1,034 matches
-
copiii din împrejurimi. A fost restaurată între anii 1997-2007 și resfințită în ziua de 22 iunie 2008, primind hramul „Toți Sfinții.” (După pisania bisericii) „Bisericuța lui Horea” numită și „Bisericuța din Albac” sau „Biserica de Lemn” a avut un destin sinuos ca și acela al poporului român, fiind un liant al generațiilor, al românilor de pretutindeni animați de acceași credință în Dumnezeu și de respect față de lăcașurile sale, de luptă pentru păstrarea identității naționale. A fost construită în anul 1746 de către
HRAMUL BISERICII IZVORUL TĂMĂDUIRII, OLANEŞTI, JUD.VÂLCEA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347959_a_349288]
-
în fiindul teluric, multiplicând elementele și planurile cu o pierdere a coerenței și clarității imaginii. Se mai poate întreba cineva ce semnifică umbra întinsă în noapte pe pământul pe care se târăște, precum șarpele blestemat pentru păcatul adamic, prelungind schemele sinuoase ale corpului, hidând formele? Oare umbra nu este un rezultat al pedepsei deusiene care se rupe în lumina luciferică din fiindul teluric, zdruncinând existența eului ce urmează să se desprindă de trup prin suflet? Literatul cutează, are curajul dezumbririi în
CURAJUL ŞI LUMEA DIFUZĂ A MANIERELOR de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348827_a_350156]
-
dintre ele publicate de cotidianul Ziarul Lumina și alte periodice”. Totodată, volumul de față “Pelerin în căutarea luminii” „încearcă, asemenea unui novice timid, să afle bucuria în marea cea învolburată a acestei vieți. Pelerinul are în față un drum lung, sinuos, care duce de multe ori pe margini de prăpastie. Nu privește decât spre Cer, spre Lumină și cere permanent ajutor Celui care poartă de grijă tuturor”, mai arată Preacuviosul Părinte Arhimandrit Timotei Aioanei. Această nouă apariție editorială, „Pelerin în căutarea
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
de descifrat și bine documentate. Dincolo de întunericul aflat în noi... există încă destulă lumină! Chiar dacă de multe ori avem îndoieli, ni se pare că trăim într-o lume nedreaptă, întunecoasă, suntem mereu în fața unor noi provocări, în fața unor drumuri lungi, sinuoase, fără ieșire, care ne duc deseori pe margini de prăpastie, părintele Timotei Aioanei ne dă speranța, prin această carte, că „Nu, dincolo de întunericul aflat în noi și în lumea tulburată cu care suntem nevoiți să cochetăm există încă destulă lumină
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
specializat. Cu alte cuvinte, eram un profesionist. Degustător, se spune azi. Aprecierea mea ajunsese să stabilească prețul băuturii, funcție de calitatea pe care o declamam eu plin de importanță. Și nimeni nu vorbea de viciu chiar dacă mergeam pe-o cale deosebit de sinuoasă pe șoseaua perfect dreaptă până acasă, după atât de multe și de plăcute degustări! Nu a fost o problemă pentru mine ori pentru familia mea, pentru că intram în schimbul unu și ieșeam abia din timpul schimbului trei, când era întuneric și
DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]
-
personaje damnate, urmărite mereu de niște vini autentice sau închipuite, care se zbat, năzuiesc și în final ajung la un liman, în lumina salvatoare. Dar până acolo, suișurile și răscrucile pe care sunt obligate să le străbată, le epuizează. Calea sinuoasă pe care trebuie s-o străbată, este dificilă și ieșirea spre lumină este greoaie, pentru că la fiecare răspântie răsare „umbra”, un „alter-ego” care le supune unui adevărat rechizitoriu, încercând să le arate ce au greșit și să le sugereze ce
IMPRESII DE CITITOR: „PĂPUŞA DE STICLĂ” DE ION CATRINA, SAU CALEA SPRE LUMINĂ de RAFAELA TRĂISTARU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345300_a_346629]
