3,605 matches
-
golul de hârtie/ Râuri rând stau mărturie.// Râuri rând stau mărturie/ Umplând golul de hârtie/ Sub condei eseța-nvie/ Cât asud gândind o mie/ Stau în mine, lumea nu știe". Se vede cu ochiul liber că în versul întâi este o silabă în plus. Iar în al doilea vers, nedumerirea asupra sintagmei "gândind o mie". O mie, gândind? O mie de ce? O mie de ipostaze? O mie de râuri-rânduri? O mie de nuanțe ale esenței, care învie într-o mie de citiri
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8198_a_9523]
-
nume foarte speciale pentru noi. Ulrica provenea un pic și din Elegia din Marienbad a lui Goethe, pe care el mi-o recita în germană. Ulrike von Levetzow era numele tinerei amante a lui Goethe. Când făceau amor, el numără silabele pe spatele ei, mângâindu-l... Ei bine, am zis-o."
Instantaneu la Lisabona by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8202_a_9527]
-
probleme. Și anume, în stilul atacurilor mârșave, pe la spate, în care s-a specializat jenanta noastră clasă politică. S-a făcut un capăt de țară din renunțarea lui Traian Băsescu de a-și da demisia. Dar n-am auzit nici o silabă despre faptul că Văcăroiu însuși a declarat că nu va merge la Cotroceni, pentru ca imediat ce a avut prilejul și-a stabilit cortul în palatul prezidențial. Cât despre "răzgândirea" liberalilor, care inițial l-au sprijint pe președinte pentru ca, ulterior, să se
Țânțăriada politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9673_a_10998]
-
că mulți vorbitori se arată cu totul indignați de formele de mai-mult-ca-perfect fără desinența -ră-, de tipul noi plecasem, voi spuseseți, ei venise. Comentariile nespecialiștilor despre aceste forme nu sînt neapărat foarte precise - se vorbește, de exemplu, de "omisiunea unei silabe - de obicei "ră" - din mai mult ca perfectul la persoana I plural: "luasem" în loc de "luaserăm" etc." (anchetă în Cotidianul. arhiva 2007). Altcineva citează "dezacorduri de analfabet de genul "ei făcuse", "ei fusese", etc. în loc de "ei făcuseră", "ei fuseseră" etc." (forum
Conjugasem, conjugaserăm... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9683_a_11008]
-
la 1828, apar tocmai formele cu -ră, cele care vor avea pînă la urmă succes. Totuși, ceva mai tîrziu, un filolog ardelean precum Timotei Cipariu nu le putea accepta, percepîndu-le ca o inutilitate și ca o îndepărtare de etimon: "Adaugerea silabei -ră și la acest timp, (...) ei lăudaseră, ținuseră etc., e de prisos" (Timotei Cipariu, Gramatica limbei române, 1869, în Opere, II, p. 214). Așa cum e de așteptat judecînd după gramatici, scriitorii din secolul al XIX-lea scriu fie cu desinența
Conjugasem, conjugaserăm... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9683_a_11008]
-
ireductibilă. Iată-l, de pildă, pe Sorin Roșca-Stănescu. Din susținător fervent al lui Traian Băsescu, s-a metamorfozat, cât ai zice pește, în dușman de moarte. Urmărindu-l la televizor, rămâi uimit de insistența cu care urmărește fiecare gest și silabă a președintelui, întorcându-le pe toate fețele, doar-doar stoarce de-o infamie, sau măcar de-o glumiță ce nu depășește, de altfel, nivelul mahalalei. Or fi la mijloc frustrări, or fi angajamente neonorate - n-am de unde să știu. Cum Roșca-Stănescu
O schizofrenie, două schizofrenii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9698_a_11023]
-
le iese prin pori. Amintiți-vă argumentul suprem invocat la amânarea alegerilor: promisiunea demarării de urgență a unui program de informare a populației asupra noii identități a țării. Ați mai auzit, de două luni, de când s-a luat decizia, vreo silabă în acest sens? Cunoașteți vreun program guvernamental menit să deschidă ochii românului neinformat? Mai mult chiar: ați auzit de o campanie începută de vreunul din partidele care speră să-și trimită candidați în inima Europei? Totul e, firește, o farsă
Chirurgia indirectă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9719_a_11044]
-
Poiana Alexa. Atunci, Ștefan văzu cum trupul securistului a fost scuturat și Înfricoșat ca la vederea unei stafii, a unui drac sau a unui Înviat din morți. Apoi, același trup a rămas țeapăn și nu a mai putut articula nici o silabă, ochii erau ficși și o paloare cadaverică punea stăpânire Încetul cu Încetul pe fiorosul securist. Când Ștefan s-a Îndreptat către el, acesta a căzut moale pe scaun și incapabil de vreo reacție Își lăsă capul pe masa barului, de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Chavel. —Așa e. Roche îl privi încă o dată atent. —Măi, să fie! De-asta mi s-a părut că-l cunosc. Seamănă puțin cu Chavel. Îi seamănă glasul, dar la față nu seamănă deloc. Vorbind rar și întrebându-se ce silabă l-a dat de gol, Charlot rosti: Dacă l-ai auzi cum vorbește acum, n-ai mai zice că vocea mea seamănă cu a lui. A îmbătrânit rău. A suportat foarte greu închisoarea. Nu mă mir. Era trăit în puf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
