369 matches
-
s-au desfășurat activități umane din timpuri imemoriale. Astfel, pe teritoriul satului Popești, în punctul numit Țarină s-a descoperit un vas de ceramică încărcat cu semințe carbonizate precum și un ciocan de piatră găurit și un fragment de lamă din silex, iar pe teritoriul satului Măneasa, de asemenea, s-a găsit un ciocan din piatră găurit și un vârf de ,săgeată” din silex. Piesele au fost apreciate ca aparținând epocii neolitice și ele se află în posesia autorului acestei monografii, exceptând
Comuna Tetoiu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302046_a_303375]
-
de ceramică încărcat cu semințe carbonizate precum și un ciocan de piatră găurit și un fragment de lamă din silex, iar pe teritoriul satului Măneasa, de asemenea, s-a găsit un ciocan din piatră găurit și un vârf de ,săgeată” din silex. Piesele au fost apreciate ca aparținând epocii neolitice și ele se află în posesia autorului acestei monografii, exceptând vasul de ceramică. Și strămoșii noștrii daci au lăsat urme ale conviețuirii lor. Astfel în punctul numit Piscul Șasăi, la Eleșteul lui
Comuna Tetoiu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302046_a_303375]
-
în încăperile fostei case domnești, suscită aprofundarea și interpretarea pe diverse laturi ale istoriei țării noastre, străveche, veche, medie, modernă și contemporană, numărând printre altele: topoare plate din piatră de râu lustruite în ateliere tribale locale sau depărtate, percutoare de silex pentru detașarea lamelor din nuclee, unelte din piatră pentru șlefuit, vârfuri de lance, dălți și tesle din rocă dură lustruite,în regiuni locuite de purtătorii altor culturi’’2, strecurători fragmentate și olane din lut ars, o râșniță așchiată din gresie
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
armelor și apariția unor lame fin cizelate. Astfel, a luat naștere "tehnologia lamei subțiri", constând în crearea unor lame lungi și înguste de piatră sau de corn, care erau utilizate ca vârfuri de lance sau harpoane. Neanderthalul folosea arme de silex, răzuitoare (racloare) pentru curățarea pieilor de animale și cojitul lemnului, vârfuri din silex pentru împuns și tăiat, folosite, probabil, și ca vârfuri de lance pentru vânătoare, vârfuri bicefale, mai reduse nu-meric: burine și gratoare întrebuințate pentru râcâit și tăiat. În
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
subțiri", constând în crearea unor lame lungi și înguste de piatră sau de corn, care erau utilizate ca vârfuri de lance sau harpoane. Neanderthalul folosea arme de silex, răzuitoare (racloare) pentru curățarea pieilor de animale și cojitul lemnului, vârfuri din silex pentru împuns și tăiat, folosite, probabil, și ca vârfuri de lance pentru vânătoare, vârfuri bicefale, mai reduse nu-meric: burine și gratoare întrebuințate pentru râcâit și tăiat. În această perioadă se ajunge la o diviziune naturală a muncii: vânatul - îndeletnicire a
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
bărbaților, iar culesul - practicat de femei. O altă îndeletnicire era aceea a pescuitului. În paleoliticul superior, Homo sapiens fosilis produce cuțite, străpungătoare, răzuitoare și dălți lucrate prin tehnica așchierii, având ambele margini ascuțite. Sunt realizate în mare cantitate vârfurile de silex pentru sulițe de aruncat, sau pentru săgețile lansate cu propulsorul. Apare tehnica prelucrării osului, fildeșului și cornului (pentru sulițe, harpoane, ace de cusut). În paleoliticul superior, vânătoarea se realiza și cu ajutorul arcului (descoperiri în nordul Europei). La început, strămoșii oamenilor
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
să stăpânească o forță a naturii. Acest fapt, precum și schimbările sociale apărute, a avut o importanță majoră. La început, omul primitiv a folosit focul provenit din incendiile de câmpie sau din fulgere, până când a învățat cum să îl aprindă cu ajutorul silexului (cremenea) și cum să îl stăpânească. Primii hominizi au fost vegetarieni și culegeau plante și fructe sau dezgropau rădăcini și tuberculi cu ajutorul unor unelte de săpat. Includerea cărnii în alimentație (în urmă cu 2,6 milioane de ani), odată cu trecerea
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
urme ale prezenței umane și până la instalarea regimului comunist. Cele mai semnificative piese ale colecției de arheologie sunt etalate în primele șapte săli. Majoritatea provin din cercetările arheologice efectuate de specialiștii și colaboratorii instituției pe parcursul ultimului secol. Unelte cioplite din silex si opal, descoperite pe valea superioară a Crișului Alb (Iosășel-Gurahonț) și pe terasele dealurilor care mărginesc cursul inferior al Mureșului (Conop, Zăbrani, Cladova) reprezintă cele mai vechi urme ale prezenței umane în zona noastră. Ele datează de acum aproximativ 100
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
