776 matches
-
-se la picior. Cauza rănirii este explicită de această dată. Amândoi au refuzat să ofere de mâncare (ofrandă alimentară) „moșneagului din pădure” (un daimon silvestru). „Și lăsându-l în plata domnului pe omuleț [= moșneagul din pădure], nici că se mai sinchisi de el și-și văzu de drum mai departe. Dar pedeapsa nu întârzie să vină, după ce izbi de câteva ori cu securea în trunchiul unui copac, se vătămă așa de rău la un picior, că trebui să fie dus acasă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
bărbați. Curios, împinse tufișurile și văzu doi călugări violând o femeie. Auzind zgomot, cel de-al treilea, care părea doar să savureze spectacolul, se întoarse spre Rim și păli. ― Ce dracu' faceți aici? Ce-aveți cu ea? Fără ca măcar să se sinchisească de intervenția lui Rim, unul dintre cei doi violatori întrebă scurt: ― Tu ești, străinule? Rim parcă îți spune! Fără măcar să-și încetinească ritmul mișcărilor, celălalt călugăr scoase un sunet gutural. ― Mmaaaaaahhhh. Ce dracu' nu-ți vezi tu de treaba ta
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fi observat-o: Mama se simțea rău și ședea tare abătută lîngă cămin, privind focul printre lacrimi, gîndindu-se cu deznădejde la viitorul ei și al micuțului necunoscut fără tată, care se gătea să vină într-o lume ce nu se sinchisea cîtuși de puțin de sosirea lui, unde nu-l așteptau decît cîteva pachete de ace de siguranță într-un sertar din odaia de sus; mama, precum spuneam, ședea lîngă focul din cămin în după-amiaza aceea senină de martie, în timp ce afară
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
este tribunalul lumii", mi se pare că acest secol ar fi putut evita cu succes scurtcircuitul comunist al temporalului și spiritualului. Rămîne să explicăm acest contrast. Steagul roșu ne-a bîntuit planeta timp de un secol. Marx nu s-a sinchisit niciodată de steaguri, insigne sau embleme fleacuri, obișnuia să spună. A. Comte a dorit, cu bună știință, ca emblemă pentru pozitivism, un steag verde (culoarea viitorului, spunea), pe care nu l-am văzut fluturînd nicăieri în Europa. Lui Marx nu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ani, fiind considerat jurist conștiincios. După moartea tatălui său, renunță căci nu mai era nevoie să muncească pentru a se întreține și poate să folosească timpul după bunul plac. Începe redactarea "Eseurilor". Montaigne scrie pentru prieteni, familie, fără a se sinchisi de glorie și de reputație. S-ar putea ca "Eseurile" să fie o carte pentru el însuși. De ce "Eseuri"? Pentru că încearcă. A încerca înseamnă a căuta, a tatona, a îndrăzni, a-și mărturisi îndoielile. Prin prisma "Eseurilor", Montaigne poate fi
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
nici Învălmășeală, nici treceri peste rând la urcarea În vagoane. Din această armonie rezultă un beneficiu individual ce nu intră În contradicție cu interesul colectiv, În măsura În care acesta din urmă primează! În densitatea lumii actuale, profitul individual imediat, care nu se sinchisește de efectele sale, generează crize și dezechilibre periculoase. Mai mult tactică decât strategică, o asemenea atitudine nu poate aspira la perenitatea realizărilor sale, În vreme ce una dintre rațiunile de a fi ale strategiei este asigurarea duratei. Dacă Franța este o țară
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
moment, cel puțin. Însă blândețea față de cei judecați nu este încântătoare? Ori n-ai văzut că într-o astfel de orânduire oameni condamnați la moarte sau la exil rămân totuși și se plimbă în mijlocul cetății, de parcă nimeni nu s-ar sinchisi și nu i-ar vedea cum se preumblă în chipul unui erou sculat din morți? Ba încă mulți am văzut! Dar îngăduința și, nu în ultimul rând, frivolitatea ei, disprețul pentru ceea ce noi am lăudat când am durat cetatea, anume
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
spre succes. La elevii cu un nivel înalt de creativitate, a apărut o relație, practic, nulă (r = 0,10) între calitățile care le păreau lor importante și cele care considerau că duc la succesul adulților. Ei păreau să nu se sinchisească de standardele succesului adulților și, într-adevăr, mult mai mulți dintre ei au declarat că aspiră către cariere neobișnuite - cum ar fi aventurier, inventator sau scriitor - decât în cazul elevilor cu IQ înalt, care doreau mai degrabă să devină doctori
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
