1,909 matches
-
rezultată ca răspuns la înaintarea în vârsta, la expunerea la factori genetici și de mediu. Ateroscleroza, pierderea elasticității vasculare și creșterea rigidității vasculare contribuie la creșterea TA sistolice și la scăderea TA diastolice cu înaintarea în vârstă. Rezultatul creșterii TA sistolice și scăderii TA diastolice cu înaintarea în vârstă determină creșterea presiunii pulsului, definită ca TA sistolică minus TA diastolică, conform figurii 3.2. Multiple studii epidemiologice și trialuri clinice au demonstrat că TA sistolică este un factor de risc cardiovascular
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
pierderea elasticității vasculare și creșterea rigidității vasculare contribuie la creșterea TA sistolice și la scăderea TA diastolice cu înaintarea în vârstă. Rezultatul creșterii TA sistolice și scăderii TA diastolice cu înaintarea în vârstă determină creșterea presiunii pulsului, definită ca TA sistolică minus TA diastolică, conform figurii 3.2. Multiple studii epidemiologice și trialuri clinice au demonstrat că TA sistolică este un factor de risc cardiovascular cel puțin la fel de puternic sau adesea definit drept superior TA diastolice (5, 6, 7). Franklin și
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
înaintarea în vârstă. Rezultatul creșterii TA sistolice și scăderii TA diastolice cu înaintarea în vârstă determină creșterea presiunii pulsului, definită ca TA sistolică minus TA diastolică, conform figurii 3.2. Multiple studii epidemiologice și trialuri clinice au demonstrat că TA sistolică este un factor de risc cardiovascular cel puțin la fel de puternic sau adesea definit drept superior TA diastolice (5, 6, 7). Franklin și colaboratorii au demonstrat că la orice valoare a TA sistolice riscul cardiovascular scade cu creșterea TA diastolice. Astfel
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
epidemiologice și trialuri clinice au demonstrat că TA sistolică este un factor de risc cardiovascular cel puțin la fel de puternic sau adesea definit drept superior TA diastolice (5, 6, 7). Franklin și colaboratorii au demonstrat că la orice valoare a TA sistolice riscul cardiovascular scade cu creșterea TA diastolice. Astfel că la pacienții cu TA sistolică crescută scopul terapiei antihipertensive a fost considerat, mult timp, creșterea TA diastolice. Aceste date au oferit evidențe pentru utilizarea presiunii pulsului ca predictor fidel al riscului
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cardiovascular cel puțin la fel de puternic sau adesea definit drept superior TA diastolice (5, 6, 7). Franklin și colaboratorii au demonstrat că la orice valoare a TA sistolice riscul cardiovascular scade cu creșterea TA diastolice. Astfel că la pacienții cu TA sistolică crescută scopul terapiei antihipertensive a fost considerat, mult timp, creșterea TA diastolice. Aceste date au oferit evidențe pentru utilizarea presiunii pulsului ca predictor fidel al riscului cardiovascular (13). Chae și colaboratorii au demonstrat că presiunea pulsului este un predictor important
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
pulsului este un predictor important pentru insuficiență cardiacă la pacienții vârstnici, chiar și după ajustarea pentru presiunea arterială medie, prevalența bolii coronariane și alți factori de risc cardiovasculari (14). Într-un studiu publicat în 2003, s-a demonstrat că TA sistolică și presiunea pulsului conferă un risc similar pentru insuficiență cardiacă (15). Există și studii care au demonstrat că TA sistolică conferă un risc superior cardiovascular comparativ cu presiunea pulsului, atunci când acești parametri au fost considerați separat drept covariabile ale aceluiași
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
bolii coronariane și alți factori de risc cardiovasculari (14). Într-un studiu publicat în 2003, s-a demonstrat că TA sistolică și presiunea pulsului conferă un risc similar pentru insuficiență cardiacă (15). Există și studii care au demonstrat că TA sistolică conferă un risc superior cardiovascular comparativ cu presiunea pulsului, atunci când acești parametri au fost considerați separat drept covariabile ale aceluiași model multivariabil (16). O cercetare prospectivă incluzând date din 61 studii epidemiologice de amploare și aproximativ milion subiecți aparținând ambelor
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cu presiunea pulsului, atunci când acești parametri au fost considerați separat drept covariabile ale aceluiași model multivariabil (16). O cercetare prospectivă incluzând date din 61 studii epidemiologice de amploare și aproximativ milion subiecți aparținând ambelor sexe a arătat că media TA sistolice și a TA diastolice reprezintă factorii de risc cardiovascular și cerebrovasculari cu cea mai mare acuratețe de predicție, superioară presiunii pulsului, precum și TA sistolice sau diastolice ca unici parametri evaluați (17). Mecanismele fiziopatologice ale generării HTA pot fi rezumate la
