790 matches
-
va rezista la dogoarea tortei tale; nimic nu te va putea opri, așa cum te arăți tu: puternică, înnoita, invincibila ! Și nici uragane, nici scuipăturile încrucișate din cele patru vânturi, nici pumnii roșii ridicați cu ură, nici turbanele albe, nici săgețile siberiene de foc , înveninate, nu-ți vor stinge torța fierbinte care va ajunge până la nori, până la soare, până la stele și până dincolo de stele, luminându-ne fetele , răscolind anotimpuri și veacuri, clădite sub drapelul dungat, iar vocea-ți va fi tunet, din
STATUIA LIBERTĂŢII (LADY LIBERTY) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375188_a_376517]
-
emisiune tv: „românul nu înțelege că, dacă în stânga sunt mituri și povești frumoase, în dreapta stă un portavion cu lansatoare de rachete“. Cum s-ar „traduce“ acest enunț, extrem de inspirat, pentru cetățenii unei țări, parte a structurilor euro-atlantice, dar având Ursul Siberian în coaste?... Călin GEORGESCU: În 25 de ani, românilor li s-a dat pâine și circ (mai mult circ decât pâine) de către o clasă politică jalnică, fără credință și fără dragoste de țară. De un sfert de secol, clasa politică
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
nimeni altul, caii, pe care i-a învăluit cu acea căldură izvorâtă din marele său suflet și talent. I-a iubit pe ostașii români și le-a descris tragedia cu toate suferințele îndurate pe front și în prizonieratul din iadul siberian. Le-a revelat omenia și comportamentul din situațiile extreme în care erau purtați în război. A sondat în adâncurile sufletului românesc, în romanul „Mărturisirea”, dând la iveală caratele acestuia, chiar când este purtat în vârtejul păcatului. A fost un pătimaș
ROMANCIERUL GHEORGHE CHIRTOC A PLECAT!... de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374798_a_376127]
-
și anume :”sunt singurul care face / curățenie de primăvară / în straturile cu neliniști”... ( Curățenie). Și dacă vrem un anotimp al speranței și-al iubirii, ” Hai să pornim / Nunta semințelor” ... că doar astfel poate ” Să-și desfacă primăvaram / Din cleștele ei siberian / Cornițele fragede de lumină”..., ne spune același autor. Iubirea , acest sentiment superior, înălțător, este cea care conferă vieții un sens, o chemare spre visare, spre frumos. Este spațiul unor aprige dispute între sufletele ce-și împărtășesc o taină, o emoție
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
corespondent). Degeaba; relatările bat tot înspre Răsărit. Cu tot tacîmul, adică și cu pronunția marcat rusească a numelor (Baris Elțîn). Simt un frison, frison vechi, pe șira spinării. Și, capac, ieșind pe bulivar, mai și văd plimbarea căciulilor cu urechi siberiene. Brrr! e chiar frig. În anii cînd era "salonard francez" (povestește Virgil Ierunca), Cioran dădea reprezentații de groază. Mai abitir, unde se adunau transfugii noștri. La o soarea din astea, cu fețe tot una și una, cineva, perorînd catedratic, îl
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
soarbă fascinat nepotul. În sfîrșit, dialog: măi, măi, cine-i acolo așa de deștept, cine, cine? Răspunsul ălui mic: o limbuță de culoarea șerbetului de trandafiri. Atît. 2 decembrie Pe trotuare, o foarte hazoasă reclamă a Connex-ului, în care căciula siberiană, hirsută și zbîrlită, se execută și face exact ce i se cere. De tot rîsul! Cînd lideri occidentali vizitează, iarna, Moscova, și-și îndeasă pe urechi, din curtoazie diplomatică, cușma rusească, asta ne-mbie doar să zîmbim; cînd însă premierul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
1940. După cedarea fără luptă a Basarabiei, bunicul dinspre mamă, Ion Verejanu, fost primar al Dondoșanilor, considerat drept „delicvent” de noile autorități de ocupație, însoțit de propria-i consoartă (Sonia) și de fiul lor (Mihail), au fost deportați în taigaua siberiană, de unde doar ultimul avea să-și mai revadă satul, în urma amnistiei decretată de președintele Nikita Hrusciov. Părinții „unchiului Mihail”, septuagenari, s-au pierdut pe rând: tatăl, „destul de repede, răpus de condițiile extreme de muncă și climat”, iar mama, respectiv bunica
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a fiului și a-i asigura astfel supraviețuirea! Al patrulea membru al aceleiași familii, Parascheva Verejanu, sora lui Mihail, „scăpase” de deportare pentru că avusese „norocul” de a fi arestată de NKVD-iști cu doar o săptămână înainte de trimiterea în exilul siberian a părinților și fratelui ei. Elevă - în vârstă de numai 17 ani - la un gimnaziu din Climăuți, localitate apropiată de cea natală, avea să plătească însă cu viața „crima” de a fi interpretat, într-un cerc de prieteni, un cântec
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
