494 matches
-
intri în UE? -Mă mir cum am reușit să intrăm și în NATO!, zice el revoltat. Mă, fratele mieu, îți spun eu: something is rotten in state of Romania! -Cum-cum?! Asta, ce naiba mai e? -Nu știu, parcă ceva cu gust shakespearian, da' îmi sună fain... Soacră-sa, crezând că iar a înjurat-o de muma lui Ștefan cel Mare și de Iliescu în limba lui Mao }zedun, se apropie de el și îl întreabă fluturând prin apropiere un polonic: -Ci-ai zâs
Dezlegarea lui Haralampy la pălincă... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11043_a_12368]
-
moară. Pe istoria, în principiu, atent reconstituită documentar, autorul brodează de fapt o poveste. Din păcate, aura legendară dispare în celelalte două drame ale trilogiei, pe măsură ce episoadele strict istorice se îndesesc. Cu excepția lui Ștefăniță din Viforul (un fel de prinț shakespearian dement, însetat de sînge la modul irațional și avîntîndu-se astfel vertiginos spre moarte), personaj pe care nebunia sa îl salvează, literar vorbind, celelalte apariții se reduc la umbre inconsistente. Iluzia din Apus de soare se destramă repede. Cît despre teatrul
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
cercuri nu interesează sistemul, cât singurătățile, teoria lor. Iar povestea unei femei ce simte că este necesar să se însingureze chiar și în prietenie subliniază prizonieratul dintr-o istorie ostilă. Radu Mareș nu crede în soluțiile adevărului într-o lume shakespeariană, în care măștile sunt singura realitate acceptabilă. Dacă singurătățile din celelalte texte ale volumului (singurătatea evaziunii - O bătaie în ușă, singurătatea onirică - Sindromul Robinson, singurătatea sinuciderii - Antimetafizica) au de-a face cu o recluziune obligatorie, cea din Linii și cercuri
Robinson și Lolita by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2559_a_3884]
-
spirit inventiv fascinant pe care Goga nu obosește să și-l cultive. Ritmul dezvoltării unei scene conflictuale este acela de a învîrti o sirenă greoi la început pentru a se dezlănțui apoteotic și aproape ireductibil. Goga a presărat ceva și shakespearian în atmosfera montării, ceva din Îmblînzirea scorpiei sau Săndulescu în Stepan Stepanovici, tatăl care abia așteaptă să scape de "piatra" din casă este simplu în mijloace măsurat în apariții, tumultos și bine temperat, generos cu cei doi tineri parteneri, - Bianca
Cerere în căsătorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16319_a_17644]
-
liric, rămâne de detectat cel de-al treilea: aluzia culturală. Mai puțin manifestă aici, ea nu lipsește totul. Să numărăm versurile. Sunt exact paisprezece. „Caroserie” de sonet. Dacă adăugăm și precizia ritmului (care convoacă în memorie dacă nu direct teatrul shakespearian, cel puțin traducerile din teatrul shakespearian) ecuația devine clară, iar comentariile - inutile. Ion Horea își asumă propria dramă raportându-se la modelul absolut al dramatismului (nu numai al dramaturgiei, deci). Discursul său, aici ca și mai jos, e acela al
Un cântec încăpător precum... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2745_a_4070]
-
al treilea: aluzia culturală. Mai puțin manifestă aici, ea nu lipsește totul. Să numărăm versurile. Sunt exact paisprezece. „Caroserie” de sonet. Dacă adăugăm și precizia ritmului (care convoacă în memorie dacă nu direct teatrul shakespearian, cel puțin traducerile din teatrul shakespearian) ecuația devine clară, iar comentariile - inutile. Ion Horea își asumă propria dramă raportându-se la modelul absolut al dramatismului (nu numai al dramaturgiei, deci). Discursul său, aici ca și mai jos, e acela al unui Hamlet înțelepțit. Ezitarea sa dilatorie
Un cântec încăpător precum... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2745_a_4070]
-