valuri ridicate ca plăpumi de căpșuni strivite a părerilor mele de rău de bine/de haotic a geneticii dragostei schimbă-te schimbă-mi dragostea schimbă-mi ideea de dragoste până când ajungi să fii tu în această iarnă de cuvinte fără silabe, fără patinoare fără spectatori. nouă în primul loc: nu acționa acum, contemplă numai imaginea ceru lui de deasupra cerului pe care îl văd profanii. această imagine ți se datorează, mintea ta a creat-o, este solidă. respectă-ți creația, nu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
solidă. respectă-ți creația, nu te avânta mai departe Țde exemplu nu scrie acum o nouă carte). creativul nouă în al doilea loc: când pe cerul tău apar în zare dragonii roșii, cheamă-ți armatele de sunete, de culori, de silabe și învață strategie de la cineva mai înțelept decât tine. dacă dragostea ta e mare, vei trece mai departe ca printr-o cascadă. nouă în al treilea loc: nu da vina pe nimeni dacă furtuna vine în cerul tău. amintește-ți
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
vine și vei coborî direct în altarul dragostei tale. nouă deasupra: poartă centura nobilă a dragostei tale în fiecare zi, ea te va păzi, vei avea noroc, vei putea să rostești cuvintele cu voce blândă, vei putea mângâia cu buricele silabelor tale. dragoste, îngenunchere au venit lângă mine, să te ajute să mă iubești toate străzile copilăriei mele, alergate cu bicicleta cu pană de plastic parcul circului, încărcat cu peștii mici, strălucitori pe care aveam voie să îi prind, alături de bunicul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
bulgăr de viață se face un cristal care pulsează o lumină orbitoare, pleoapele tuturor coboară, mușchii se relaxează, armele se sfărâmă, iureșul se preface într-o limpezime sâsâind peste un frison efemer. fire de nisip, molecule de aer, fragmente de silabă, contopire astăzi lucruri mici se uită pe geam la tine - cum te dezbraci cum vorbești, cum te miști, cum faci față acestei lumi carnivore și aspru pedepsitoare. scrumul țigărilor e compus din foiță de hârtie arsă, tutun ars aditivi arși
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
o campanie. te vei gândi la asta mâine sau poimâine, nu azi. timp ai berechet. șotron pășești din norul nimbus, cu piciorul drept pe bucata asta lungă de bleu din dragostea mea și apoi cu ambele glezne, șolduri, mastoide pe silabele mele elastice, moi, adăpostitoare. cu fruntea împingi în ghiozdanul meu din copilărie. cu părul tău lung te sprijini pe pătratul pe care scrie șase. împingi, cu vârful piciorului, cercul pe care scrie nu te mai juca mai departe cu elipsa
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ale altora toate imaginile din această viață erau temătoare, dârdâind în ritmuri friguroase nu voiam să vină nimic, voiam numai o emigrație o teleportare a păsărilor mele care călătoresc, logic și nefiresc îmi doream să încep în alt ținut o silabă, o atingere, o casă o protectivă carcasă de paie până ai apărut tu, care m-ai întors în ceva înălțimi de cuvinte în niște terfeleli de teribilă luare aminte, o serie de aranjamente suave care fac barbarii stăpâni și vedetele
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
cuprinsă de incantațiile zeiței chuang-mu, te miști cu eleganță prin sufletul tău. toamna vine singură, fără ajutorul tău drăguț, luo na. toamna vine pe scări rulante, pe titanicuri ciocnite, pe vițe plesnind de alcool de abia înseninat, de cuvinte fără silabe pe șine de tren șiuind, prin ochelari cu + 3 prin găuri de chei în orgasm. nu te îngrijora ca o înghețată de vanilie topindu-se nu te face serioasă ca o veveriță care și-a găsit aluna nu te îmbujora
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
a cuibului tău apretat, după încă o victorie, binemeritată, îl aștepți pe prințul suflețelului tău, vestitul shangdi di liwu. bună dimineața ne trezim molatici în patul care miroase a tutunul pielii mele într-o altă zi, cu tensiune arterială de silabe, cu puls de viață agățată în cuie bătute cu bine într-un alt an, într-o altă mare care are curcubee de glazură peste alge, maree, valuri cu spumă, și un zenit dulce-amețitor deasupra noi am primit note bune la
