412 matches
-
ASPECTE PSIHO-PEDAGOGICE ALE TERAPIEI COMPLEXE CONTRIBUȚII TEORETICE ȘI PRACTICE. CAPITOLUL VI STUDIUL EXPERIMENTAL AL SISTEMULUI PSIHOPEDAGOGIC DE EDUCARE ȘI REEDUCARE FONETICĂ A VORBIRII SPECIFICE DESPICĂTURILOR CONGENITALE DE BUZĂ, BOLTĂ ȘI VĂL PALATIN „Nu este suficient să constați că într-o sistemă de terapie sunt necesari „n” factori cu potențiale diferite reeducaționale ci foarte important sub raport științific este necesitatea de a pune în evidență gradul de organizare al acestor factori în raport cu necesitățile de restructurare a limbajului și personalității individului cu handicap
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
semantica structurală (i.e., lexematica), care se ocupă cu studierea sistemului unei limbi, semantica configurativă investighează organizările idiomatice ale "conținutului" lingvistic în planul normei. De altfel, situarea textemelor diasketice pe acest palier a fost reliefată de către Eugeniu Coșeriu încă din studiul "Sistema, norma y habla" (1952), care cuprindea următoarea precizare: "În domeniul sintaxei, distincția între normă și sistem apare, în primul rând, ca distincție între tipurile generale sau "regulate" de construcție și formulele fixe despre care vorbește Saussure: în timp ce cele dintâi aparțin
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
168), Niemeyer Max Verlag GmbH, Tübingen, 1978, pp. 66-70. 62 Ibidem, pp. 250-252. 63 Mircea Borcilă, "Lingvistica integrală și fundamentele metaforologiei", în Dacoromania, vol. 7-8, 2002-2003, pp. 47-77. François Rastier, "Défigements sémantiques en contexte". Eugeniu Coșeriu, "Sistemul, norma și vorbirea" ["Sistema, norma y habla", 1952], în Teoria limbajului și lingvistica generală. Cinci studii, ediție în limba română de Nicolae Saramandu, Editura Enciclopedică, București, 2004, pp. 11-114. 64 Gertrud Gréciano, Signification et dénotation en allemand. La sémantique des expressions idiomatiques, Klincksieck, Paris
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de clasă, foarte energic și fără de asta; parvenitul era silit să copieze și mutrele unei clase naționale și formele unei culturi străine. Distanța socială și morga par să fie la noi mai nesigur accentuate ori cu mai puțină consecvență și sistemă decît în alte societăți. Circulația între pături, ori chiar contrabanda socială au fost poate mai libere decît aiurea. Păstrarea strictă a distanței sociale este probabil și o chestie de vechime, de descendență foarte conștientă și de datini; și puține lucruri
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în some of his exemplary works (see, for instance, Coseriu 1976), the knowledge of things interferes, first of all, "en la interpretación de las palabras compuestas y derivadas cuya función designativa pudiera ser ambigua (desde el punto de vista del sistema, o porque contienen formas ambiguas). [...] Estas determinaciones de la designación por medio de las "cosaș" pueden llevar a una fijación del significado en el plano de la normă de la lengua" (Coseriu 1966: 105). With a view to emphasizing the methodological importance and
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sintácticamente de una manera muy general por el contenido "Holz"; el tipo y la modalidad de esta determinación es decir, si ha de ser "de Holz", "pară Holz", "con Holz", etc. quedan, sin embargo, desde el punto de vista del sistema de la lengua, totalmente indeterminados. En la interpretación de los compuestas prescindiendo de las posibles fijaciones por la normă -, deben distinguirse, precisamente, tres fases racionalmente sucesivas y que corresponden a la aportación del sistema de la lengua, al conocimiento general y al
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
embargo, desde el punto de vista del sistema de la lengua, totalmente indeterminados. En la interpretación de los compuestas prescindiendo de las posibles fijaciones por la normă -, deben distinguirse, precisamente, tres fases racionalmente sucesivas y que corresponden a la aportación del sistema de la lengua, al conocimiento general y al conocimiento "actual" de las cosaș y de los estados de cosaș extralingüísticos. En el caso de al. Holzkiste, se sabe por el sistema de la lengua alemana sólo que se trata de un "cajón
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
fases racionalmente sucesivas y que corresponden a la aportación del sistema de la lengua, al conocimiento general y al conocimiento "actual" de las cosaș y de los estados de cosaș extralingüísticos. En el caso de al. Holzkiste, se sabe por el sistema de la lengua alemana sólo que se trata de un "cajón" que tiene algo que ver con el "Holz"; pero luego tenemos una restricción dada por el conocimiento general de las cosaș: ciertas posibilidades ("de Holz", "pară Holz", "con Holz") se
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