a avut premiera în 1934. Anii de afirmare a modernismului (în 1927 a fost jucat la Leningrad Wozzeck: influența lui Alban Berg asupra lui Șostakovici fiind vizibilă cu ochiul liber) nu puteau să ignore această "actualizare" și "deconstruire" a subiectului shakespearian, parodie tragică și grotescă (având, poate, legătură și cu faptul că Șostakovici a lucrat la începuturile sale ca pianist într-un cinema, aflându-se astfel în perpetuă comentare artistică a "faptului divers"). Subiectul operei este tocmai un astfel de "fapt
O seară la Scala din Milano by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9529_a_10854]
-
este "unul dintre cele mai mari poeme compuse în orice limbă vorbită în insulele britanice". Totodată, dornic să convingă întregul public nevorbitor al galezei scoțiene că acest ultim poem-cântec al lui William Ross este comparabil, prin calitatea sa, cu sonetele shakespeariene, Derick Thomson afirma, în 1989, în eseul citat, că este "cel mai nud și mai pustiit dintre cântecele sale de dragoste, cel mai dezbărat de podoabe stilistice superflue... lipsit de orice bravadă... scurt și întrutotul controlat, astfel încât emoția generată este
William Ross - iubirea ca fataliate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/6918_a_8243]
-
a operei lirice a acestuia cu literatura germană și considerau că acest fapt era de natură să ofere rezolvări mai adecvate decât cele proprii. Petre P. Carp este singurul român care, în secolul al XIX-lea, a tradus două piese shakespeariene: Macbeth (1864, ed. a doua, 1886) și Othello (1868). Așa cum am demonstrat relativ recent 17, el a folosit, în afara originalului englez, două celebre versiuni germane ale celor două piese, datorate, pentru prima, lui Ludwig și Dorotheea Tieck și, pentru cea
Modelul junimist by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/7830_a_9155]
-
iluzie. Iluzia de orice fel. A puterii, a victoriei, a iubirii, a trădării, a identităților, a proprietăților, a visului. Am văzut cîteva dintre spectacolele lui mari, Cum vă place s-a jucat și la noi. Fiecare întîlnire cu propunerile lui, shakespeariene și nu doar, mă fascinează. Teatrul în care crede el este unul solid. Ca și acela al lui Lev Dodin. Regele Lear m-a convins, ca și în cazul lui Donnellan, prin lecția autentică și mare de actorie. Lear nu
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
într-un ritual, Lev Abramovici Dodin le dedică, pe scenă, în fața noastră, fiecărui actor în parte. Ca un dirijor care mulțumește fiecărui instrumentist din orchestra lui. Îi privesc și mă despart cu greu de performanța lor. Nekrosius. Și trilogia lui shakespeariană. Viscerală și poetică. Tulburătoare pentru mine. Trei seri duse pînă tîrziu în noapte cu discuții, cu tăceri, cu imagini care revin. Iarăși și iarăși. Macbeth, Hamlet, Othello. Sau confesiunile unui mare artist. Un artist cu un univers special, de o
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
tânărul englez blond și subțire se purtase cu noi foarte amabil și ne dusese acasă la dânsul. Aflând că veneam dintr-o țară socialistă, se arătase curios. Ce căutau doi scriitori "comuniști" în spațiul nordic finlandez?... Avea înfățișarea unui personaj shakespearian surghiunuit la miază-noapte. Discutaserăm și despre valută. Cum ședeam noi cu valuta... Mirarea lui când îi spusesem că "la noi" nu circula liber dolarul. Abia la plecare pricepusem de ce ne făcuse reducere. Imaginația mea îl vedea uneori ca pe un
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
bărbat și ajunge la hanul Regelui Bătăușilor (Tony Leung) și al surorii sale Phoenix (Zhao Wei). Situația se complică atunci când prințesa este pețită ca soț al lui Phoenix, iscându-se o încurcătură de situații și sexe care amintește de comediile shakespeariene. În primul rând, se parodiază fimul istoric, scornindu-se "surse" imaginare ale relatării: memorii, jurnale și nu în ultimul rând, rapoarte ale poliției secrete a eunucilor. Ba chiar se dau trei versiuni ale aceluiași eveniment după trei surse diferite. Scenariul
