400 matches
-
bogăția în specii se datorează complexității condițiilor de viață în cadrul cărora vegetația este cea mai importantă. Fiecărei zone de vegetație îi este caracteristică o anumită grupare de animale. În regiunile de câmpie și podișuri joase, cu vegetație de stepă și silvostepă, sunt specifice animalele mici care se hrănesc cu ierburi și semințe. Între acestea sunt rozătoarele (șoarecele de câmp, hârciogul, popândăul, iepurele etc.) și diferitele specii de păsări (prepelița, dropia). În regiunile de câmpii înalte, dealuri și munți cu o vegetație
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în care au luat naștere (climat, vegetație, rocă etc.). Aceste condiții sunt deosebite mai întâi pe marile trepte de relief, și, ca urmare, solurile rezultate vor avea o repartizare zonală. Solurile din regiunile de câmpie din zonele de stepă și silvostepă cu climat mai uscat aparțin clasei molisolurilor și sunt reprezentate de mai multe tipuri de cernoziomuri (negre, ciocolatii, castanii etc.). În regiunile mai umede sunt cernoziomuri levigate. Toate sunt fertile și, ca urmare, folosite, în primul rând, pentru diverse culturi
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Cerb Popândău PROTECȚIA ȘI CONSERVAREA MEDIULUI NATURAL Dezvoltarea societății a fost însoțită de modificări pe care omul, prin diverse acțiuni, le-a impus mediului natural. Tăierea pădurii pentru folosirea lemnului sau pentru extinderea suprafețelor de pășunat, desțelenirea stepei și a silvostepei pentru creșterea suprafeței agricole, desecarea unor bălți și mlaștini din luncile râurilor mari, construirea barajelor pe râuri, creșterea localităților și a numărului de fabrici etc. constituie câteva din intervențiile omului în natură. Ele au produs schimbări în alcătuirea diferitelor unități
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
înălțimi ce depășesc 2 000 m, circa două cincimi din suprafață este ocupată de dealuri și podișuri, iar pe 30% din teritoriu se află regiuni de câmpie. Există râuri mari, lacuri, precum și o bogată vegetație, de la formațiunile de stepă și silvostepă la pădurile de conifere și pajiști alpine. Climatul este temperat, cu mai multe nuanțe. Elementele specifice cadrului natural. Datorită străvechii locuiri, elementele specifice cadrului natural au cunoscut o serie de modificări. Acestea au fost influențate de factorii locali — unii cu
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
unor orașe), un număr mare de așezări — sate întinse și orașe în lungul văilor mari, al căilor de comunicație, precum și la contactul cu dealurile. Pe ansamblu este un mediu care a suferit transformări intense: defrișarea pădurii, desțelenirea stepei și a silvostepei, desecarea unor suprafețe întinse din luncile râurilor mari și, în primul rând, a Dunării, modificări profunde în lungul litoralului. Cele mai importante probleme referitoare la calitatea mediului sunt: 140 ROMÂNIA PROBLEME ALE MEDIULUI Maluri intens degradate la Ocna Sibiului Fabrica
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
zugrăvește frânturi de peisaj, în care-și recunoaște propria vibrare sufletească. La baza oricărei compoziții stă linia; ea reprezintă, în cazul nostru, începutul și sfârșitul creației... O mână sigură și multă fantezie oferă contemplatorului un peisaj colinar, o zonă de silvostepă, în care temele și motivele reluate capătă de fiecare dată o notă de prospețime. Orice iubitor de frumos zăbovește în fața acestor lucrări interesante prin stilistica lor, adâncirea, esențializarea, subtilizarea unui aspect particular în macrocosm. Această tendință spre universalizare este relevată
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
