326 matches
-
să le adaug o a treia, de ordin psihologic: răsăritul soarelui incită la "hotărâri capitale" dar și, uneori, nefaste. Se spune că viața e făcută din dimineți, moartea voluntară de asemenea. Nimeni nu se simte în formă maximă la ora siestei, iar la lăsarea serii îndoiala câștigă teren. Ca și umbra. Atunci eziți. Te scufunzi în reverie. Tentația Veneției. Melancolia. La ce bun? Hai la culcare. Mâine va fi o altă zi. Nimănui nu i-a venit în amurg ideea să
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
excelența sa opune vreo forță spirituală și că ține să stea deasupra, biruind cele pământești. Excelența sa mânca pâne cu oarecare lăcomie, voind să-și închipuie că nu era observat. Sunt sigur că-i era foame și după ce pleca să-și facă siesta, și când se plimba. În țara asta a mezelurilor bune și a berei excelente, nu e absurd oare ca un țăran din Slovacia să se bucure îmbielșugat de ele, iar prințul său religios să rabde în chip așa de mizer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Am rămas, din experiența asta, și cu un gust - combinat cu lipsa de aer, setea, mirosul de penicilină și rivanol - pentru romanele polițiste și cele de aventuri. Printre nenumăratele ritualuri intraspitalicești se petrecea - în jurul după-amiezii târzii - unul mai special: după siestă și puțin înainte de tratamentul de seară (căci toată lumea făcea preventiv antibiotice, la fel cum - aveam să constat mai târziu - în orice operație încheiată se vărsau înainte de sutură flacoane întregi de antibiotice forte, pentru prevenirea infecțiilor), una dintre asistentele foarte tinere
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cu „șlagărele“ lor: Stela Enache, Marina Scupra, Doina Badea, Angela Ciochină, Eva Kiss, Jeanina Matei, Natalia Guberna etc. Sau plicticoșeniile lui Aristide Buhoiu. Și gata! se termina Albumul duminical. Urma serialul Linia maritimă Onedin, în timpul căruia ai mei își făceau siesta. Părinții picoteau în pat, iar eu mă încăpățânam să rămân treaz - deși serialul nu mă interesa -, pentru că nu voiam să recunosc că duminica, de fapt, se încheiase. Tim pul părea suspendat, iar eu aveam o senzație ciudată, ca o sfârșeală
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
îl știi. Îți închipui deci atmosfera grea, apăsătoare. Dar, în ciuda tuturor acestor lucruri, o acalmie care-mi dădea voie să mă cufund în starea mea de spirit circumspectă și feroce. În fiecare dimineață, încercări fără rezultat la piață, apoi îndelungată siestă, cu o minunată buiotă cumpărată de Mișu la Cortina d’Ampezzo. Am adoptat sistemul și acasă (sticle cu apă fierbinte, vârâte în patul respectiv). Ți-l recomand ca pe un mijloc infailibil de relaxare, împotriva frigului de toamnă care te
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mână de după o poartă trăgându-te undeva în întuneric. Bărbații noștri (Liviu și Costică - eram doar noi patru) simțeau o strânsoare în spate, ne-au mărturisit-o când am ieșit la liman, ajutați de un bătrân stafidit care-și făcea siesta trăgând din narghilea în fața unui intrând întunecos. Am scăpat, deci, și ne-am urmat calea prin bazarul din Cairo, până când s-a făcut ora de întâlnire cu restul grupului. De la el am plecat, seară fiind, spre un cartier al bogaților
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
datorită numeroaselor evreice (israeliții formau aproape 80% din populație). Marea majoritate dintre ele erau foarte frumoase, cu obrazul ca floarea de camelie talie zveltă în prima tinerețe, înaintea ofensivei obezității provocate de abuzul de dulciuri, friptură de gîscă și de sieste pe divane moi se îmbrăcau cu haine frumoase, viu colorate, fuste de un verde-jad, tunici de catifea brodate cu fir aurit, bonete de mătase peste părul strîns, cel mai adesea de un roșu aprins. Burghezia israelită: Morpurgo, Misrahi, Allatini spunea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Krohadze, Umanistul de Serviciu, Berdiaev, Anchetatorul apatic, Hașurelu, Păcătoasa Magdalena, Tête d’Or, Bulgarul abisal, Ana Ipătescu și Micul Soț, Ponderosul, Nasul În coate). Jocul burlesc diminua doar momentan asprimile militante. Diavolul cu limba ascuțită se alinta În tabieturi și siestă și lentori, Întârzia În sinuozități și delicii boierești. Setea de absolut se ondula domestic, se pacifica, o clipă, prin farmec și senzualitate și umor. Pe mine mă numea Nordman, elogiu Bucovinei, dar și săgeată la Pactul Nord-Atlantic, de care, mai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pariziană dovedindu-se mai curând ospitalieră decât eficientă. „Dumneata ai nevoie acum de niște premii. Premiile la Paris se obțin la restaurantele cele mai bune.” Gloria pariziană părea motivată gastronomic, Înainte de toate, În plăcerea ambianței și mâncărurilor și În complicitarea siestei și, pentru a mă convinge, Îmi povestise de extraordinarele mese cu amicul său Matta, pictorul, la restaurante la care rezervarea meselor se făcea cu un trimestru În avans și doar pentru nume cu rezonanță. Seara s-a prelungit până după