subliniată de către Eliade. Durand traduce durohana prin "urcuș anevoios", reprezentare axiomatica a verticalizării, practica ascensionala, și amintește în acest context și de climax, scara inițiatica a cultului lui Mithra, de scară ceremonială a tracilor, de scară de mesteacăn a șamanului siberian, si de scară ce îngăduie "să dai ochii cu zeii" din Egiptul antic (despre care se vorbește în Cartea morților). Toate aceste simboluri rituale sînt mijloace de a atinge cerul 106. Schemă ascensionala are deci funcție soteriologica, fiindcă a atinge
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
s-ar putea distribui fonduri importante pentru unele necesități ale României în diverse domenii; s-ar putea obține bonusuri comerciale de cca 10 mlrd $. Printre proiecte ar figura: cesionarea, pe 49 de ani, a două mine de aur din zona siberiană, construcția și exploatarea a patru rafinării de țiței, valorificarea produselor petroliere, inclusiv a gazelor naturale; construcția mai multor obiective la Moscova și pe litoralul Mării Negre, importul în Federația Rusă a unor produse românești din gama produselor alimentare, industriei ușoare etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de o parte, urmașii șamanilor din societățile simple Își continuă activitatea și În prezent: spre exemplu, În apartamentele lor din blocurile construite În timpul industrializării socialiste, șamanii kârgâzi, buriați sau uzbeci Își țin ședințele de divinație și vindecare conform tradiției șamanice siberiene (E.J. Neumann Fridman, 2004). Ei au păstrat renumele „breslei”, s-au grupat În organizații regionale sau naționale ale șamanilor, folosesc resursele mass-media pentru a-și promova imaginea și beneficiază, În continuare, de numeroși clienți. Unii dintre ei provin din familii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
universul: astrele, pământul, formele de relief, ființele vii, oamenii, instituțiile civilizației etc.; ceea ce Înseamnă că miturile cosmogonice și cele etiologice sunt frecvent contopite În aceeași familie. Pornind de la diferite sinteze, putem prezenta câteva variante ale unor mituri cosmogonice egiptene, indiene, siberiene și africane: Asemenea atâtor alte tradiții, cosmogonia egipteană Începe cu apariția unei coline din Apele primordiale. Apariția acestui „Loc dintâi” deasupra imensității acvatice semnifică ivirea pământului, dar totodată a luminii, a vieții și a conștiinței. La Heliopolis, locul numit „Colina
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a conglomeratului tribal fino-ugric, care în primele secole ale mileniului I ocupau un teritoriu întins din nord-estul Europei și nord-vestul Asiei. Patria de obârșie a popoarelor fino-ugrice se afla între Volga și Munții Urali sau între acești munți și fluviul siberian Obi. Limba lor se înrudește cu aceea a finlandezilor, estonilor și laponilor. Numele lor național (etnic) așa cum se numeau ei înșiși este acela de maghiari, după denumirea unui trib și înseamnă "oamenii (fiii) pământului", "puternicii", "stăpânii". Germanii, romanicii și bizantinii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și programul de cuceriri, cu adevărat universal, făurit de Gingis-han și urmărit cu temeritate de el și urmașii săi imediați: Ogodai, Guyuk, Mongke și Kubilai.12 Cucerirea mongolă s-a desfășurat atât în direcția popoarelor din stepă și din taiga (siberiană), cât și în cea a civilizațiilor sedentare ale epocii: chineză, arabă (islamică) și creștină (europeană). Este vorba despre un șir de campanii militare, minuțios pregătite și fulgerător executate, ceea ce a dat consistență visului imperial al triburilor mongole unite și al
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de Montalembert Pentru Jean-Christophe „(...) cu o plăcere copilărească și cu o profundă emoție, neputându-i pomeni pe atâția alții care au însemnat la fel de mult și prin care a dăinuit Franța, transcriu aici numele lor adevărat (...)” Marcel Proust Timpul regăsit „Oare siberianul o să-i pretindă cerului măslini sau provensalul răchițele?” Joseph de Maistre Serile din Sankt-Petersburg „L-am întrebat pe scriitorul rus care e metoda lui de lucru și m-am mirat că nu-și făcea el singur traducerile, căci vorbea o
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
gropi deschise în care zburau deja primele lopeți de pământ. Avea să se zbată cu atâta violență între mâinile care o țineau, să scoată strigăte atât de sfâșietoare, încât până și cortegiul funerar al rușilor din cimitirul acelui îndepărtat orășel siberian avea să rămână înmărmurit. Deși obișnuiți cu strălucirea tragică a funeraliilor din țara lor, cu lacrimile năvalnice și cu bocetele răscolitoare, oamenii aceia străteau încremeniți în fața frumuseții chinuite a tinerei franțuzoaice. Ea se zbătea deasupra gropii strigând în limba ei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