așezarea de la Micene, în Peleponez, unde a descoperit cetatea și artefactele de aur. Jacques Boucher de Perthes (1788-1868) a fost lucrător vamal francez, istoric amator și fondator al studiului preistoriei. În 1844 a descoperit pe malul râului Somme unelte din silex și din oase de animale. Între 1846-1864 a publicat lucrări în care vorbea despre omul preistoric. A susținut că omul a trăit dinaintea potopului și că a fost contemporan cu animale dispărute și cu diferitele perioade climatice. Cultura descoperită de
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
în grote (Grura Dobrogei). Locuințele sunt de tip bordei și doar foarte rar de suprafață. Dintre unelte remarcăm topoarele de piatră dură, cioplite, șlefuite, de forma trapezoidală, cu secțiune rectangulară sau biconvexă. Pe lângă acestea sunt prezente și numeroase unelte din silex, unele dintre acestea mai păstrează o puternică influență mezolitică. Uneltele din corn și os sunt foarte rare. Prelucrarea metalelor nu ocupă un loc important în această cultură, purtătorii acestei culturi cunoșteau prelucrarea aramei, dar investigațiile arheologice au scos la lumină
Cultura Hamangia () [Corola-website/Science/303821_a_305150]
-
ales în zona orașului Hangzhou. Înainte de apariția primelor chibrituri, focul era obținut cu ajutorul unei lentile care să concentreze soarele pe iască, o metodă care putea fi utilizată numai în zilele însorite, sau prin aprinderea iascăi cu scântei produse prin izbire silexului de oțel. În 1669, alchimistul Hennig Brand, examinând urina, descoperă fosforul alb. În 1786, chimistul francez Berthollet descoperă cloratul de potasiu. Una din formele chibritului modern a constituit-o invenția francezului Jean Chancel, asistent al chimistului Louis Jacques Thénard. Amestecul
Chibrit () [Corola-website/Science/311585_a_312914]
-
în provincia Liège). Grota de la Spy păstrează urmele omului de Neanderthal care a populat teritoriile până la apariția lui Homo Sapiens în jurul anilor 30.000 î.Hr. Primele vestigii ale Neoliticului au fost identificate la Spiennes unde se găsea o mină de silex. Primele vestigii ale Epocii Bronzului datează din 1750 î.Hr.. Începând cu anii 500 î.Hr. regiunea a fost ocupată de triburi celte care desfășoară comerț cu regiunea mediterană astfel că în aproximativ 150 î.Hr. primele monede celte își fac apariția. Primul
Istoria Belgiei () [Corola-website/Science/311023_a_312352]
-
este relativ târzie - 1443-, urme ale locuirii omului pe aceste locuri datează încă din protopaleolitic. O descoperire în acest sens este cea făcută de elevul Lupea Dorin, în 1972. Este vorba de un toporaș de mână (cioplitor) unifacial, confecționat din silex, folosit atât pentru lovit și tăiat cât și pentru cioplit și răzuit, aparținând așa-zisei „culturi de prund”. Având o vechime de cca 600.000 î.d.H., descoperirea a permis specialiștilor să includă sudul Transilvaniei în aria pe care s-
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
localnicul Lupea Cornel a găsit în taluzul drumului care secționa panta unui promontoriu, la baza căreia cele două pâraie, Valea Lupului și Valea Bisericii, se unesc pentru a se vărsa în Olt, un cioplitor unifacial terminal, pe galet oval din silex maroniu-cenușiu, având o patină foarte pronunțată și un lustru accentuat (8,8 x 9 x 3,6 cm). Se afirmă că această piesă aparține unei industrii arhaice a paleoliticului vechi. În 2009, dr. Petre Beșliu Munteanu a descoperit pe teritoriul
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
pe pământul românesc este sprijinită de unele descoperiri de pe Valea Dârjovului, unde s-au găsit de curând unelte de prund și așchii tăioase lucrate din cremene. La Dârjov s-au găsit și câteva toporașe de mână lucrate din bolovani de silex și cuarțit, prin tehnica de cioplire bifacială, caracteristică culturii abbevilliene. La mijlocul mileniului al VII-lea î.Hr. în SE Europei societatea omenească cunoștea profunde transformări. Un nou mod de viață aducea achiziții fundamentale pentru civilizația europeană: agricultură, arhitectură, meșteșuguri, practici funerare
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
este cunoscută apartenența confesională. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul comunei aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel; în valea pârâului Agriș, la poalele Dealului Mare, s-au găsit lame de silex și fragmente ceramice neolitice; tot în această vale în anul 1877 s-a descoperit un tezaur de 200-300 de monede republicane romane de argint între care și o imitație barbară și 107 dinari. Pe malul Oltului, la vest de comună
Comuna Ilieni, Covasna () [Corola-website/Science/310386_a_311715]
-
sf. mii. II î.e.n.), relatează ESM. S-au păstrat rămășițele unor locuințe de suprafață și bordeie. Cercetările efectuate aici au scos la iveală cioburi de ceramică, bogat ornată, prâsnele și greutăți pentru războaie de țesut, răzuitoare, cuțite și topoare de silex, unelte din corn și os. Au mai fost găsite oase de animale domestice (bou, oaie, porc) și sălbatice. Locuitorii așezării se îndeletniceau cu agricultura și creșterea animalelor, cunoșteau țesutul". Deși siliștea de pe malul stâng al Prutului avea altă denumire - Zubreuți
