, în urmă, școala artelor abstracte aplicate la arhitectură, din Weimar (Bauhaus). Din 1917, remarcăm o influență americană (vezi F.L. Wright, Chicago) la tinerii arhitecți olandeji”. Un text din nr. 50-51 („Cronometraj pictural“, semnat de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cu precădere în comentariile sale despre plastică. „Note de pictură“ - primul său text despre pictura nonfigurativă - face o succintă trecere în revistă a evoluției artei moderne: pictura mimetică, apoi pictura-interpretare (fază în care „asemănarea rigidă e jertfită și lăsată fotografilor”), „sforțarea înceată a picturii de a se degaja de constrîngerea realității pentru o cît mai liberă interpretare și alcătuire subiectivă a lumii”, specularea impresionistă a „vibrațiilor colorate, în varietatea și surpriza lor deconcertantă”, apoi expresionismul care „a renunțat la detaliu pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fiindcă e din Iași - un caz care, din întîmplare, n-a dat greș. Atunci scriitorul român creează el singur, din propria lui nepricepere, inegalitatea critică de care se plînge Vinea” („Literatura Ardealului“, în Rampa, 11 aprilie 1921). * „Contimporanul face mari sforțări ca să atragă atenția militanților celebri ai artei și literaturei contimporane din Occident asupra Bucureștiului. Corespondența asiduă, schimbul de ziare, de idei, de informații, relațiile și autoritatea pe cari unii dintre noi le au în centrele unde arta modernă e în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
alături de Arthur Adamov, erijat deocamdată în promotor al noului curent „integralist” - îi indică dramaturgului italian o cale vizînd „cît mai strînsa colaborare între arte”, definindu-și astfel sintetic opțiunea programatică: „INTEGRALISMUL. Considerîndu-l ca o sinteză științifică și obiectivă a tuturor sforțărilor estetice pînă în prezent încercate (futurism, expresionism, cubism, suprarealism etc.), totul pe fundamente constructiviste, și tinzînd să resfrîngă viața intensă și grandioasă a secolului nostru răscolit de vitezele mecanicismului, de inteligența rece a inginerului și de triumful sănătos al sportsman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]