346 matches
-
mine și celălalt există o separație care este dată numai de absența Întâlnirii, a comunicării, de absența relației de prezență corporal-fizică a exteriorității. Din aceste motive, nu se poate pune problema unei relații interioare, simpatetice, Între mine și celălalt. Relația simpatetică interioară este precedată, În mod obligatoriu, de prezența fizică, exterioară a celuilalt În câmpul experienței mele. Dar, În mod egal, și celălalt mă percepe pe mine În câmpul experienței sale tot ca o prezență. Prin urmare, În cazul Întâlnirii dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
atrage. Eu mă Îndrept către el. Este o nevoie a mea de acel reper valoric moral, intelectual, spiritual, pe care Îl incarnează pentru mine o anumită persoană, devenită simbol de referință. Aceasta nu mai este Însă numai o simplă atracție simpatetică, ci mai mult decât atât, ea este un interes sau, mai exact, o pulsiune morală care vine din partea Supra-Eului meu. Ea reprezintă tendința mea de depășire și de Împlinire a propriei mele condiții umane, ca ființă interioară și ca persoană
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
părinți și copii se bazează pe atracția parentală, pe identificarea proiectivă a fiecăruia În celălalt. Este relația de continuitate a părinților În și prin copii, precum și apartenența copiilor la părinți. Iubirea este atracție pasională, spre deosebire de prietenie, care este o atracție simpatetică. Iubirea Încălzește inima și alimentează imaginația. Ea este o intimitate care se consumă fizic și sufletește Între doi parteneri. Din acest motiv, spre deosebire de prietenie, În cazul iubirii, corpul persoanei are o participare directă, deosebit de importantă. Această participare trupească este marcată
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
stare de tensiune, un dezacord sau chiar un conflict dintre două persoane sunt lichidate, restabilindu-se Înțelegerea, acordul dintre ele. Împăcarea este un act reparator. Despărțite prin conflicte, cele două persoane, În cazul În care a existat o anumită atracție simpatetică Între ele, vor regreta această ruptură și vor face eforturi de Întoarcere. În aceste cazuri, conflictul nu a fost interiorizat, ci a rămas ca o formă de dezacord exterior, care a rupt relația, fără Însă să o traumatizeze. Separarea celor
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
MANN] a fost impresionat de o romancieră. Dar Marguerite Yourcenar a fost o scriitoare în maniera lui Thomas Mann, iar capodopera ei Memoriile lui Hadrian este homo-erotică și axată pe bărbați în cel mai înalt grad; nu cerea o înțelegere simpatetică ar fi putut s-o scrie chiar el. Paradoxal, raritatea unei expresii de admirație pentru o intelectuală arată că cele mai profunde răspunsuri ale lui continuau să fie inspirate de bărbați. Anthony Heilbut, Thomas Mann71 Buddenbrook din valiza ei70. Niciodată
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
sparge, invariabil, de pereții indestructibili ai unui spațiu scenic impermeabil. Neputința lui de a-și face auzit lamento-ul, conștiința frigului pătrunzător ce se insinuează, cu o lentoare otrăvită, în ființa zăbrelită îi determină, la fel, invariabil, cititorului un frison simpatetic. În special pentru că poetul exploatează în primul rând acele trăiri ce tatonează, invariabil, experiența limitei ca ruptură de o alteritate infernală, dar și de o interioritate schizoidă ("Iată cum trăiesc, cum nu mor! M-au ars flăcările, m-au ronțăit
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
există deja. Ambiția sa e să producă un obiect autonom grație unei sinteze al cărei model se află în vis". Iar după ce construiește, poetul Emil Brumaru scenografiază, regizează, joacă și chiar îndrăznește să iasă la rampă, în fața unui public obligatoriu simpatetic și reverențios, ademenit să participe la spectacolul poetic ca la un ritual inițiatic. Dacă subteran guvernează o lege a ficțiunii compensatorii și a fanteziei nelimitate, la suprafață ceea ce domnește este o lene aproape autarhică: Mi-e sufletul suflat în lene
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
permanent contact cu aceste valori (adevăr, bine, frumos, dreptate, util, divin etc.) și, în sfîrșit, se dezvoltă capacitățile de creare a unor noi valori. Potrivit concepției acestui pedagog, receptarea valorilor culturale se realizează mai ales prin înțelegere (begreifen), prin intuiție simpatetică; cunoașterea rațională intervine numai în cazul științelor naturii, singurele preocupate să ajungă la explicarea lucrurilor și la formularea legilor. Plecînd de la conținutul valabil al spiritului obiectiv dat, educația are ca ultim țel dezlănțuirea în subiect a spiritului normativ, autonom, care
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pot grupa după criteriul clasificării valorilor dispozițiile, înclinațiile oamenilor. Se cuvine să fie reținut faptul că tipurile de personalitate stabilite de Ed. Spranger în Lebensformen corespund celor șase feluri de interese propuse de Herbart în Prelegeri pedagogice (teoretic, empiric, estetic, simpatetic, politic, religios). Această coincidență nu este întîmplătoare; ea pune cred în evidență un anumit specific al pedagogiei germane, și anume, năzuința spre valori caracterizate prin diversitate și perenitate. În sfîrșit, întîlnim la Spranger un punct de vedere acceptat de mai