HollyKong? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12475_a_13800]
-
potrivit, dacă citim atent atât cartea, cât și interviul. Când nu avea decât 10 ani, Peter Brook a pus în scenă Hamlet cu marionete. La 20 de ani, și-a făcut debutul pe scena de la Stratford-upon-Avon. A schimbat fața dramaturgiei shakespeariene. Din 1970 locuiește la Paris și pune în scenă la Teatrul Bouffes du Nord, unde am văzut eu însumi o montare a operei Carmen de Bizet, despre care am și scris în 1981. Există puțini cunoscători în lume mai buni
„Guvernanți, citiți-l pe Shakespeare!“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2552_a_3877]
-
și că n-a cunoscut niciodată viață sordidă a străzii, a închisorilor, a bordelurilor. Ca să devină un bun guvernant, decide s-o privească îndeaproape”. Cât privește trendul cultural modern de a situa pe același plan un video și un spectacol shakespearian, deplânsă de Alain Finkielkraut, Brook afirmă: „Sunt de acord că principalul curent al epocii noastre ne târăște la vale. Nu trebuie însă să încrucișăm neputincios brațele, să ne resemnăm, căci, dacă nu putem schimba radical lumea în care trăim, putem
„Guvernanți, citiți-l pe Shakespeare!“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2552_a_3877]
-
de atunci"). încă de pe cînd nu învățase literele, părinții făceau această operațiune în beneficiul său (,mi-l amintesc pe tata lecturîndu-mi din ŤIvan Turbincăť"). Mai aflăm că, din literatura română, cel mai mult îi place Baltagul - "o carte de valoare shakespeariană". Nu reiese dacă, după bibliografia școlară obligatorie, ar mai fi lecturat ceva din literatura română. Pentru noi, ceilalți, care obișnuim să citim, nu să lecturăm, vorbitul pompos indică de fapt o calitate intelectuală mediocră, ce ne amintește de "sinergia faptelor
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10773_a_12098]
-
depăși tiparele mitului și a căpăta, concretețe istorică. Îi putem găsi urmele în cunoscutul basm despre Cenușăreasa-Cendrillon-Aschenputtel, ca și în panetnica poveste Ca sarea în bucate. Nu la urmă, pattern-ul fiind iterat și în trama din Regele Lear, protagonista shakespeariană calchiind nu doar modelul comportamental și psihologic din basmele românești, dar și relatările privitoare la fetele lui Ler împărat. Analizând nu atât „neașteptata sărăcie” imaginativă, cum definea folcloristul Moses Gaster arhetipalitatea unui motiv, cât inovațiile lui, devierile de la paradigmă, amprenta
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
național, care, în 1970, îl va împinge la gestul sinuciderii rituale. în romanul din care publicăm în aceste pagini un fragment, dragostea, suferința, senzualitatea, prietenia si moartea sînt reunite într-o poveste de o frumusețe atemporală, cu ecouri de dramă shakespeariană. Într-o Japonie oscilând între valorile tradiționale si fascinația față de Occident, tinerii Kiyoaki si Satoko, prizonieri a două lumi diferite, trăiesc intens o iubire de o fragilitate si o puritate aidoma zăpezii de primăvară. Pasiunea lor interzisă atrage însă după
Yukio Mishima - Zăpada de primăvară by Angela HONDRU () [Corola-journal/Journalistic/6812_a_8137]
-
George Banu Un Otello ceea ce se degajează cu o evidență unică e o altă imagine, nouă, neașteptată, a cuplului shakespearian. Șerban îl transformă și îi revelă o lumină ascunsă, căci, în regizor de teatru, el privilegiază lectura dramei care devine acum esențială, decisivă, memorabilă. A lucra pe texte clasice implică tocmai această plăcere de a propune un răspuns inedit la
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