finisajul pereților în amestec cu var și ciment. FLORA Din punct de vedere fitogeografic, comuna Oncești se află într-o zonă forestieră în partea superioară la est și la vest, iar în partea de sud-est se încadrează în peisajul de silvostepă cu unele elemente de stepă. Vegetația forestieră este reprezentată de pădurea de foioase: stejar (Quercus robur), în amestec cu specii de carpen (Carpinus betulus), tei (Tiliaplantiphilus), ulm (Ulmus campestris), jugastru (Acer campestre), arțar (Acer platanoides), frasin (Fraxinus excelsior), cireș sălbatic
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din zona Oncești aparțin pădurii de foioase și sunt reprezentate de mamifere ca: mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreoleos), vulpea (Canis vulpes), lupul (Canis lupus), viezurele (Melis melis), pisica sălbatică (Felix silvestris). Fauna de terasă și de versanți cuprinde animale specifice silvostepei și pădurii de foioase: popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricitus), șoarecele de câmp (Mieratus arvalis), șoarecele de stepă (Sicesta subtilis), șoarecele de pădure (Apodemus agrarius), la care se adaugă iepurele de câmp (Lepus europacus), cățelul de pământ (Spalax leucodon), veverița
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
completează astfel traiul lor de subzistență. Ei sunt specializați În funcție de zona geografică În care s-au sedentarizat, uneori vara și toamna are loc o mobilitate ridicată a populației unor comunități. În zonele de câmpie și deluroase cu păduri de foioase (silvostepă, mai ales) rromii culeg: urzici, mușețel, flori de tei și de soc, fruncte de cireș sălbatic, corn, cătină, păducel, fragi și mure. Dintre bureți cei mai recoltați sunt: opinticii de toamnă, hribii de foioase, zbârciogii, iuțarii și vinețelele. În zonele
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
bureți este vândută apoi la centrele silvice specializate de achiziții sau direct trecătorilor, de pe marginea drumurilor naționale. Alți rromi, mai ales cei din categoria vătrașilor și ursarilor, Își completează veniturile Îndeletnicindu-se cu recoltarea urzicilor timpurii din pădurile de foioase (silvostepă), a grâușorului și leurdei, a efemeridelor de primăvară (ghiocei, viorele și lăcrămioare), a narciselor din zonele protejate, cum ar fi În zona Făgărașului (la Vad și Șercaia) sau la Vlăhița-Harghita. În multe cazuri aceștia prin necunoașterea legislației intră sub incidența
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
câteva aspecte ale vegetației din regiunea respectivă. În monografia geografică a județului Iași (,,Județul Iași ”,1972) realizată de I. Șandru, V.Băcăuanu și Al.Ungureanu găsim informații și asupra vegetației și faunei din zona Șipote, aici fiind caracteristică vegetația de silvostepă. Regionarea făcută în tratatul de, ,Geografie a României” (vol.I, 1983) plasează zona studiată în regiunea fitogeografică central-europeană, provincia est-carpatică, subprovincia podolico- moldavă și districtul Podișul Moldovei. Cercetările asupra solurilor Asupra solurilor din regiunea Șipote există o lucrare care se
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
exclus să apară și strate acvifere de apă dulce, cantonată în depozitele calcaroase și grezoase ale Buglovianului și Badenianului (L. Ionesi). II.5 Potențialul vegetal și faunistic Din punct de vedere fitogeografic, teritoriul comunei Șipote se află în zona de silvostepă, către limita mai uscată, cu nuanțe stepice a acesteia. Vegetația lemnoasă a fost îndepărtată în întregime de factorul antropic, resturi ale fostelor păduri fiind reprezentate astăzi prin mărăcinișuri formate din Prunus spinoasa și Rosa canina. Existența pâlcurilor de pădure cu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
o mare răspândire o au și plantele halofile și higrofile. Fragmentarea reliefului,, pantele accentuate, excesul de umiditate din lungul șesurilor și sărăturarea solurilor acestora, ca și larga dezvoltare a proceselor de degradare a versanților din multe sectoare au limitat transformarea silvostepei de aici în scopul utilizării agricole. Astfel, este semnificativ de menționat că terenurile arabile ocupă doar un procent de 59,9%, iar pășunile și fânețele naturale la un loc ocupă 22,6% din suprafața totală a comunei . a) Vegetația de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
