742 matches
-
induce în eroare, el devine sofism. Cel care recurge la sofism poate uza de aspecte ce țin de limbă (precum echiovocul, prolixitatea sau parataxa) ori de elemente extralingvistice, precum premisele false și încălcarea regulilor de derivare ce țin de exigențele silogismului. Prin urmare, dacă paralogismul propriu-zis ține de eroare sau de ignoranță, sofismul servește unor interese, unor scopuri sau unor pasiuni, fiind realizat cu intenția de a manipula și, de aceea, el este atent alcătuit și greu de combătut. Unii dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
n a l i z a d i s c u r s u l u i reprezintă în acest caz un efort hermeneutic ce antrenează aspecte preponderent lingvistice, dar în asociere cu cele logice și cognitive. V. paralogism, raționament, silogism. D. FILOZ. 1978; FLEW 1984; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO SPECIFICITATE. De mult timp, s-a observat și s-a cercetat abaterea în folosirea unor unități de sens, a cuvintelor sau a segmentelor dintr-un text în raport cu alte texte ale unui
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ocupă în clasificare; exerciții de recunoaștere și de testare a validității diferitelor tipuri de inferențe; exerciții de alcătuire de inferențe după cerințe date; exerciții de identificare a erorilor în întemeiere, utilizînd texte din diferite surse; exerciții de identificare a termenilor silogismului și de așezare a acestora într-o structură standard; exerciții de identificare a unui silogism pe baza unei scheme silogistice sau a diagramelor Venn; exerciții de depistrare a încălcării regulilor silogismului și precizarea tipului de eroare; exerciții de ilustrare a
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
exerciții de alcătuire de inferențe după cerințe date; exerciții de identificare a erorilor în întemeiere, utilizînd texte din diferite surse; exerciții de identificare a termenilor silogismului și de așezare a acestora într-o structură standard; exerciții de identificare a unui silogism pe baza unei scheme silogistice sau a diagramelor Venn; exerciții de depistrare a încălcării regulilor silogismului și precizarea tipului de eroare; exerciții de ilustrare a încălcării legilor figurilor și de identificare a consecințelor; exerciții de identificare a unei verigi lipsă
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
texte din diferite surse; exerciții de identificare a termenilor silogismului și de așezare a acestora într-o structură standard; exerciții de identificare a unui silogism pe baza unei scheme silogistice sau a diagramelor Venn; exerciții de depistrare a încălcării regulilor silogismului și precizarea tipului de eroare; exerciții de ilustrare a încălcării legilor figurilor și de identificare a consecințelor; exerciții de identificare a unei verigi lipsă dintr un silogism ; exerciții de verificare a validității unui silogism prin: legile generale, legile figurilor, diagrame
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
unei scheme silogistice sau a diagramelor Venn; exerciții de depistrare a încălcării regulilor silogismului și precizarea tipului de eroare; exerciții de ilustrare a încălcării legilor figurilor și de identificare a consecințelor; exerciții de identificare a unei verigi lipsă dintr un silogism ; exerciții de verificare a validității unui silogism prin: legile generale, legile figurilor, diagrame Venn, reducere directă și reducere indirectă; recunoașterea validității unui silogism după diagrame Venn, după schema silogistică. De asemenea se vor realiza exerciții de identificare a structurii logice
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
exerciții de depistrare a încălcării regulilor silogismului și precizarea tipului de eroare; exerciții de ilustrare a încălcării legilor figurilor și de identificare a consecințelor; exerciții de identificare a unei verigi lipsă dintr un silogism ; exerciții de verificare a validității unui silogism prin: legile generale, legile figurilor, diagrame Venn, reducere directă și reducere indirectă; recunoașterea validității unui silogism după diagrame Venn, după schema silogistică. De asemenea se vor realiza exerciții de identificare a structurii logice a diferitelor tipuri de inferențe deductive mediate
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
încălcării legilor figurilor și de identificare a consecințelor; exerciții de identificare a unei verigi lipsă dintr un silogism ; exerciții de verificare a validității unui silogism prin: legile generale, legile figurilor, diagrame Venn, reducere directă și reducere indirectă; recunoașterea validității unui silogism după diagrame Venn, după schema silogistică. De asemenea se vor realiza exerciții de identificare a structurii logice a diferitelor tipuri de inferențe deductive mediate; exerciții de alcătuire a inferențelor deductive mediate, pornind de la o schemă inferențială validă; exerciții de alcătuire
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
12 puncte; 5 - 8 puncte; 6 - 8 puncte; 7 - 10 puncte; 8 - 12 puncte; 9 - 8 puncte. Nota: se calculează împărțind totalul la 10 și adăugînd un punct din oficiu Test de evaluare Disciplina: Logică și argumentare Unitatea de învățare: Silogismul Tipul de evaluare: sumativă Timp de lucru: 50 min. Obiectiv: Evaluarea competențelor elevilor de a argumenta silogistic. 1. Precizați concluzia posibilă decurgînd din formele propoziționale date ca premise: 2. Fie silogismul: 30 este divizibil cu 2, deoarece este număr par