rătăcească în universul cărților ce-l atrag, delectându-se (ca un degustător rafinată cu frumusețile pescuite, dar asta, am spune, după socoteli și capricii de poet, iar nu la un mod metodic și cu atât mai puțin didactic. Spiritul de sistemă l-a dezamăgit todeauna." În documentata sa lucrare , Florin Mihăilescu stabilește contribuția lui Vladimir Streinu la definirea conceptului de critică literară, subliniindu-i, pe de o parte, meritele incontestabile, pe de alta - limitele gândirii. Criticul este un antimetodologic și un
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
acum la cel de-al doilea sens al întrebării "ce sunt teoriile științifice?". În filosofia științei găsim două răspunsuri care s-au impus: viziunea sintactica și viziunea semantica. Conform viziunii sintactice, teoriile științifice sunt cel mai bine înțelese ca fiind sistema axiomatice în care termenii teoretici primesc o interpretare parțială observațională. Ele sunt identificate cu o anumită formulare lingvistică și pot fi luate, astfel, ca fiind entități lingvistice. Suppe oferă următoarea listă de trăsături caracteristice pentru această viziune: teoria constă în
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
1820, s-a tipărit la Iași Manual despre metoda alilodidactică, iar în 1818 se tipărea la Buda Pedagogia și methodica lui Villaume, în traducerea lui Naum Petrovici. La Școala de muzică de la Biserica Șelari din București, cântarea se învăța ,,după sistema nouă”. Organizarea și promovarea examenelor a constituit un bun prilej pentru îmbunătățirea procesului de învățământ, un stimulent motivațional și o emulație între elevi. În vederea acordării importanței cuvenite, domnitorul Alexandru Constantin Moruzi dispunea organizarea examenelor publice, încă din anul 1795. Astfel
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și a noului, pentru omul dotat cu simțul a tot ce este frumos în lume.” Dan Simonescu 727. „Să te ferească Dumnezeu de omul care n-a citit decât o carte, acela ajunge mai curând sau mai târziu la o sistemă absolută, merge până la a voi să prefacă societatea după capul său, după ideile ce și le-a format; uită adevărurile sociale cele mai fundamentale, uită că progresul moral este libertatea și că progresul material este de a produce cât se
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Politics, No.45/2004. Santai, Ioan, Drept administrativ și știința administrației, vol. I, Editura Universității "Lucian Blaga", Sibiu, 1998. Sartori, Giovanni, "Alcuni chiarimenti sul semiprezidenzialismo", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. III, nr. 3/2003. Sartori, Giovanni, "Sul sistema costituzionale romeno", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. II, nr. 1/2002. Sartori, Giovanni, Ingineria constituțională comparată, traducere de Cristina Dan și Irina Mihaela Stoica, Editura Mediterana 2000/Ars Docendi, București, 2006. Sartori, Giovanni, Ingineria constituțională comparată, ediția
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Electoral Dynamics, Cambridge University Press, 1992. 34 Bogdan Dima, "Semiprezidențialismul românesc postdecembrist", în Sfera Politicii, nr. 139/2009, pp. 14-28. 35 Raluca Mariana Negulescu, "Reflecții semiprezidențialismul în România", în Sfera Politicii, nr. 139/2009, pp. 29-36. 36 Giovanni Sartori, "Sul sistema costituzionale romeno", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. II, nr. 1/2002, pp. 9-12; varianta în limba română: "Despre sistemul constituțional românesc", în Ingineria constituțională comparată, ed. cit., pp. 287-292. Idem, "Alcuni chiarimenti sul semiprezidenzialismo", în Studia Politica
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
la o licitațiune, Senatul votează moțiunea de blam cu 27 voturi contra 4. E drept că ministrul nu a tăgăduit faptele ce i s au imputat, a declarat numai că el este cu totul afară din cauză, dar a urmat sistema practicată sub toți miniștrii de Rezbel de când este Minister de Rezbel în România. Acesta erea adevărul. Începutul erea făcut, deși ministrul de Rezbel erea, în parte, victima urâ telor moravuri consacrate prin obicei. O întrunire intimă a majorității invită pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
descoperirii unei religii și a disputelor cu privire la conținutul ei teologic, pentru a demonstra în cele din urmă ceea ce era conținut deja în premise: superioritatea inalienabilă, non-argumentabilă, a creștinismului asupra oricărei alte religii: „Dacă ne întoarcem acum privirile în scurt asupra sistemei de morală a lui Zoroastru și o comparăm cu cea creștină, vom vedea că aceasta din urmă ne dă cea mai curată învățătură despre moralitate. Înaintea idealului moral creștin se nimicesc toate idealurile religiunilor vechi și tot ce a putut
