941 matches
-
sărăcia dispune de condiții de existență; unde e mizerie acolo condițiile de existență sunt nefavorabile, cel mizer se zbate în zadar, puterile cheltuite sunt pururea superioare celor reproduse, el sfârșește prin a se istovi, prin a-și slei viața în silințe zădarnice. Și de ce aceste condiții de existență lipsesc? Pentru că poporul are un guvern cu mult prea scump pentru nivelul lui de cultură; pentru că trebuințele claselor lui superioare sunt cu mult prea numeroase ca munca lui să le poată satisface, pentru că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu se grămădiseră în lăzile industriașilor politici, dar ceea ce nu exista deloc și nicăiri era mizeria. Nu era om în țară care să n-aibă o ocupațiune certă, o piață sigură pentru munca sa. Azi e fără 'ndoială altfel. Toate silințele ce și le dau oamenii în direcția ideilor economice sunt la dreptul vorbind o încercare de-a se-ntoarce în multe priviri la trecut, când munca națională, multă - puțină, era organizată de tradiții și așezăminte, când proprietatea imobilă era îngrădită
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
deosebește în mod esențial de cel dentăi; e un imperiu mai cu seamă vlah, care [se] numește bulgar pentru că fraților vlahi le succesese de-a deveni domni și ai Bulgariei. 4) Abia după ce aceasta s-a întîmplat s-a născut silința de-a pune pe noul neam de domnitori vlahi în relațiuni istorice și de înrudire cu vechiul neam bulgar, ceea ce-a fost cu totul arbitrar și eronat. 5) Întregul raport al vlahilor cătră bulgari și cumani cată deci a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nevinovați și în înțelesul legilor noastre și după conștiința noastră publică. [26 februarie 1883] ["NE SILIM A PĂSTRA... "] Ne silim a păstra față cu confrații de la "Romînul" toate formele urbanității, deși reaua lor credință e uneori atât de revoltătoare încît silința noastră întîmpină însemnate dificultăți. Chiar confrații trebuie să înțeleagă că toate în lumea aceasta au o margine, că nu pot merge cu neadevărul atât de departe încît să ne atribuie nouă acte de cari ei și numai ei sunt vinovați
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dar să combatem pe toți cari lucrează în vederea unui element străin. Dar lipsa de tact a Scaunului papal e mult mai gravă. Moldova a avut trei Domni eterodocși; unul a înființat episcopia romano - catolică a Siretiului, altul și-a dat silință să lățească protestantismul în Moldova, iar despre al treilea, Gaspar Vodă Grațiani, care trecuse chiar (cu învoirea papei) la confesia ortodoxă, cronicarul zice următoarele: "Acest Gaspar Vodă niciodată post nu au avut, ci, pre ascuns, în toate posturile mânca carne
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fi mijlocitor între Apus și Răsărit. Ideea nu e nouă, nu pentru întîia oară emisă. Acum vo cincizeci de ani, "cel mai mare maghiar", comitele Szecheny, a scris o carte întreagă asupra ei. De-atunci încoa maghiarii își dau toată silința s-o vulgarizeze atât în Ungaria cât și în Europa. Dar în timpul din urmă convingerea că maghiarii sunt incapabili a împlini această misiune se răspândește în sfere din ce în ce mai largi. Popor turanic, ci nu sunt capabili a primi nefalsificată cultura rasei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
judecata limpede tot atîte dovezi că maghiarii sunt un popor ce se simte amenințat în existența sa. Aceasta ne-o mărturisesc maghiarii înșiși, atât prin ziarele lor cât și în Parlament. În acelaș timp d-l Tisza își dă toată silința să câștige o înrîurire determinantă asupra bisericii sârbești din Ungaria. Actualul mitropolit sârbesc din Carlovăț e numit și impus. Acum câteva săptămâni acest mitropolit a consacrat pe mitropolitul anticanonic din Serbia, iar mai zilele acestea d-l Tisza, primind o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
310} pentru că știe că scopurile ce urmărește sunt în opoziție cu conștiința noastră publică și de-aceea nici "Romînul" nu are voie să discute cestiunea în sine. Colegii noștri din Strada Doamnei merg însă și mai departe. Ei își dau silință să ascunză adevărul. La București - zic ei - exista, din timpi foarte depărtați, o episcopie catolică. Acum, după ceea ce spune "Timpul", acea episcopie se va preschimba în mitropolie. Situația de drept și de fapt a acelei autorități ecleziastice întru nimic nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fie un dignitar bisericesc român. Am zis dar că pe viitor vor fi în România două biserici, doi capi bisericești. Știind că se adresează la un public alcătuit de oameni cari nu cunosc îndestul istoria țării lor, " Romînul" își da silința să