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
de evaluare Disciplina: Logică și argumentare Unitatea de învățare: Silogismul Tipul de evaluare: sumativă Timp de lucru: 50 min. Obiectiv: Evaluarea competențelor elevilor de a argumenta silogistic. 1. Precizați concluzia posibilă decurgînd din formele propoziționale date ca premise: 2. Fie silogismul: 30 este divizibil cu 2, deoarece este număr par, iar numerele pare sînt divizibile cu 2. Se cere: a) forma logică a silogismului; b) verificarea validității prin diagrame Venn; c) negarea premisei minore. Pentru schemele silogistice de mai jos, exprimați
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
de a argumenta silogistic. 1. Precizați concluzia posibilă decurgînd din formele propoziționale date ca premise: 2. Fie silogismul: 30 este divizibil cu 2, deoarece este număr par, iar numerele pare sînt divizibile cu 2. Se cere: a) forma logică a silogismului; b) verificarea validității prin diagrame Venn; c) negarea premisei minore. Pentru schemele silogistice de mai jos, exprimați legile care au fost încălcate: 4. Construiți un silogism valid, în figura a III-a, avînd ca termen mediu noțiunea copac ............................................. ........ ............................................. ........ ................................. 5. Verificați
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
par, iar numerele pare sînt divizibile cu 2. Se cere: a) forma logică a silogismului; b) verificarea validității prin diagrame Venn; c) negarea premisei minore. Pentru schemele silogistice de mai jos, exprimați legile care au fost încălcate: 4. Construiți un silogism valid, în figura a III-a, avînd ca termen mediu noțiunea copac ............................................. ........ ............................................. ........ ................................. 5. Verificați, prin reducere directă, schemele silogistice date: K i S .............................. 6. Recunoașteți tipul de eroare din textele de mai jos: a) Nici un selenar nu este italian; nici un
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
de mai jos: a) Nici un selenar nu este italian; nici un italian nu este african, deci nici un selenar nu este african...................................... ........ ......................................... b) Logica este știință; fizica este știință, deci fizica este logică ............................................. ........ 7. Utilizînd diagrama Venn dată, precizați forma logică a silogismului, avînd ca termen major K și ca termen minor F, și verificați-i validitatea. Notă: se va acorda următorul punctaj 1-4 puncte Total: 45 puncte 2-6 puncte 3-8 puncte 4-6 puncte Nota se va calcula prin împărțirea numărului total de
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
și comentariul la Categoriile lui Aristotel (comentariul a fost scris de două ori; prima dată într-o formă mai scurtă, 510-511, și a doua oară într-o formă mai lungă, în 515-516); traducerea și comentariul Analiticelor; redactarea unui tratat Despre silogismele categorice și a altuia Despre silogismele ipotetice; traducerea Topicelor lui Aristotel, redactarea unui comentariu al acesteia și a unui comentariu la Topicele lui Cicero; traducerea Argumentelor sofistice și compunerea unui tratat Despre diferențele topice. După cum se poate vedea, e vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
comentariul a fost scris de două ori; prima dată într-o formă mai scurtă, 510-511, și a doua oară într-o formă mai lungă, în 515-516); traducerea și comentariul Analiticelor; redactarea unui tratat Despre silogismele categorice și a altuia Despre silogismele ipotetice; traducerea Topicelor lui Aristotel, redactarea unui comentariu al acesteia și a unui comentariu la Topicele lui Cicero; traducerea Argumentelor sofistice și compunerea unui tratat Despre diferențele topice. După cum se poate vedea, e vorba despre un ansamblu consistent de tratate
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
9; Col. 1, 15) par să indice inferioritatea Fiului și caracterul său de creatură. Numai capitolele 33 și 34 se ocupă de natura divină a Duhului Sfânt. În general, Chiril prezintă întâi obiecția adversarului, apoi o desființează prin metode logice: silogismul, reducerea la absurd și așa mai departe. Într-adevăr, Fotie (Biblioteca, cod. 136) considera că Tezaurul ar fi opera cea mai clară a lui Chiril, mai ales pentru cei ce înțeleg metoda silogistică. De fapt, s-a demonstrat că Chiril
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
doi interlocutori drept A și B, atât de inconsistentă este figura lor. Și Nestorios compusese sub formă de dialog scrierile sale polemice (Teopaschitul și, cel puțin parțial, Cartea lui Heraclid din Damasc). La fel de convențional este dialogul și în Răspuns la silogismele propuse de Sever, scris de Leonțiu din Bizanț. Regăsim această formă în Eranistes al lui Teodoret și în Apocriticul lui Macarie din Magnesia care nu se referă însă la disputa cristologică, ci se înscrie în tradiția apologetică. Se poate spune