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
animale și-au îndreptat deodată atenția spre direcția din care venea chemarea. Unele au renunțat reverențios la frunzele de grozamă, altele și-au odihnit copitele pe pietrele de pavaj, încetând să mai tropăie, iar cele somnoroase s-au dezmorțit după siesta de după-amiază. Orice mișcare a înghețat. Numai blana lor aurie tremura ușor în briza de la apus de soare. Oare ce-o fi fost în capul lor în momentul acela? La ce se uitau? Toate priveau în aceeași direcție, încremenite. Au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cititori de sex preponderent feminin, cu structură bovarică și mai puțin atinși de apocalipsa urbanizării tehnologice. Eric Holder scrie despre lumea măruntă a provinciei el de altfel locuiește la Thiercelieux, un cătun din Seine-et-Marne În ritmul lent și aluvionar al siestei de la umbră, brăzdat de insesizabile ruperi de ritm, despre drame și tragedii nu mai puțin Înduioșătoare decît cele petrecute la lumina prezentului nostru urban și reificat. Biografia lui Holder nu apare spectaculoasă, ar fi de notat doar o fugă de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
gândurile nerostite, curmând prompt, prin exterminare fizică, orice tentativă de insubordonare. Reflectarea procesului de integrare a economiei capitaliste românești în cea mondială se realizează, în ordinea cronologică a desfășurării lui, în romanele Solstițiu tulburat (1982), Mai mult ca perfectul (1984), Siesta (1983), Revelionul (1977), Vara baroc (1980), primul marcând începutul de veac, următoarele - anul 1905, momentul imediat de după întâiul război mondial și anii 1925-1926. Ciclul continuă, ignorat de critică, cu Natura lucrurilor (1986), Pontice (1987), Geamlâc (1988), Între timp (1990). Doi
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
1967; Coborând, București, 1968; Titu Maiorescu, critic literar, București, 1968; 3 nuvele, București, 1973; Printre cărți, București, 1973; Înainte de tăcere, București, 1975; Doctorul Poenaru, București, 1977; Revelionul, București, 1977; Volume, București, 1978; Vara baroc, București, 1980; Solstițiu tulburat, București, 1982; Siesta, București, 1983; Mai mult ca perfectul, București, 1984; Natura lucrurilor, București, 1986; Pontice, București, 1987; Geamlâc, București, 1988; Între timp, București, 1990; Învățăturile unui venerabil prozator bucureștean către un tânăr critic din provincie (Corespondență către Ion Simuț), Cluj-Napoca, 1999. Repere
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
Mirceștii lui Alecsandri, Elena Onciu descrie casa de la Mircești, cu toată gospodăria ei. Ea își aduce aminte de salonul cel mare cu cele două candelabre care se aprindeau la zile mari, de o odaie turcească în care poetul își făcea siesta, de o odaie în care se afla o masă de biliard, și de biroul la care Alecsandri medita și-n care a scris cea mai mare parte a operei sale. Îmi mai spuse bătrâna că uneori poetul se închidea zile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
câini și pisici până la alte carnivore mici - cum sunt motocicliștii - sau ierbivori oarecare, precum pietonii ori bicicliștii. Pietonii sunt niște ierbivori protejați de lege, cu rezervații speciale, numite trotuare. Însă adesea carnivorele nu se sinchisesc de ele și își fac siesta, ghiftuite, pe întreg spațiul rezervat ierbivorilor bipezi, care nu mai au pe unde să treacă și sunt nevoiți să iasă în stradă, la îndemâna carnivorelor flămânde. Dar atunci când pietonul renunță la imunitatea lui relativă, se urcă pe bicicletă și coboară în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
pînă ți-e dulce, pînă ți-e cald,/ pe tipsia de asfalt, și prin ora de smarald,/ oră de apogeu,/ doamna mea, visul meu.// Lîncede glasuri în larguri sleite de soare,/ trepte de spumă de-abia, și aripi atrase pogoară,/ siesta-n spirale de-azur ne leagănă inima vastă.../ O, treacă de la mine, doamnă, această sirenă, această.../ sînt unul din zeii păgîni fugiți de pe soclurile de nisip/ ale pomenirii albastre, zei prinși în vîrtejul jazului sughițat/ de harapii cu ochi albi
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
soiul lor. Cele mai multe fiindcă, prin legea numerelor mari vor pătrunde în parlament și niște oameni cinstiți, îndeajuns de puțini pentru ca glasul lor să răsune în pustiu. Vechi și noi dezlegători de cuvinte încrucișate, vajnici cititori de ziare își vor face siesta sub nemiloasa lumină a reflectoarelor dar, ferice lor, din plin răsplătiți. Uluite de neputința actualilor guvernanți de a duce la bun sfârșit Reforma, foruri europene conjugate pun guvernului ce se va alcătui după alegerile din noiembrie 2000 un termen imposibil