valoroasă plantă meliferă. Dintre speciile de arbuști amintim :socul (Sambucus nigra),sângerul (Cornus sanguinea), măceșul (Rosa canina), păducelul (Crataegus monogyna),lemnul câinesc (Ligustrum vulgare). În arealul zonei împădurite există și o bogată vegetație ierboasă alcătuită din specii de stepă și silvostepă. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt : păiușul(Festuca valesiaca), iarba bărboasă (Botriochola ischeamum),colilia (Stepa lessingiana), dedițelul (Adonis vernalis),sugelul (Samium amplexicaule),fragii (Fragaria vesca),stânjenelul (Iris gramineea),firuța (Poa nemoralis), vioreaua (Scilla bifolia), toporașul (Viola odorata),, brebenelul (Corydalis solida
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
menta), Plantago lanceolata (pătlagina),Primula officinalis (ciuboțica- cucului),Rosa canina (măceș),Rumex alpinus (ștevia),Salix alba (salcia albă), Sambucus nigra (socul),Taraxacum officinalis (păpădia), Urtica dioica(urzica)ș.a. FAUNA Fauna de pe teritoriul comunei Șipote este reprezentată prin asociațiile faunistice de silvostepă, de terenuri agricole, asociații faunistice de luncă, de ape curgătoare și stătătoare. Deci, condițiile fizico -geografice în care este situată comuna Șipote se reflectă în bună măsură și în distribuția lumii animale. Existența faunei este strâns legată de specificul covorului
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
animale. Existența faunei este strâns legată de specificul covorului vegetal. Din cauza spațiului foarte limitat ocupat de vegetația abundentă, se remarcă un număr scăzut atât ca specii,cât și ca indivizi mai ales la mamifere și păsări. 1. Fauna pajiștilor de silvostepă este săracă și puțin variată, datorită înlocuirii în mare parte a acestui domeniu natural cu cel al culturilor agricole. Mamiferele specifice sunt: popândăul (Citellus citellus), șoarecele de câmp (Mierotus arvalis), cățelul pământului s.a. Păsările sunt reprezentate prin: potârniche (Perdix perdix
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
șopârlele (Lacerta agilis) și unii șerpi (Natrix natrix). Insectele sunt foarte numeroase, multe având un rol important în polenizarea diverselor plante. Cele mai numeroase sunt :cosașul (Locusta viridis), greierul (Lyogrielus campestris), numeroși fluturi,păianjeni,cărăbuși, libelule. 2. Fauna pădurii de silvostepă este reprezentată prin puține specii de mamifere precum: iepurele (Lepus europaeus), vulpea (Canis vulpea), căprioara (Capreolus capreolus), bursucul( Meles meles), la care se adaugă apariții mai rare cum sunt :lupul (Canis lupus), porcul mistreț (Sus scrofa),ce apare în grupuri
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
că acțiunea interdependentă a factorilor naturali a determinat formarea unui complex,alcătuit din soluri diferite, după influența precumpănitoare a unora sau altora din factori. Astfel, sub influența dominantă a climei și vegetației s-au format soluri zonale caracteristice stepei și silvostepei (cernoziomuri și cernoziomuri levigate), acolo unde condițiile de relief, rocă,pânze de ape, vârsta formelor de relief, au permis evoluția normală a solului. Acolo unde condițiile locale de relief (accidentat), pânzele de apă (aproape de suprafață),compoziția rocii (marne gipso -clorurate
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
vegetației acvatice, specializarea forței de muncă, cooperarea cu unitățile de profil bine dotate și organizate. Gama de specii cu valoare cinegetică de pe teritoriul comunei Șipote este mai puțin diversificată, datorită spațiului limitat ocupat de vegetația arborescentă și înlocuirii pajiștilor de silvostepă cu culturi agricole. Cu toate acestea, vânatul este destul de abundent, datorită menținerii în bună măsură a biotopurilor naturale ale faunei de terenuri agricole, de luncă, de ape curgătoare și stătătoare. Fondul de vânătoare e constituit din Fondul nr. 16 Șipote