falsifice adevărul istoric și să-i inducă totodată în eroare asupra situației de drept și de fapt a noului mitropolit catolic. Dar nici atât nu e destul. Am insistat într-un articol pentru mănținerea toleranței atât religioase cât și naționale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Despre partidul conservator zice "Romînul" una ca aceasta?! Ia să vedem cine surpă poziția dinastiei de Hohenzollern în Romînia!? De câte ori s-a produs în țară vreun curent contra d-lui I. C. Brătianu, întreținuții și amicii săi politici și-au dat silința de-a dirige acest curent în contra Coroanei. Astfel, în cestiunea Strousberg, în care s-a aruncat toată vina asupra Domnului, pentru că înșelătorul era german. Sunt încă vii în amintirea tuturor cuvintele d-lui Cîmpineanu despre abisul dintre țară și Coroană
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
decât după ce răsturnătorii, oamenii cu idei republicane, au luat angajamentul de a sprijini dinastia străină. Acei răsturnători au pornit, dar n-au sprijinit dinastia decât condițional, câtă vreme aveau interese particulare de a o sprijini și și-au dat totodată silința de a slăbi poziția ei. În două rânduri s-au încercat s-o răstoarne; în două rânduri s-au expus conservatorii pentru ea. Acum, dacă monseniorul Paoli nu este in partibus, vorba e să se facă o a treia încercare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
instituită de regele Milan pentru acest scop. În Grecia se fac încercări de-a se ameliora situațiunea materială și morală. Turcia își merge calea ei veche, ceea ce n-ar fi tocmai rău dacă n-ar crește mereu încurcătura finanțelor sale. Silințele diplomației de-a o atrage în Tripla Alianță n-au avut succes, încît marele vizir, câștigat pentru ea, s-a văzut în necesitatea de a-i întoarce spatele pentru a se mănține la putere. Italia oficială continuă a face cauză
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
decât un prieten. Există presupunerea că modul în care elevii simt și gândesc despre ei înșiși influențează modul în care învață. Purkey preciza că acest fapt este evident pentru orice educator care are spirit de observație. Elevii își vor da silința să învețe mai bine și să-și satisfacă educatorul mai mult, dacă acesta le arată încredere și îi încurajează în ceea ce fac. Unul din obiectivele cele mai vizate de practicanții educației umaniste se referă la strategiile de clarificare a setului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
termenul utilizat de filosof însuși. A citi Eseurile în economia lor proprie și intrinsecă obligă la o anumită coerență: de la primul până la ultimul capitol, gândirea lui Montaigne apare ca barocă, întortocheată, complexă, sinuoasă, desigur, dar niciodată contradictorie dacă ne dăm silința de a privi în perspectiva ansamblului pasajelor referitoare la o aceeași priblemă. Marea carte exploatată ca o carieră, din care poți extrage din context și fără a ține în mod obligatoriu cont de gândirea proprie a autorului, permite, după alegerea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
evaziune nobilă, dispreț al bunurilor posedate și consolare pentru cele pierdute. Elevii intră perfect în jocul impus lor de către autorități. Cei mai mulți dintre ei probabil că au dezvoltat subiectele așa cum își imaginau că doreau autoritățile; cu alte cuvinte, și-au dat silința să expună eforturile pe care trebuie să le depună, ca niște fii model ce sunt, pentru a-și însuși realizările părinților. Ori poate că s-au grăbit să aducă elogii vieții interioare. În acest caz, este inutil să mai discutăm
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
săraci” - orfanii, copiii părăsiți, copiii fără tată, copiii cu părinți despărțiți, toți cei pe care nașterea sau copilăria timpurie îi „marcaseră” - se plasau la marginile unei societăți care ocupa la rândul său marginile (de altfel imense), iar aici își dădeau silința să urmeze niște modele foarte precise. Deveneau bandiți, delincvenți. Sau, pur și simplu, niște amărâți. Sau, și mai simplu, reușeau să devină, după câteva năzbâtii ale tinereții, săraci „ca toți ceilalți”. Astăzi, emigrarea a rupt ca o aluviune digurile care
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
1730-1740. Se tradusese Corneille, Le Cid fiind jucat încă din 1662, dar pentru o curte unde influența franceză îi va aduce curând și pe Racine (Andromaque în 1675) și pe Molière (în 1669-1687)59. Și încă o lămurire: traducerea este silința pe care și-o dă cineva pentru alții, din dorința de a răspândi o lectură care pe traducător, personal, l-a mișcat sufletește sau l-a instruit. Numărul unor asemenea exerciții nu poate fi decât relativ mic, în situația în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