este caracterizată de concentrarea asupra creativității ca o stare-țintă sau asupra nevoii de autoexprimare. Dimpotrivă, el a afirmat că este demonstrată de angajarea intensă în lupta cu problemele ridicate de acea sarcină și implicarea totală în muncă, fără a se sinchisi de eventualele recompense care îl așteaptă pe creator la obținerea unei soluții creative. La fel ca Henle, Crutchfield a susținut că implicarea ego-ului împiedică detașarea de sarcină și reduce capacitatea persoanei respective de a renunța la ideile convenționale în favoarea unora
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sau de delectarea pe care o simte atunci când se joacă (sau lucrează?) cu conținutul acelui domeniu: Apoi trebuie să dorești să ai idei, pentru că te pasionează. Nu-i vorbă că unii ar putea să facă acel lucru, dar nu se sinchisesc. Sunt interesați de altele. Așa că, dacă le-o ceri, îți răspund, de parcă ți-ar face un hatâr: „Da, bine, găsesc eu ceva”. Dar sunt alții, ca mine, cărora le place să facă acea treabă. E amuzant să găsești o idee
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sufletească atunci cînd vezi că poți resimți nenorocirea altuia, cînd poți lua parte la necazurile și greutățile altuia; În astfel de Împrejurări, fericirea se naște din nefericire: din trăirea nefericirii altuia! * „Dacă n-ar exista fericirea altora, nu ne-am sinchisi de nefericirea noastră.” (Marin Preda) Egoismul este, se pare, dușmanul principal al obținerii fericirii: „Dacă am voi să fim fericiți, lucrul ar fi lesne de Îndeplinit; voim Însă să fim mai fericiți decît alții, și aceasta este greu, căci Îi
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
gnosticii îi desemnau prin aceasta pe creștini, aflați parțial pe drumul bun - dar numai parțial. Cei din a treia categorie, pneumaticii, sunt desemnați de Puterea Puterilor, ei sunt siguri de mântuire, fapt care le permite să acționeze fără a se sinchisi de bine și de rău. Orice ar face, ei sunt deja mântuiți: aceștia sunt gnosticii. Așadar, hilicul și pneumaticul nu evoluează în aceeași lume. Unii lâncezesc în lumea sensibilă, ceilalți evoluează deja în universul inteligibil încă din timpul vieții, pe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
risca să sfârșească el însuși legat de un stâlp învăluit în flăcările Inchiziției? Pentru a semna o carte ca aceasta, îți trebuie un curaj nebun, o putere de decizie plină de franchețe, o pasiune radicală pentru adevăr, fără a te sinchisi de prețul pe care l-ai putea plăti. Inclusiv cel maxim... Ce aduce nou dosarul? Biserica pretinde că împăratul Constantin cel Mare a redactat un text prin care închina întreg Imperiul papalității. Documentul ar data din secolul al IV-lea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dovedesc luciditatea sa în privința motorului inconștient al conștiinței. Avertismentul către cititor care deschide Cartea I oferă versiunea gravată în marmură pentru marele public: Montaigne scrie pentru prieteni, pentru familie și rude în cadrul unui proiect casnic și privat, fără a se sinchisi de glorie și de reputație. Dorește să lase după moarte o urmă utilă după care să fie cunoscut mai bine. în ciuda a tot și a toate, el își invită cititorul să-și petreacă timpul cu altceva decât cu lectura paginilor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ar nega pe Dumnezeu cu voința aprigă a celor care afirmă existența, ci în mod epicurian: cu relativă indiferență. Că Dumnezeu sau zeii există sau nu, iată ceva ce nu prezintă nici un fel de importanță... Dacă există, ei nu se sinchisesc câtuși de puțin de oameni, de destinul lor și de amănuntele vieții lor cotidiene; dacă nu există, problema e rezolvată. Plutește în aer o mireasmă de necredință... Un trup ateu definește în primul rând un trup care refuză durerea sub
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
unei istorii, a unei fabule, a unui tablou - o metaforă utilizată și de Montaigne. Odiseea unei conștiințe care, fără nimic care s-o cuprindă a priori, pleacă în căutare unui prim adevăr care, independent de cer și fără să se sinchisească o transcendență, descoperă o genealogie solidă, imanentă: certitudinea sinelui, a unui eu care, pentru că gândește și reflectă deci asupra sieși, nu poate să îndoiască, cel puțin, de faptul că există. în Turn și lângă Sobă, se edifică două subiectivități preocupate
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