să-i identifice, să-i dea afară îmbrâncindu-i de pe peronul Élysée-ului! În seara următoare, lampa bunicii s-a aprins din nou pe balcon. Am văzut în mâinile ei câteva pagini din ziarele pe care tocmai le scosese din cufărul siberian. Ne-a vorbit, balconul s-a desprins încet de zid și a plutit, cufundându-se în umbra înmiresmată a stepei. Nicolae era așezat la masa de onoare împodobită cu minunate ghirlande de mediolla. Auzea când o replică grațioasă a doamnei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mirosind a pământ ud umfla perdeaua albă de la fereastra deschisă - pânza prindea viață, căpăta volum, apoi cădea la loc lăsând să intre în încăpere pe cineva invizibil. Fericit că eram singur, mi-am dus planul la îndeplinire. Am tras cufărul siberian pe covor, lângă pat. Închizătorile au sunat cu clinchetul ușor pe care îl așteptam în fiecare seară. Am ridicat capacul acela mare, m-am aplecat asupra hârtiilor vechi ca un pirat - asupra comorii dintr-un sipet... La suprafață, am recunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
nu știa nimic!) Printre lacrimile mele, au răzbătut câteva strigăte disperate: - Totul este fals! Trădătorilor, trădătorilor! Mincinosul ăsta cu mustăți... Halal Președinte! Minciuni... Nu știu dacă Charlotte ghicise motivul deznădejdii mele (probabil observase dezordinea provocată de scotocirile mele în cufărul siberian, poate că și găsise pagina fatidică). Oricum, mișcată de criza aceea neașteptată de lacrimi, a venit să se așeze pe patul meu, mi-a ascultat un moment suspinele sacadate, apoi, găsindu-mi palma în întuneric, mi-a strecurat în ea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
singură de tot, și îi duc morfină mamei mele...” A crezut că mintea i-o lua razna, înainte de a se prăbuși într-o prăpastie în care toată absurditatea revelată subit avea să devină firească. S-a scuturat: nu, pustietatea aceea siberiană trebuia, totuși, să se sfârșească undeva, iar acolo exista un oraș cu bulevarde largi, mărginite de castani, cu cafenele iluminate, apartamentul unchiului său cu toate cărțile care se deschideau asupra cuvintelor atât de dragi, fie și numai prin aspectul literelor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ea și l-a uimit și mai mult pe birjar cu sonoritatea vibrantă și foarte străină a vocii ei. La gară, a repetat fetița care-l chemase adineauri pe stradă. Ea vorbea foarte bine rusește, cu o urmă de accent siberian... Charlotte știa că apariția Albertinei pe trepte fusese precedată de o luptă lungă și dureroasă, întretăiată de mai multe recidive. Ca lupta bărbatului ce se zbătea printre sloiuri de gheață, într-o copcă neagră, văzut de Charlotte într-o zi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
când s-au instalat pe banchetă. - Îl lăsăm. Nu sunt decât niște hârtii vechi și toate ziarele acelea ale unchiului tău... O să ne întoarcem într-o bună zi ca să-l luăm. Au traversat podul, au trecut pe lângă casa guvernatorului. Orașul siberian parcă se întindea deja într-un trecut straniu în care era ușor să ierți zâmbind... Da, exact privirea aceea lipsită de ranchiună au aruncat-o asupra Boiarsk-ului o dată stabilite din nou la Paris. Iar când, vara, Albertine avea să dorească
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
să ierți zâmbind... Da, exact privirea aceea lipsită de ranchiună au aruncat-o asupra Boiarsk-ului o dată stabilite din nou la Paris. Iar când, vara, Albertine avea să dorească iarăși să se întoarcă în Rusia (pentru a termina definitiv cu perioada siberiană din viața ei, credeau cei apropiați), Charlotte a fost puțin invidioasă pe mama ei: și ei i-ar fi plăcut să stea o săptămână sau două în orașul populat de-acum încolo cu personaje din trecut, cu case, printre care
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a fost cruțată în cele două luni de călătorie, e pentru că imensul continent pe care îl traversa era sătul de sânge. Pentru câțiva ani măcar, moartea își pierdea farmecul, devenind prea banală și nemaimeritând osteneala. Charlotte mergea prin Boiarsk, orașul siberian al copilăriei sale, și nu se întreba dacă era vis sau aievea. Se simțea prea slabă ca să se gândească la asta. Pe casa guvernatorului, deasupra intrării, atârna un drapel roșu. Doi soldați înarmați cu puști tropăiau în zăpadă de fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
să se mire văzând tânăra aceea subțiratică sculându-se de pe lavița ei. Crengile uscate pe care le ducea sub braț lăsau să cadă pe dușumea dâre lungi de zăpadă. Chipul ei veșted semăna cu al oricărei țărănci bătrâne din ținutul siberian. Buzele, acoperite cu o rețea fină de riduri, i-au fremătat. Și în gura aceea, în pieptul uscat al acelei ființe de nerecunoscut, a răsunat vocea Albertinei, o voce din care nu se schimbase nici măcar o notă. - În toți anii
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]