celeilalte.) În cele mai clare și adesea cele mai importante cazuri, aceste informații se referă la aspecte din domeniul militar, cum ar fi capacitățile adversarului și planurile pentru o acțiune militară. Inamicii reali sau potențiali, în general, își dau toată silința să țină secrete aceste informații. Desigur, alte tipuri de informații secrete pot fi la fel de importante - de exemplu, datele referitoare la activitățile și intențiile diplomatice ale altei țări, precum și la activitățile acesteia în domeniul informațiilor. Pe lângă datele de acest tip, cunoașterea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
pe Chiril să intervină pentru a ajuta Biserica din Pelusium să iasă din starea de plâns în care se află (II, 127). Nu trebuie uitate nici scrisorile în care nu se ocupă de teologie și prin care Isidor își dă silința să sensibilizeze autoritățile în favoarea orașului său, în special când sprijină cererile adresate de concetățenii săi corrector-ului (administratorului provinciei Ausonius (2, 25) sau când îi reproșează lui Quirinus, prefectul Egiptului, abuzurile comise (I, 174, 175) și îi cere lui Rufin să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
care poseda aceste abilități, iar ca o altă coroborare a acestei păreri asupra cazului pot menționa că eu Însumi am făcut cercetări În Panjab, În munții și văile Kashmirului, și În alte părți ale Indiei, și mi-am dat toată silința să găsesc pe cineva care să aibă această putere și să-l aduc În Europa, sau cel puțin la Calcutta, dar fără succes 241. Mai mulți indieni mi-au spus că asemenea fachiri nu acordă banilor nici o valoare; le-am
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
viață. Urmează o „dietetică”, cu „regule de viețuit”, cuprinzând însemnări privitoare la igienă, la alimentație, îmbrăcăminte. Partea mai accentuat literară este cea cuprinsă în „sentinții”, unde autorul vorbește despre patria ce trebuie iubită și pentru care e nevoie de multă silință. S. amintește aici despre obârșia romană a locuitorilor țării. La a treia ediție, din 1836, manualul conține și notițe despre geografia celor cinci continente, iar în retipăririle din 1842 și 1846 se aduc lămuriri mitologice privind numele zilelor săptămânii, note
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
a sfințit toate sălile castelului, după care Suveranii au iscălit, împreună cu toate personalitățile țării, următorul document transcris de însăși Regina Elisabeta cu litere ornate, pe o foaie de pergament: “Eu, Carol I, Domn și Rege , cu Elisabeta Regina, după o silință neobosită de doi ani, în luptă cu un tărâm nestatornic, străbătut de izvoare, izbutit am a pune la poalele Bucegiului, temelia acestei clădiri în anul Mântuirii 1875, iar al Domniei Noastre al IX-lea. Zidirea s-a oprit pe timpul războiului
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
orice poet îndrăgostit de uneltele sale, poetul face uneori exerciții suplimentare, ce înăbușă linia esențială. Dar aceasta se întâmplă rar, și apoi sunt în opera lui Voiculescu destule poeme pe temeiul cărora să-l putem socoti, fără să ne facem silința conștiinței, unul dintre cei mai de seamă poeți contemporani. G. CĂLINESCU Ancorarea permanentă în misticism, în credință, în mit nu supără deloc, căci poetul - cam abstract și câteodată puțin didactic în primele sale opere - a reușit mai ales de la volumul
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
ghici că un curriculum eironeic poate „trece” dincolo de moarte! La Theaitetos, Socrate tocmai diagnosticase „dureri ale rodului lăuntric” și îl îndeamnă: „Lasă-te în seama mea, ca a unuia care este fiu de moașă, moșind el însuși și dă-ți silința să răspunzi cât mai bine îți va sta în putință la ceea ce te voi întreba!”. Cum efebul acceptă să-i devină cel mai silitor discipol, Socrate începe de îndată procesul formării sale ca personalitate desăvârșită. Începe cu teoria generală a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu erau puși să facă decât muncă necalificată. Pentru a se demonstra înaltul nivel de pregătire, se organizau cercuri științifice studențești care inițiau în fiecare an sesiuni științifice de comunicări. Numai când profesorul care se ocupa de cerc își dădea silința în mod deosebit, se elabora câte o lucrare studențească de oarecare nivel. În multe cazuri, activitatea era mai mult formală, iar la sesiune se prezentau comunicări realizate cu contribuția substanțială a cadrelor didactice. Un supliciu organizat era pregătirea militară, care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]