din copac sau răcorindu-se cu apă la izvor când le vine pofta. Lecția de înțelepciune: și în acest caz e bine să urmezi natura, să refuzi cultura, să nu-ți pese de conveniențe și, mai ales, să nu te sinchisești de privirea și de judecata aproapelui, primă condiție pentru a ajunge la o adevărată înțelepciune. Ca buni discipoli, Crates și Hipparhia se execută și, în chip de lucrări practice, se împreunează în piața publică, contribuind astfel la gesta cinică, deja
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
printre care îndeosebi cel intitulat Cum trăiesc zeii. Regăsim aici tot ce știm deja din finalul Scrisorii către Pythocles, care critică religia populară, forma ei astrală, dar și frica de zei: de natură materială, situați în interlumi, ei nu se sinchisesc deloc de oameni, de destinul sau de activitățile lor. Preafericiți, imuabili, nemuritori, ei ne oferă un arhetip, o idee a rațiunii, un model: totul e să trăiești ca un zeu, și atunci nu mai ai de ce să te temi de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cărți, pentru care este un fel de răsfrângere temporară. Opinia lui Dempsey despre cartea colegului său este, așadar, perfect acceptabilă din punct de vedere subiectiv și am putea să punem pariu că nu ar fi prea diferită dacă s-ar sinchisi să o citească. În afară de faptul că această carte, ca și altele, este un element dintr-un ansamblu, ceea ce Îi dă lui Dempsey un anumit număr de informații e că prinde Îndeajuns de multe trimiteri (de titlu, de faptul că-l
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
să se înțeleagă“74. Oricum, Comnen a fost mai favorabil lui Diamandy, mai ales pentru că Erdelyi i s-a părut neserios: „la orele 11 a.m. era încă în plapomă“, „își făcea toaleta și se îmbrăca în fața mea fără a se sinchisi, deși ne vedeam pentru prima oară“, iar acțiunile politice ale lui Erdelyi îi aduceau aminte de „proiectele grandioase ale obișnuiților clienți de la Cafeneaua Capșa din București“75. Unul dintre rezultatele directe ale misiunii lui Comnen la Budapesta a fost acela
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și referințe bibliografice" 1. Grafia corectă, respectând normele limbii latine, ar fi aceea de curriculi; acest genitiv latin a fost abandonat prin anglo-saxonizarea și românizarea termenului în discuție. Din păcate, literatura pedagogică (de la noi și de aiurea) nu se mai sinchisește de atare exigențe. Un autor care stăpânește relativ bine latina clasică, precum cel care scrie aceste rânduri, se va simți mereu stânjenit de această „genitivizare românească” (sau de cea englezească); trebuie să ne supunem totuși acestor mode ridicole care - deși
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la planul lui. Orice ar fi făcut sau ar fi spus Gabriel, marinarii nu îngăduiau să se ia nici o măsură împotriva lui, astfel încît individul ajunse să țină la cheremul lui întreaga corabie. Ca urmare, „arhanghelul“ nici nu se mai sinchisea de căpitan sau de secunzi; iar de cînd izbucnise la bord molima, puterea lui era mai mare ca oricînd. Gabriel declara acum sus și tare că „ciuma“ - cum o numea el - bîntuia din porunca lui și că avea să bîntuie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-i dau drumul, cîte vreme n-o să te trag spre un iad mai îngrozitor decît cel de-aici. Hai, vino în cabină. O, vei, care credeți în bunătatea zeilor și în răutatea oamenilor, iată cum zeii atoateștiutori nici nu se sinchisesc de suferința omului și cum omul, chiar cînd n-are minte și nu știe ce face, e încă bogat în simțăminte alese, de iubire și de recunoștință! Vino, băiete! Mă simt mai mîndru că-ți strîng mîna neagră, decît dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
îmi fac iluzii?”, „De ce se poartă atât de distant, când o simt atât de apropiată?”, „Simt că se poartă foarte cald cu mine, dar nu cumva este doar o strategie?”, „Așa e ea, timidă, sau pur și simplu nu se sinchisește de mine?”, „Să fie oare sincer sau se joacă doar?” Fiecare context implică un mod diferit de a pune aceeași întrebare: „Ce simte el (sau ea) față de mine?”. Răspunsul la această întrebare se află în privire, dar nu știm să
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
de mare la televiziune, am impresia că Vadim a fost mult mai bine controlat după 2000. Probabil Iliescu și alți oameni cu putere știu că reprezintă totuși un pericol potențial. Doar Adrian Păunescu, pe când realiza emisiuni de televiziune, nu se sinchisea de acest lucru și-l invita frecvent. Vladimir Tismăneanu: Vadim a scris unul dintre textele cele mai veninoase - nu știu dacă era semnat Vadim sau Alcibiade -, purulent xenofob, aș putea spune, Împotriva lui Mihai Bujor Sion, cel foarte apropiat de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]