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
se despart se împart atît de uman cum rațiile de mîncare. Periferie O minuțiozitate-a simplității această priveliște la capătul străzilor cum al unei întrebări dar totuși e prea multă zidărie părăsită prea multe acoperișuri surpate prea mulți scaieți în locul siestei pentru nevolnicul tău trup pe care de la o vreme iată că trebuie să-ncepi a-l căuta în cărți. Frizerie Foarfeci care taie respirația lăsînd intactă șuvița de păr foarfeci care conversează între ele umbra piciorului mesei tivită cu odicolon
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Imaginative/2853_a_4178]
-
este o altă temă abordată de pictor, realizând lucrări de mici dimensiuni în care personajele sunt plasate în mijlocul peisajului căpătând prospețime datorită libertății pensulației și luminozității culorilor. Exemple pot fi: „Hora la Aninoasa”, „Glume de peste Olt”, „În grădina pictorului”, sau „Siestă în grădină”. Datorită faptului că gravura autohtonă era la început, Aman abordează și această secție artistică și învață tehnicile reușind lucrări deosebite în acvaforte („Autoportret”, „Țăran cu căciula în mână”). Artistul are un merit deosebit și în învățământ deoarece înființează
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
conștient fiind că nu vor putea face niciodată un cuplu fericit datorită personalităților lor atât de diferite. Scarlett se înfurie în urmă reacției lui Ashley și are o izbucnire de nervi în biblioteca, în timp ce restul domnișoarelor își fac conform obiceiului siesta într-o altă aripa a casei. După plecarea lui Ashley, da peste Rhett Butler, un om cu o reputație îndoielnică. Rhett este singur în biblioteca în momentul în care are loc discuția dintre Scarlett și Ashley, însă cei doi nu
Pe aripile vântului (roman) () [Corola-website/Science/323987_a_325316]
-
vorbește despre sine la persoana a treia, folosind formularea ""divinul Dalí"" sau pur și simplu ""divinul"". Explică în mod savant cum mănâncă în fiecare dimineață jambon cu dulceață de trandafiri, cum înoată în fiecare zi douăzeci de minute, face o siestă de șapte minute, dar mărtrurisește că frica de moarte nu îl părăsește niciodată. Susține că această spaimă este, împreună cu libido-ul, motorul creației lui. Până în ultima perioadă a vieții lui, Dalí a continuat să alimenteze până la extrem faima sa de
Salvador Dalí () [Corola-website/Science/297684_a_299013]
-
situații de stres"". Cu moderație, lenea are și efect terapeutic. Creierul este degrevat de sarcina grea de-a coordona motoriu cele 639 de grupe musculare ale omului, de-a ține în echilibru cele peste 300 de articulații, și în pacea siestei - probabil - găsește loc pentru aptul rol de-a gândi. Biserica creștină a stabilit șapte păcate capitale: mândria, desfrânarea, lăcomia, iubirea de arginți, invidia (pizma), mânia și lenea (trândăvia).
Lene () [Corola-website/Science/319817_a_321146]
-
avea să fie vulnerabilă în fața artileriei mexicane. Și mai riscant era că Houston a hotărât să-i flancheze pe mexicani cu cavaleria, întinzându-și trupele pe o linie lungă și subțire. Santa Anna a făcut, însă, o greșeală crucială — în timpul siestei de după-amiază, nu a postat sentinele în jurul taberei. Houston a obținut pentru planul său îndrăzneț aprobarea secretarului de stat texan Thomas J. Rusk, care s-a alăturat armatei pentru a se consulta cu Houston la insistențele președintelui Burnet. Până la 3
Bătălia de la San Jacinto () [Corola-website/Science/321352_a_322681]
-
câțiva metri. Texanii au reușit să-i ia prin surprindere pe mexicani. A fost un atac îndrăzneț la lumina zilei, dar succesul său poate fi explicat în mare parte prin neglijența lui Santa Anna care nu a pus sentinele în timpul siestei soldaților săi. Armata lui Santa Anna consta în principal din soldați profesioniști, dar care fuseseră pregătiți să lupte în formații, schimbând salve cu inamicul. Mexicanii erau prost pregătiți și prost înarmați la momentul atacului. Majoritatea dormeau cu soldaderas (soțiile și
Bătălia de la San Jacinto () [Corola-website/Science/321352_a_322681]
-
picnic pe pajiște într-un parc din Chicago, pe malul lacului Michigan. Au adus cu ei, pe lângă coșul cu merinde, material de lectură: un număr din Scientific American, unul din Science și cartea "The Voices of Time", de J.T. Fraser. Siesta care urmează reprezintă cadrul inițial al filmului: un pătrat cu latura de 1 m, filmat în direcție verticală de deasupra, de la distanța de 1 m. Apoi aparatul de filmat se îndepărtează pe verticală, înregistrând în "zoom out" o succesiune de
Powers of Ten () [Corola-website/Science/330427_a_331756]