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
realizînd instrucția pe clase și lecții, să se desprindă totuși de sub dominația spiritului herbartian. Întemeindu-se pe tezele fundamentale ale pedagogiei culturii și fiind un spirit mai pozitiv decît Eduard Spranger, care prețuia cu precădere receptarea valorilor culturale prin "intuiția simpatetică" (18), profesorul Bârsănescu ajunge la ideea tipurilor de lecție. Acestea decurg din existența celor trei momente ale faptului de cultură, care devin scopuri în procesul educației: dezvoltarea capacităților de a recepta, de a trăi și crea valorile culturale. Care sînt
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
va desfășura procesul instructiv în viziunea existențialistă? Punîndu-se accentul pe înțelegere, nu pe cunoaștere, K. Jaspers, ca și W. Dilthey, făcea distincție între verbele verstehen și begreifen; primul semnifică un act intelectual, presupunînd cunoaștere și conceptualizare, iar celălalt, o comunicare simpatetică, intuitivă înțelegere (25, p. 80). În această direcție merg atît existențialiștii germani (O. F. Bollnow, F. Glaeser), cît și cei americani (W. R. Niblet, R. Harper, Van Cleve Morris). Potrivit concepției lor, elementul esențial al procesului de învățămînt îl constituie
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
societăți și/sau fenomene care funcționează după principii și legități diferite de cele cu care operează știința modernă. De exemplu, James Frazer scrie în Creanga de aur117 despre legile magiei: legea sau principiul similitudinii (asemănătorul poate produce asemănător) și legea simpatetică (între toate lucrurile există o simpatie universală). Referindu-se la acest fapt, Marc Augé sublinia într-o lucrare apărută în 1994: "Antropologia analizează sensul pe care oamenii din cadrul colectivității îl dau existenței lor. Sensul este relația și, în această împrejurare
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
muco-purulentă. Recuperare lentă după pneumonie. Tuse cu expectorație, ziua, sangvinolentă sau purulentă. Înțepături în piept, cu propagare posterioară. Tuse violentă în decubit cu expectorație galbenă, cu bucăți mici, groase și galbene, în stadiul supurativ al expectorației. Spongia. Tusea uscată, cronică, simpatetică din bolile cardiace este ameliorată de Spongia. Tuse uscată, lătrătoare, cu angină. Laringe sensibil la atingere. Agravat la inspir, înainte de miezul nopții. Respirație scurtă, cu greutate, cu senzație de corp străin în laringe. Tusea este ameliorată după ce mănâncă sau mai
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
opera de artă transcende datul experiențial: Sub revoltă continuată a zidurilor, consolidare în cub, zar de automorfa lumină, Veghea se tencuia, prin lespezi 81. În parafrază barbiana, "veghea" denumește, si acesta este, credem, si sensul titlului acestei proze barbiene, modalitatea "simpatetica" de cunoaștere a lumii, asociată devenirii continue caracteristică vieții, cu alte cuvinte, activitatea intuitivă a conștiinței, pe care Henri Bergson o califica drept "lumină imanenta [s.n.] din zona acțiunilor posibile sau activității virtuale care înconjoară acțiunea efectiv realizată de ființă
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de relaționare umană Fără a avea pretenția că le-am putea epuiza, prezentăm în continuare câteva tipuri și modalități de relaționare interumană. Între acestea, putem menționa: • relațiile formale și ele informale; • relațiile orizontale și cele verticale; • relațiile comunicative, interperceptive și simpatetice; • realțiile cu sine, cu copiii, cu părinții, cu divinitatea; • relațiile intime (prietenia, dragostea); • relațiile angajate în funcție de poziția fundamentală de viață; • relațiile sănătoase și nesănătoase; • relațiile influnțate de tendințele principale ale profilului indivizilor; • relațiile bazate pe modificarea caracteristicilor partenerilor de interacțiune
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
un agent este subordonat celuilalt. Subordonații au, în general, rol de executanți. Participarea lor este dirijată și limitată, solicitată și controlată de cel cu statut superior în ierarhia organizației. Relațiile pe verticală sunt relații de putere. Relațiile comunicative, interperceptive și simpatetice După natura și conținutul lor, relațiile interpersonale pot fi relații intercomuncative, relații intercognitive și relații afinitare, preferențiale, socioafective. Relațiile intercomunicative se referă la schimbul de mesaje dintre indivizi și au ca principal instrument de codificare și de transmitere a informației
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în aptitudini, priceperi, gânduri, sentimente, particularități temperamentale. Pe baza acestei imagini apar și anumite aprecieri de valoare, exprimând un anumit grad de cunoaștere interpersonală și servind, ulterior, chiar ca fundament al relaților preferențiale", notează P. Golu (2003, p. 234). Relațiile simpatetice (interafective, preferențiale). Toate relațiile noastre interpersonale sunt caracterizate și influențate de stările noastre afective. Relațiile simpatetice au ca suport factorul afectiv-emoțional. Ele constau în atitudinile pozitive sau negative, de atracție sau de respingere ale partenerilor. Corespunzător lor, avem de-a
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