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
mult spre vest în Galiția). În consecință, centrele de putere medievale s-au dezvoltat spre hotare naturale, urmând firul acestor realități geografice. De la Halici, extinderea a fost mai degrabă în amonte, spre dealurile subcarpatice și dincolo Nistru în zona de silvostepă de la poalele Podișului Volhinic (așa cum a fost cazul Cnezatului de Halici Volînia). În schimb, de la Șipeniț, tendința a fost una spre aval și dincoace de Nistru (așa cum a fost cazul Moldovei). Nu întâmplător, este regiunea unde a apărut Țara Șipenițului
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Succesele repurtate în codrii Plonini și Cosminului asupra cavaleriei poloneze și-au aflat corespondent în ambele conflagrații mondiale. De pildă, avem în vedere organizarea rezistenței în hățișurile din Subcarpații Vrancei, respectiv linia Iași Chișinău, care urma contactul dintre pădure și silvostepă. Izbânzile asupra armatei otomane din mlaștinile de la Rovine, Podul Înalt și Călugăreni s-au regăsit, în al Doilea Război Mondial, în linia Focșani Nămoloasa pentru a respinge atacul sovietic. Să privim cu atenție, pentru un moment, asupra zonei Focșani Nămoloasa
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
într-o conexiune permanentă cu ramura balto balcanică, între ele există diferențe evidente. Figura nr. 7: Ramificații războinice (linii Hg R1b) Prin urmare, cea de a treia fuziune s-a produs prin migrarea grupurilor indo europene cantonate în zona de silvostepă, care s-au suprapus peste ansamblul balcano anatolian rezultat din contopirile anterioare (Hg I2, J2, G2, E3 și R1b1). Advecția balto balcanică (R1a1) a complexificat structura genetică din care făceam parte, mai ales ramura sa de miazănoapte. Impactul slav asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
zugrăvește frânturi de peisaj, în care-și recunoaște propria vibrare sufletească. La baza oricărei compoziții stă linia; ea reprezintă, în cazul nostru, începutul și sfârșitul creației... O mână sigură și multă fantezie oferă contemplatorului un peisaj colinar, o zonă de silvostepă, în care temele și motivele reluate capătă de fiecare dată o notă de prospețime. Orice iubitor de frumos zăbovește în fața acestor lucrări interesante prin stilistica lor, adâncirea, esențializarea, subtilizarea unui aspect particular în macrocosm. Această tendință spre universalizare este relevată
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
ape minerale la Nicolina-Iași, subducția platoului est-european și orogenul carpatic, scandăm: via parte de țărînă prefăcută drog de om! Vîrlezi scoborîm pe coturi și drum degradat, pentru Basarabia lupți în primul rînd cu Bucureștiul, Crăiești ieșire, salcîmii lizieră la stejăriș, silvostepă, mori stricate mărunțesc vorbele, rîpe în peisajul text, Bursucani în intersecția Rădești, steagul braț din foișor, scobind fețe de sat antropice "Frecvent polei, mîzgă!", "Spre groapa de gunoi", " Spre secția de votare", Bălăbănești comisul Ioniță-Bălăbănești de la Sadoveanu, "Bine ați venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
precum și caracteristicile aspectelor de cultură materială identificate (ZAHARIA, PETRESCU-DÎMBOVIȚA, ZAHARIA 1970, 18). Astfel, se observă faptul că, în faza Cucuteni A, se generalizează folosirea locurilor relativ înalte, situate pe promontoriile teraselor și pe marginile platourilor, precum și pe holmurile, atât din silvostepă, cât și din câmpia cu caracter stepic din NE Moldovei, observându-se gruparea locuirilor în jurul șesurilor și a câmpiilor cu caracter depresionar. Numai în extrem de puține cazuri așezările din această fază a culturii Cucuteni au poziție joasă, când sunt situate
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]