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pe aftartodocetiști care, crede autorul, au comis aceleași erori ca și Pavel din Samosata, Diodor din Tars, Nestorios și Teodor din Mopsuestia. La sfârșitul tratatului și înainte de obișnuitul florilegiu patristic, Leontie citează și respinge numeroase texte ale acestuia. Rezolvarea (Epilysis) silogismelor propuse de Sever are forma unui dialog (însă cei doi interlocutori n-au individualitate; e vorba de un expedient pentru prezentarea argumentelor și a contraargumentelor) între un „acefal” (cf. aici, p. ???; de fapt, un monofizit severian) și un ortodox. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
altă parte, susținătorii rolului semnificațiilor imaginarului în construcția socială a realității au mers chiar mai departe, subliniind că "ceea ce este prezentat ca raționalitate a societății moderne reprezintă pur și simplu o problemă de formă, conexiuni externe necesare, perpetua dominație a silogismului. Dar în silogismul vieții moderne, premisele își împrumută conținutul din imaginar; iar prevalența silogismului ca atare, obsesia "raționalității" neconectate la altceva constituie un imaginar secundar. Pseudoraționalitatea modernă este una dintre formele istorice ale imaginarului (...)"214. O astfel de plasare a
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
rolului semnificațiilor imaginarului în construcția socială a realității au mers chiar mai departe, subliniind că "ceea ce este prezentat ca raționalitate a societății moderne reprezintă pur și simplu o problemă de formă, conexiuni externe necesare, perpetua dominație a silogismului. Dar în silogismul vieții moderne, premisele își împrumută conținutul din imaginar; iar prevalența silogismului ca atare, obsesia "raționalității" neconectate la altceva constituie un imaginar secundar. Pseudoraționalitatea modernă este una dintre formele istorice ale imaginarului (...)"214. O astfel de plasare a raționalității în planul
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
mai departe, subliniind că "ceea ce este prezentat ca raționalitate a societății moderne reprezintă pur și simplu o problemă de formă, conexiuni externe necesare, perpetua dominație a silogismului. Dar în silogismul vieții moderne, premisele își împrumută conținutul din imaginar; iar prevalența silogismului ca atare, obsesia "raționalității" neconectate la altceva constituie un imaginar secundar. Pseudoraționalitatea modernă este una dintre formele istorice ale imaginarului (...)"214. O astfel de plasare a raționalității în planul secund, în raport cu imaginarul social, poate fi regăsită, așa cum am văzut pe parcursul
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
agresiv al realului obiectual (preferat în schimb de Dr. Marcu), suferă de orbire. Intermitentă, parțială, progresivă oricum. Reală sau închipuită, orbirea judelui este un semnal de alarmă pe adresa formației sale mentale de a da crezare numai mecanismului aparent al silogismului. Prin orbire devine compatibil cu revelația obscură a combinațiilor aleatorii, a jocurilor nedeslușite de semne. Ceea ce-i explică misiunea finală de a-l întâlni pe singurul locuitor de pe Strada Dreaptă, numitul Anania, convertitul la credința Vizitatorului Angelic, potențial nucleu de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
inegalabilă atât ca dimensiuni, cât și prin conținut, cuprinzând 18 volume în ediția Migne (vol. 47-64), comparabilă doar cu cea a lui Origen sau a Fericitului Augustin. Făcând o paralelă între Hrisostom și Augustin, Bardenhewer spunea: Augustin vorbea scurt, prefera silogismul; Hrisostom foarte lung, adesea câte două ore fără să producă oboseală ascultătorilor, ci dimpotrivă. Augustin se adresa mai mult minții, Hrisostom sufletului întreg, pe care voia să-l vadă mișcat la fapte creștine. Augustin urma în cuvântarea sa o cale
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
se va statornici, acordându i libertatea de a alege. Sunt clare, după cum cele arătate, implicații folclorice ramificate ale motivului din Belfegor, care la noi, înainte de Caragiale, îi prilejuiseră lui Creangă scrierea incomparabilelor sale Dănilă Prepeleac și Povestea lui Stan Pățitul. Ușurința ,,silogismului’’ pe care se sprijină întreg edificiul nuvelistic poate părea dezarmantă la prima vedere. Cel mai mult este luat în considerare răspânditul loc comun postulat de literatura populară pe teme religios-apocrife, potrivit căruia raporturile existențiale între om și diavol sunt dominate
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
încât este imposibil a mai distinge care anume din ,,vocile’’ celor două ,,regnuri’’ vorbește. Mai extins decât cele anterioare, cel de-al treilea și ultimul episod în care Negoiță încearcă a-și valorifica ,,darul’’ de ,,vrăjitor’’, postulează în chip concluziv ,,silogismul’’ ideatico fantastic al nuvelei. Protagonistă este însăși fiica lui 70 vodă, iar înscenarea este magistrală. ,,Studiul’’ consacrat nevindecabilei stări de ,,pandalie’’ prin care trece apriga domniță beneficiază de inegalabila artă epic-descriptivă a scriitorului. Instructiv este a vedea în ce anume
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]