valoare, exprimând un anumit grad de cunoaștere interpersonală și servind, ulterior, chiar ca fundament al relaților preferențiale", notează P. Golu (2003, p. 234). Relațiile simpatetice (interafective, preferențiale). Toate relațiile noastre interpersonale sunt caracterizate și influențate de stările noastre afective. Relațiile simpatetice au ca suport factorul afectiv-emoțional. Ele constau în atitudinile pozitive sau negative, de atracție sau de respingere ale partenerilor. Corespunzător lor, avem de-a face cu tendințele de cultivare sau de evitare a unei persoane. Configurația și dinamica relațiilor simpatetice
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
simpatetice au ca suport factorul afectiv-emoțional. Ele constau în atitudinile pozitive sau negative, de atracție sau de respingere ale partenerilor. Corespunzător lor, avem de-a face cu tendințele de cultivare sau de evitare a unei persoane. Configurația și dinamica relațiilor simpatetice sunt extrem de importante în determinarea gradului de coeziune internă a grupurilor sociale, mai mari sau mai mici. Ca relații simpatetice, interafective, relațiile interpersonale sunt analizate, studiate pe dimensiunea atracție-repulsie-indiferență. Din acest punct de vedere, în relația dintre A și B
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Corespunzător lor, avem de-a face cu tendințele de cultivare sau de evitare a unei persoane. Configurația și dinamica relațiilor simpatetice sunt extrem de importante în determinarea gradului de coeziune internă a grupurilor sociale, mai mari sau mai mici. Ca relații simpatetice, interafective, relațiile interpersonale sunt analizate, studiate pe dimensiunea atracție-repulsie-indiferență. Din acest punct de vedere, în relația dintre A și B distingem următoarele situații: • A și B manifestă simpatie reciprocă; • A și B manifestă repulsie reciprocă; • A și B manifestă indiferență
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
manifestă respingere față de A; • A manifestă respingere față de B, iar B manifestă indiferență față de A. O serie de comportamente, precum surâsul, sărutul, mângâierea, privirea atentă, cuvintele de încurajare sunt importante pentru atracție, pentru că exprimă considerație în cadrul raporturilor interumane. Relațiile interpersonale simpatetice presupun doi vectori (sau o dublă orientare): a. centrifugă: această orientare se referă la sentimentele (de atracție, de repulsie sau de indiferență) pe care subiectul le încearcă sau le exprimă față de membrii grupului. Calcularea atracțiilor și a repulsiilor emise de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de susținere și de participare mutuale orientată spre un obiectiv care nu poate fi atins decât prin angajarea unor eforturi individuale. Avantajele cooperării sunt: motivație superioară din partea partenerilor pentru rezolvarea sarcinii, considerarea și respectul celorlalți colegi, o comunicare mai pronunțat simpatetică, având ca efect interstimularea, discuțiile, consfătuirea, intercunoașterea, prietenia. Ca dezavantaje s-ar putea menționa: participarea (uneori) inegală a partenerilor, pretexte de nemulțumire/insatisfacție (Golu, P., 2003) • relațiile concurențiale se referă la rivalitatea mutuală sau la confruntarea între două sau mai
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care se referă la "joc/întrecere (serbare)" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în "transpunerea în rolurile altor participanți"; (2) identificarea admirativă, care se referă la "eroul perfect (sfânt, înțelept)" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în "admirație"; (3) identificarea simpatetică, care se referă la "eroul imperfect (cotidian)" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în compasiune; (4) identificarea cathartică, care se referă la "(a) eroul în suferință; ( b) eroul la strâmtoare" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în "comoție tragică/descătușare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
socială; 2. funcția de reglare anulează dezechilibrul și reface homeostazia (prin catharsis); 3. funcția expresivă oferă copiilor posibilitatea de a conferi mesajului trăirile lor afective; 4. funcția persuasivă copilul este influențat pozitiv în timpul participării la activitate; 5. funcția de comprehensiune simpatetică copilul înțelege trăirile partenerului, poate face schimb de sentimente prin intermediul rolurilor (fără să perceapă că schimbul se realizează direct); 6. funcția de construcție și creație "produsul" artistic este unic și nereproductibil, poartă expresia personalității copilului; 7. alte avantaje pe care
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
impactul cu boala actuală. La medic contează personalitatea acestuia (rezervat, curajos, optimist, dur, defetist), experiența cu bolnavii și modul de a se apropia de aceștia. M. Balint acordă un rol important „emoțiilor medicului” suscitate de întâlnirea cu bolnavul și „coparticiparea” simpatetică a acestuia la suferința pacientul său. Aceste aspecte, peste care nu se poate trece cu vederea, nu trebuie însă exteriorizate în prezența bolnavului. In cadrul relației „medic - bolnav”, o importanță deosebită revine „înțelegerii” bolnavului. În sensul acesta, M. Balint vorbește
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]