-
coloanele sonore ale lumilor apuse, surprinzând veridic sufletul românesc în cântece de altădată. Gândul meu onest și toată recunoștința se îndreaptă către voi, publicul meu, mulțumindu-vă pentru că îmi oferiți liniște și echilibru, fiind alături de mine, dezinteresat, în drumul acesta sinuos, în lumea decepțiilor și a frivolității, căci pentru voi îmi port pașii în viață, alergându-mi destinul prin tabloul artei, pe șevaletul muzicii, prin lacrimi de cântec ... Acum plec, în altă primăvară, într-o simfonie a simțirii și a renașterii
SCRISOARE DESCHISA CATRE FANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345422_a_346751]
-
leac - au definit cu tărie acele trepte ale spiritului ce trebuiau a fi străbătute de cântăreață în drumul ei firesc către desăvârșire. Așa se face că, la DALIDA, povestea melodiilor interpretate se identifică într-o foarte mare măsură cu momentele sinuosului său traiect existențial. Cu vădită profunzime și sensibilitate artistică, ea și-a apropriat cu mare ușurință, în mod organic chiar, fiecare mesaj muzical conceput, tocmai pentru că în miezul lui descoperea întotdeauna ceea ce trăia atât de intens și de tragic în
FORŢA IMPLACABILĂ A DESTINULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345427_a_346756]
-
de sine. Este, cred, un bagaj extrem de important ce m-a-nsoțit. Clasele primare, școala... iarăși, schimbându-mi locuința de câteva ori, am învățat în mai multe școli, am întâlnit mai mulți profesori, am întâlnit mai multe metode. A fost un drum sinuos. N-am fost o elevă strălucită, n-am iubit matematica, nici matematica nu m-a iubit pe mine, chiuleam de la ore, ca să pot citi în biblioteca școlii, Școala Generală de Fete, „Zoia Kosmodemianskaia”, pe vremea mea, apoi, când nu mai
MAIA MORGENSTERN. DISCUŢII AGREABILE (INTERVIU) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377842_a_379171]
-
pentru că nu era sigură de nimic și încă nu-si găsea răspunsuri, nu încerca să se destăinuie și să ceara mamei sprijinul. Își lua sânii micuți în mâini, îi măsura cu privirea și palmele făcute căuș si le urmărea linia sinuoasă, comparându-i cu ai unor colege care aveau prieteni și povesteau cum erau mângâiate și sărutate. De la sâni, cobora încet cu palmele în cercetarea mijlocului subțirel și a coapselor frumos conturate și integrate în linia generală a trupului ei delicat
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377896_a_379225]
-
vă așteaptă în față. - Mulțumesc. Nu știu când mă îmbrac, când iau micul dejun și încalec. Allan galopează fantastic. După vreo trei kilometri o zăresc pe prințesă, îmbrăcată în alb, gonind pe singurul drum ( de pământ! ) către podgorii. Drumul urcă sinuos printre arbuști și plantații de viță de vie. Allan însă are un ritm mai bun, câștigând teren la fiecare ieșire din curbă. Adélaïde întoarce din când în când capul, își dă seama că o urmăresc, dar nu pare interesată să
DRUMUL APELOR, 50 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376311_a_377640]
-
alegerea noastră să întoarcem capul să privim. Aș vrea să privim și depărtarea din spatele nostru să filtreze trecutul și să lase doar amintirile frumoase. Caci drumurile astea s-au intersectat odată înainte de a fi așa cum sunt acum și au continuat sinuos, când mai aproape, când mai departe până când au devenit calea asta ferată pe care o urmăm acum, fiecare pe șina lui. Nu vom deraia niciodată de pe șina noastră dar putem arunca privirile mintii din când în când către șina celuilalt
AȘ VREA SĂ FIE PACE ÎNTRE NOI de STEFAN KELLNER în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376559_a_377888]
-