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]
-
existenței oamenilor pe teritoriul satului sunt cele două stațiuni mezolitice (mileniile VII-VI) - Răuțel III și Răuțel IV. Acestea au fost descoperite și cercetate în anii 2007-2008, pe locul vetrelor s-au găsit diverse așchii, lamele și alte obiecte din silex. Ambele stațiuni sunt amplasate pe malul drept al râului Răuțel. Locuitorii se ocupau cu cultivarea pământului, creșterea animalelor, în special a vitelor, practicau diverse meșteșuguri: confecționarea uneltelor de muncă și vânătoare, a vaselor din argilă ș.a. În perioada romană, sec
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
evenimentele importante petrecute în capitala României, din cele mai vechi timpuri până în epoca contemporană. Rezultatele cercetărilor arheologice atestă că teritoriul pe care se află Bucureștiul a fost locuit neîntrerupt încă din epoca paleolitică (așchii tăioase din cremene, un „nucleu” de silex descoperite pe malul Lacului Fundeni, carierele de nisip din Pantelimon, dealurile de la Mihai-Vodă și Radu-Vodă ). Au fost scoase la iveală numeroase așezări neolitice; din perioada culturii "Dudești" s-au descoperit urme la Dudești, pe malul Lacului Cernica, pe malul Lacului
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
1 400 000 de ani, atestând cea mai veche intervenție umană pe teritoriul actual al României, găsindu-se pe oase urme de zdrobire. Pe valea Dârjovului, valea Dâmbovnicului, Ricipeni, Valea Lupului au fost descoperite unelte primitive, precum bolovani ciopliți din silex, răzuitoare, așchii, străpungătoare, atestând culturi arheologice. Numai la Ricipeni au fost identificate 16 niveluri de locuire. Toporul din piatră cu două fețe este considerat una dintre uneltele cele mai reprezentative ale Paleoliticului inferior românesc. Pe râul Prut sunt găsite numeroase
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
străpungătoare, atestând culturi arheologice. Numai la Ricipeni au fost identificate 16 niveluri de locuire. Toporul din piatră cu două fețe este considerat una dintre uneltele cele mai reprezentative ale Paleoliticului inferior românesc. Pe râul Prut sunt găsite numeroase unelte din silex. La Mitoc și la Ciutulești, pe malul râului Răuț, au fost descoperite primele vetre de foc.În peștera Climente II-Dubova a fost găsit un sanctuar în care era depus un schelet uman, în poziție chircită și acoperit cu strat de
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
cu Oase, a fost descoperite cele mai vechi oseminte umane din specia homo sapiens sapiens din Europa, Ion de la Anina, ale căror resturi de mandibulă datează de 42.000 de ani. Au fost descoperite microlite-unelte de mici dimensiuni, confecționate din silex, cuarț , cuarțit și os din corn. Vechile sulițe au fost înlocuite cu arcul și săgeata treptat. Apar cete de vânători din 20-30 de persoane. Este atestată domesticirea animalelor. Primele așezări mezolitice atestate se găsesc la Erbiceni din Iași, Riciceni-Izvor, Cremenea
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
fost identificate câteva fragmente osoase ale unui craniu și o mandibulă, și două fragmente de omoplat, ce aparținuseră unui individ de 50 de ani, ce a murit violent. Numeroase descoperiri de schelete poartă amprente unor săgeți din os sau din silex și cranii ce prezintă traume majore. Arta străveche neolitică este marcată în prima etapă de dezvoltare ce cuprinde un variat inventar ceramic, cu decorațiuni incizate, excizate sau pictate policrom, cu caracter geometric. Figurile feminine sunt frecvente, ca simbol al fertilității
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
umane. În alte zone, scheletele erau depuse în gropi menajere sau în șanțul de apărare, fie în spații dezafectate ale așezării. Abia din eneolitic apar necropole situate în afară așezărilor. Inventarele sunt sărace până în eneolitic, constând în vase, lame de silex, topoare de piatră, mărgele, pandantive, bratati din scoică Spondylus, ofrande de carne, ocru sub formă de pulbere sau bulgari. Se găsesc însă inventare bogate în necropola de la Iclod, constând în 1-12 vase sau în necropola de la Varna. În aria culturii
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
și frământat, cu diversitate de forme. Au fost descoperite la Cucuteni, pe Dealul Cetățuiei. S-a extins din sud-estul Europei, fiind prezentă în sud-estul Moldovei și în Dobrogea. A fost perioada de apogeu a tehnicii de cioplire a pietrei-renașterea prelucrării silexului. Ceramică era neagră, variat decorată, cu ornamente în alb și roșu, statuetele erau din lut și marmură, iar vasele aveau caracter zoomorf sau antropomorf. Locuitorii din aria culturii creșteau cornute mari, cai, oi, capre și porci. În așezarea de la Căscioarele
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]