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
înfrâna gândurile ce-l năpădiră, urmă întunecat: uite ce am crescut noi, Maria! Uită-te și tu și spune-mi dacă asta e fata noastră! Tatăl Simonei era vădit iritat pentru că, după fiecare rostire, făcea o pauză, adunând cu greu silabele în cuvinte ce exprimau obidă, tristețe, dezaprobare... Tată, mamă!... Tonul implorator nu curmă discuția începută. Tatăl continuă: Fiica noastră va avea un copil! Poți să ne spui ceva și despre tatăl acestui copil, încercă el să fie cât se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
salută ștrengărește, ducându-și un picior Înainte și Înclinându-și fruntea peste care Îi atârnau firele de păr. Publicul izbucni Întrun vacarm de aplauze. Câțiva copii se ridicară În picioare și Începură să strige numele păpușii lor iubite, din doua silabe: Gri mmi... Gri-mmi... Gri-mmi... Păpușa se aplecă și culese, Într-un joc de mim, interpretat cu aleasă trăire, o floare imaginară, pe care o atinse cu delicatețe de obraz și, sărutândo, o aruncă spre public. Culese o alta și, după
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
la urma urmei, o compunere nu poate face rău nimănui, fără să-și dea seama de tragismul care se ascundea printre rândurile fiecărui text. Însă în același timp era destul de greu să realizeze pericolul spre care se îndrepta cu fiecare silabă pe care o scria, pentru că, pe măsură ce textul curgea pe foaia de hârtie, el era furat de intrigă și îi era de-a dreptul imposibil să vadă țeava revolverului îndreptată spre ceafă. În acel moment, celălalt trase două gloanțe în dreptul fotoliului
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
ce stătea greu pe umeri, ar fi avut totuși chef de vorbă. Începu prin a-i povesti Inei cât de apreciată e această lucrare a lui, cum l-au felicitat șefii de la centru. Făcea pauze prelungite, simțindu-le necesare fiindcă silabele se adunau anevoie pentru rostirea întreagă a cuvântului. Faptele relatate erau disparate, un fel de amestecătură asemenea legumelor dintr-un ghiveci călugăresc. Ina găsi că ar fi mai înțelept să-și sfătuiască soțul să meargă în dormitor și că discuția
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
ți se pun fel de fel de întrebări incomode. Cum ai trăit? Ce fapte te au marcat? Și câte și câte... Ina sesiză că Olga spusese cuvântul va-mă, urmat de cuvântul fap-te cu un anume înțeles, nuanțând cele două silabe ale cuvintelor. Găsi însă de cuviință să transfere discuția pe alte planuri, mereu cu gândul de a o scoate pe Olga din starea aceasta marcată de deznădejde. - Spune-mi, ce ai mai făcut în ultimul timp, ce ți fac copiii
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
nici n-are importanță. De reținuit ar fi dacă burgul era pe o scenă, ori invers. „Dați-mi o mască și voi spune adevărul!” ( cerea Wilde). „Dați-mi o ...față și vă voi spune adevărul!”pare să implore Bacovia, cu silabe de plumb. Mască! Deci, iar se-ajunge la teatru...Una dintre poezii se intitulează chiar Decor. Versurile, pe alocuri, par didascalii ( indicații de regie) la un spectacol nenumit: „ Doi plopi, În fund, apar În siluete” ; iar figurația este definită, În
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
lume din jur, și chiar rostirea ușor peltică a cuvintelor sau cu pronunțarea unor consoane ca în limba ei maternă: fie estompate, fie palatalizate, iar vocalele fie prea deschise, fie prea închise. Când îmi rostea numele, punea accentul pe prima silabă, ceva nefiresc pentru melodicitatea limbii române, așa că într-o limbă tonică, dar ceea ce mie cel puțin, îmi trezea tot interesul. La apariția ei, cu alte cuvinte, toată biblioteca se umplea de un parfum proaspăt, de liliac, care făcea ca imaginile
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
domnule, de treabă. Asta e lăbăreală în toată regula. În această unitate socialistă există un singur director, nu? Există un metodist, nu? Aici sunt factori de răspundere, tovarășe, nu? Factori de răspundere care nu se joacă bambi-lici (rostește intenționat pe silabe, de câteva ori la rând, accentuând-o pe ultima). Noi nu suntem păpuși, să știi. Nu suntem marionete ușor de manevrat! Și apoi, uite care-i treaba. Nu tocmai dânsul ar trebui să fie cel care ar trebui să răspundă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]