ce leagă Oceanul Atlantic de interiorul țării în această zonă și care este circulat atât de nave maritime de linie, cât și de pescadoare și feriboturi. După ce am traversat fiordul pe un pod metalic impresionant și după o ora de mers sinuos pe malul opus în sens invers, am ajuns la vila copiilor, cumpărată cu credit bancar, o clădire cu parter și două etaje, construită din bolțari de beton și cu o suprafață locuibilă de 240 mp. Ajuns în Lødingen, așteptam cu
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376722_a_378051]
-
deranja să le am pe amândouă dacă nu se află, dar asta până când? Odată și odată tot apare o fisură pe undeva și atunci nu numai căsnicia mea se va termina, ci și a ei. Cu gândurile pornite pe cărări sinuoase, se ridică din fotoliu și scoase din bar sticla cu Burbon să-și toarne un pahar dublu. Simțea nevoia să bea ceva tare. Nu mai apucase să guste nimic la Felicia, așa erau de nerăbdători să încerce rezistența arcurilor de la
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
adormit. După ce s-a convins că respiră regulat în somn profund, Eugen a sărutat-o pe buze ca într-o suflare ușoară de vânt, și-a plimbat cu plăcere și curiozitate mâinile pe sânii desfăcuți din strânsoare și pe coapsele sinuoase și lungi, pe care le-a dorit de multe ori să le atingă în intimitate. Ar fi dorit s-o strângă puternic în brațe, dar s-a temut să n-o trezească. A privit-o lung, cu mult dor și
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]
-
de la Banovici” - își amintește Dumitru Sinu. Nu mai contase nicio lege pentru el. Asemeni celor mulți care treceau ilegal granițele României, viața sa era guvernată de o sigură lege: aceea a libertății depline pentru care lupta, depășind obstacolele unui drum sinuos și deloc ușor - nea Brăilă era „legionarul fără lege”! Era un „răzvrătit fără margini”, nemulțumit până și de cei din rândurile cărora făcea parte, legionarii: „nici ei nu au făcut nimic pentru România” - îi spusese cătrănit lui Dumitru Sinu. Era
STOIAN BRĂILOIU – LEGIONARUL ROMÂN EXPULZAT DE PREŞEDINTELE CHARLES DE GAULLE ÎN CORSICA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372645_a_373974]
-
culoarul deschis ca un defileu între două masive stâncoase. A, bine! Ce avea de pierdut? Poate pe el, care oricum era pierdut pentru colonie. Exact. Dar... bărbăția? Alungă gândurile ciudate, potrivind viteza ca să nu se lovească de pereții înalți și sinuoși. - Structura aceasta este chiar potrivită pentru niște poduri magnetice suspendate, gândi cu voce tare. E destul de periculos să intri în spațiul limitat pe trei laturi. Zonele deschise oferă o libertate mai mare de manevră. Mda, ideile reveniseră la locul lor
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373036_a_374365]
-
și ieri, a avut de spus ceva; ca și lumea s-a apropiat de Dumnezeu și, enigmatic, a iubit-o pe Eva. Omul acesta care sunt, urât sau frumos, cu bucurie și-a dăruit existența; nu regretă că destinu-i este sinuos, că iubirea i-a încununat decența. Omul acesta care sunt, liric și zâmbitor, nu-și plânge amăgirea uitată-n depărtare; răscoliri și patimi, într-un flux novator ... Citește mai mult Omul acesta care sunt, bun sau rău,și azi, și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
azi, și ieri, a avut de spus ceva;ca și lumea s-a apropiat de Dumnezeuși, enigmatic, a iubit-o pe Eva.Omul acesta care sunt, urât sau frumos,cu bucurie și-a dăruit existența;nu regretă că destinu-i este sinuos,că iubirea i-a încununat decența.Omul acesta care sunt, liric și zâmbitor,nu-și plânge amăgirea uitată-n depărtare;răscoliri și patimi, într-un flux novator... XII. ÎN TOAMNA ASTA..., de George Pena , publicat în Ediția nr. 2100 din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