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mai cosmopolită capitală a vremii; studiase În grecește, dar Învățase totodată turca, araba și persana. A scris și un tratat despre muzica turcească. Nici un european nu s-a apropiat atât de mult ca el de cultura Orientului islamic. Sub titlul Sistema religiei mahomedane (carte publicată În rusește În 1722), a schițat o sinteză a acestui tip de civilizație. Celebritatea europeană și-a dobândit-o Însă ca istoric al Imperiului Otoman. Manuscrisul latin al lucrării sale Incrementa atque decrementa Aulæ Othomanicæ, rămas
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
lui Ion Creangă nu se oprește aici. Inimosul institutor, sfătuit de Maiorescu și de Eminescu, hotărăște să scrie una din cele mai originale și inovatoare lucrări metodice privind predarea limbii materne în învățământul primar ,,Povățuitoriu la cetirea prin scriere după sistema fonetica” ( 1876) după ce publicase în 1871 ,,Învățătorul copiilor, carte de cetit în clasele primare, cu litere, slove și buchii cuprinzând învățături morale și instructive. „Gândindu-și cartea, se vede clar că autorul era profund pătruns de ideea potrivit căreia vocația
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
mare reportaj și fapte diverse, atât de instructive pentru cel care vrea să Învețe mai Îndeosebi de la fapte, Întâmplări și experiențe ome nești decât de la o expunere, oricât de frumoasă, a ideilor. Diletanți eclectici și superficiali, prezumțioși uneori și fără „sistemă“, adică pe apucate și pe nemestecate, tot ce voiți, dar nu din vina noastră, ci fiindcă (ăsta-i adevărul!) școala de la Sf. Sava nu ne Învăța nimic, nu ne Îndemna la nimic, această școală care se fudulea cu ai săi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care s-a abandonat În brațele lui, la fel ca o femeie despre care se mai miră unii de ce se dă unui voinic de bărbat și se refuză unui savant chelit În speculații. Este riscant, după cum vedeți, să introducem neapărat „sistemă“, „logică“ și „rațiune“ În toate Împrejurările - rațiunea, spunea Montaigne, fiind mai degrabă „un instrument de plumb și ceară, șchioapă la mers, sucită și șoldâie de șale și care o ia totdeauna alături de realitate. Oamenii care [i] se Încred ei tulbură
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
universitară: Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, facultatea de Electrotehnică, catedra de Măsurări Electrice și Materiale Electrotehnice. Șef de lucrări din anul 1999. Din anul 2001 cercetător senior la Institutul de telecomunicații din Lisabona, Portugalia. Discipline: Procesarea numerică de semnal, Sistema automatice de instrumentatie. Cercetare științifică: algoritmi inteligenți pentru procesarea datelor obținute din măsurări, sisteme de informație geografică. 15 contracte de cercetare științifică interne și internaționale. Publicații: 3 monografii in România, 5 capitole in monografii internationale, peste 100 de lucrări publicate
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
așa că trebuia să ai pregătit un ”plan B”... Te-aș întreba mai întâi care îți erau reperele cinematografice acum 20, 25 de ani și, evident, dacă mai sunt tot alea. Liviu Ornea : Ei, eram un simplu amator, vedeam filme fără sistemă. Mi-e aproape rușine s-o spun, dar, una peste alta, am văzut mai multe filme la televizor decât la cinema. Pe atunci mergeam, e drept, la Cinematecă (acum, „după”, aproape nu mai calc pe acolo - și pentru că nu mi
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
afară din serviciu... mai afirmă că tovarășa... (NB: secretară de partid "pe ramură") a spus că metoda cea mai sigură este să i se spună lui... că-i va rezolva pe oameni (NB: pe noi, cei patru dați afară) în sistema noastră... Important e ca adjunctul să ia legătura cu..., căci e mai bine ca "ordinul" să vină de sus în jos... 21.XI.88 Red. sg. maj. AP Interesant semnul mare de întrebare pus pe marginea primului paragraf al stenogramei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
dracă, palatul se feminizează în palată, copacii în copace, țiganii visă, se cîrmează, locurile sunt puste, întîmplarea e jeloasă, soarta e scîrbeață, boierii sunt plini de bogătate. Numai Eminescu mai târziu a siluit limba sau a scociorât forme cu atâta sistemă. Budai n-a avut nevoie să umfle comedia ca Tassoni, pentru motivul că țiganii sunt de la sine o caricatură a societății umane. Fanfaronada, poltroneria, milogeala, spiritul de hărmălaie și orbească înfuriere sunt aspecte tribale obișnuite, și poetul n-a avut
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu totul principiul gra tuității justiției și lovesc mai mult în acele stări ale societății, cari, fiind mai lipsite de instrucțiune, sunt mai lesne împilate. Ea va stărui încă pentru desființarea legii băuturilor spirtoase. În fine, presa va cere revizuirea sistemei existente de dări, din punctul de vedere al justiției, al echității și al egalității. XII Presa va apăra naționalitatea și autocefalia bisericii noastre contra în cercărilor d-a o subordona supremației patriarhului de la Constantinopole. Ea va cere îmbunătățirea pozițiunii materiale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]