dimpotrivă, diagnostichează satisfacția de a vedea în mod simultan „vechiul” și „noul” împreună, de a descoperi uimit coexistența lor. Șerban regîndește imaginea lui Otello (adoptăm ortografia verdiană a numelui căci e vorba aici de opera italiană și nu de textul shakespearian) care se disociază de cea obișnuită a negrului ca personificare a sexului și a împlinirii prin el. Otello (Vladimir Galuzin), în militar, a sedus-o pe Desdemona (Barbara Frittoli), care aparține celei mai nobile familii venețiene cu istorii de război
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
că gătește numai la televizor, dar l-am găsit în bucătărie, curgând apele pe el. Conspect. Cultura franceză: „Expresia înaintea Naturii. Suntem în fața unei culturi a formei care acoperă forțele elementare...” Cultura franceză a înăbușit „clocotul primar” al omului. Nimic shakespearian în ea. A cultivat numai imanența, dar a cultivat-o în adâncime. Nu are deschidere nici către cosmos, nici către haos. Doar către evidențe. În alte culturi - engleză, germană -, ce este evident e mediocru sau absurd. La un cu totul
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4233_a_5558]
-
într-o limbă română modernă, accesibilă cititorilor și spectatorilor de azi. Primele două volume cuprind versiuni noi ale Sonetelor și ale pieselor Furtuna și Hamlet. Ele sunt rodul eforturilor depuse de o echipă de traducători și exegeți universitari ai operei shakespeariene. Noua serie își propune evitarea arhaizărilor forțate din versiunile mai vechi, se dorește o ediție sută la sută necenzurată din punct de vedere politic, social și religios, și nebowdlerizată (adică necenzurată în latura obscen-argotică a limbii), în care în termenii
Shakespeare - Hamlet Ediție in-quarto (1604) (fragment) by Violeta Popa și George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6396_a_7721]
-
sau actele sexuale (în conformitate cu spiritul eliberat de falsă pudoare al Renașterii, ilustrat și de Rabelais, Aretino și-atâția alții) să își aibă echivalentul argotic românesc - iar aici doresc să reamintesc unor critici de teatru oripilați de „vulgaritatea" unor recente montări shakespeariene, care, pasămite, ar trăda marea poezie shakespeariană, că în epoca Marelui Will teatrul era socotit o formă de divertisment subliterară și subculturală, pe care atât autoritățile ecleziastice (episcopul Londrei) cât și cele laice (Lordul Primar al Londrei) o doreau interzisă
Shakespeare - Hamlet Ediție in-quarto (1604) (fragment) by Violeta Popa și George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6396_a_7721]
-
falsă pudoare al Renașterii, ilustrat și de Rabelais, Aretino și-atâția alții) să își aibă echivalentul argotic românesc - iar aici doresc să reamintesc unor critici de teatru oripilați de „vulgaritatea" unor recente montări shakespeariene, care, pasămite, ar trăda marea poezie shakespeariană, că în epoca Marelui Will teatrul era socotit o formă de divertisment subliterară și subculturală, pe care atât autoritățile ecleziastice (episcopul Londrei) cât și cele laice (Lordul Primar al Londrei) o doreau interzisă prin lege! Este adevărat că piesele shakespeariene
Shakespeare - Hamlet Ediție in-quarto (1604) (fragment) by Violeta Popa și George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6396_a_7721]
-
shakespeariană, că în epoca Marelui Will teatrul era socotit o formă de divertisment subliterară și subculturală, pe care atât autoritățile ecleziastice (episcopul Londrei) cât și cele laice (Lordul Primar al Londrei) o doreau interzisă prin lege! Este adevărat că piesele shakespeariene conțin și pasaje de-o rară frumusețe poetică, dar ele sunt, în esență, spectacole de divertisment din care nu lipsesc nici momentele vulgare sau obscene, fapt ce le-a și atras peste secole critica lui Voltaire, Samuel Johnson, Robert Bridges
Shakespeare - Hamlet Ediție in-quarto (1604) (fragment) by Violeta Popa și George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6396_a_7721]