și la fiecare pas o privea drăgăstos. Din ochii lui izvorau razele care-i îmboboceau obrajii și-i luminau ochii, făcându-i să strălucească. Atunci, pașii ei ușori se armonizau cu pașii flăcăului, iar șoldurile ei se arcuiau pe linia sinuoasă a mlădierilor săltărețe ale lui. Toate aceste consonanțe sau disonanțe ale celor prinși în joc reprezentau acel „ceva” care da farmec horei din copilăria mea. Pe marginea horei, fețele femeilor se luminau sau se întunecau în funcție de mulțumirea sau nemulțumirea odraslelor
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
existența. Nu lăsa pe nimeni în urmă care să-i plângă exilul. Din familia sa mai existau vreo două mătuși din partea mamei, care o renegaseră de când rămăsese orfană și nu le mai văzuse de ani buni. Astfel, după lungi și sinuoase căutări, își găsise de muncă la o fermă viticolă aproape de București. Acolo primea cazare și masă, deși câștigul nu era cine știe ce. Pentru ea era mai mult decât putuse spera. Cum îi era obiceiul, Ioana reușea mereu să se fofileze în
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
prieteni! Dar prietenii tăi nu vor permite să le sufli prada de sub nas. Păcat! Ești atât de diferit! Cum de ai nimerit într-o asemenea tovărășie? - Vorbești serios? Chiar îți place de mine? - Mult de tot! murmură Alexandra, plimbându-și sinuos degetele prin părul slinos, reprimându-și cu greu un fior de dezgust. Dar reacția lui o lămuri asupra efectului pe care șoaptele ei lascive îl produseră asupra creierului îmbibat de alcool și prostie. - Vrei să fii prietena mea? întrebă el
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
ultimă apariție editorială a Valentinei Becart, Amurg solitar. Consecventă propriei sale concepții despre viață, cu presentimentul implacabilității scurgerii timpului,”eu am fulgerul meu, povestea,/ destrămarea mea”... autoarea transformă introspecțiile - inerente umilei noastre ființe - în neașteptate capete de acuzare. Revolta ei, sinuoasă de altfel, se ridică ca o necesitate a debarasării de tot ceea ce o frământă. Căutările, neliniștea (ca presentiment al furtunii care va să vie,) regretele, ca și necesitatea eliberării de tot acest bagaj aparent inutil, dar atât de necesar, se
AMURG SOLITAR. RECENZIE. ADRIAN ERBICEANU( MONTREAL) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379248_a_380577]
-
statul stimulează o așa zisă „creație literară” a pușcăriașilor iar pensionarii jurnaliști sunt lăsați de izbeliște cu opera lor literară de o viață ? Câte foloase ar trage societatea noastră din relatările jurnaliștilor despre poticnelile sau izbânzile mersului ei ! Ștergem istoria sinuoasă a interminabilei tranziții post-decembriste fără să reținem din ea nimic util pentru viitorime? Felicităm conducerea UZPR pentru consecvența cu care a pregătit prima bătălie într-o cameră a parlamentului, parlament a cărui încredere aluneca periculos pe toboganul sondajelor de opinie
LA SENAT S-A FĂCUT DREPTATE. ARTICOL DE NICOLEA N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377779_a_379108]
-
Ceaușescu le semnalase sovieticilor, dar și populației, că România era gata să se apere: el se adresează ofițerilor Ministerului Forțelor Armate și ai Ministerului de Interne pentru a sublinia buna pregătire și calitatea forțelor române. Secretarul general are o comportare sinuoasă: aflat în vizită la Praga, la jumătatea lui august, el face cunoscut tovarășilor cehi faptul că el are încredere în capacitatea lor de a rezolva divergențele de opinii prin discuții. El se arată optimist în privința siguranței cuceririlor socialismului, dar nu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]