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
studii epidemiologice de amploare și aproximativ milion subiecți aparținând ambelor sexe a arătat că media TA sistolice și a TA diastolice reprezintă factorii de risc cardiovascular și cerebrovasculari cu cea mai mare acuratețe de predicție, superioară presiunii pulsului, precum și TA sistolice sau diastolice ca unici parametri evaluați (17). Mecanismele fiziopatologice ale generării HTA pot fi rezumate la creșterea TA diastolice, în principal ca rezultat al vasoconstricției sistemice, iar componenta sistolică a TA crește consecința creșterii TA diastolice, precum și a volumului sistolic
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cea mai mare acuratețe de predicție, superioară presiunii pulsului, precum și TA sistolice sau diastolice ca unici parametri evaluați (17). Mecanismele fiziopatologice ale generării HTA pot fi rezumate la creșterea TA diastolice, în principal ca rezultat al vasoconstricției sistemice, iar componenta sistolică a TA crește consecința creșterii TA diastolice, precum și a volumului sistolic, a rigidității aortice și a scăderii diametrului aortic, ilustrate în figura 3.3. În consecința atât ghidurile actuale ESC/EHS, cât și JNC7 mențin valorile TA sistolice și diatolice
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
sistolice sau diastolice ca unici parametri evaluați (17). Mecanismele fiziopatologice ale generării HTA pot fi rezumate la creșterea TA diastolice, în principal ca rezultat al vasoconstricției sistemice, iar componenta sistolică a TA crește consecința creșterii TA diastolice, precum și a volumului sistolic, a rigidității aortice și a scăderii diametrului aortic, ilustrate în figura 3.3. În consecința atât ghidurile actuale ESC/EHS, cât și JNC7 mențin valorile TA sistolice și diatolice drept criteriu de definire și clasificare al HTA. Sunt necesare studii
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
iar componenta sistolică a TA crește consecința creșterii TA diastolice, precum și a volumului sistolic, a rigidității aortice și a scăderii diametrului aortic, ilustrate în figura 3.3. În consecința atât ghidurile actuale ESC/EHS, cât și JNC7 mențin valorile TA sistolice și diatolice drept criteriu de definire și clasificare al HTA. Sunt necesare studii suplimentare pentru a evidenția valoarea presiunii pulsului sau a presiunii centrale în clasificarea HTA. Ghidul JNCa inclus categoria tensiunii arteriale normale cu cea a tensiunii normal înalte
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
să nu utilizeze această terminologie din următoarele motive (1): 1) chiar și în studiul Framingham riscul de a dezvolta HTA a fost net superior la subiecții cu TA normal înaltă (130139/85-89 mmHg) comparativ cu cei cu TA normală (120Volum sistolic Fig. 3.3. Patogeneza hipertensiunii arteriale Rigiditate aortică Diametru Vasoconstricția arteriolară TA diastolică Creștere Scădere TA sistolică 23 129/80-84 mmHg) și, în concluzie, nu există suficiente argumente pentru a reuni cele două grupe (19); 2) dată fiind semnificația amenințătoare
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
a dezvolta HTA a fost net superior la subiecții cu TA normal înaltă (130139/85-89 mmHg) comparativ cu cei cu TA normală (120Volum sistolic Fig. 3.3. Patogeneza hipertensiunii arteriale Rigiditate aortică Diametru Vasoconstricția arteriolară TA diastolică Creștere Scădere TA sistolică 23 129/80-84 mmHg) și, în concluzie, nu există suficiente argumente pentru a reuni cele două grupe (19); 2) dată fiind semnificația amenințătoare a cuvântului hipertensiune arterială pentru pacienții neavizați, termenul „prehipertensiune“ ar putea crea anxietate și solicitări multiple de
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
populaționale au arătat că excesul ponderal, exprimat prin indicele de masă corporală, perimetrul abdominal sau alți indici folosiți pentru a identifica și clasifica obezitatea, este unul din cei mai buni predictori pentru dezvoltarea HTA. Asocierea între obezitate și valorile TA sistolice și diastolice este liniară și continuă (38, 39, 40). Rezulatele studiului Framingham au arătat că aproximativ 78% din HTA primară la bărbați și 65% la femei este atribuită obezității (41). De asemenea, valoarea scăderii în greutate la subiecții obezi a
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
și dezavantajele menționate în tabelul 4.3 (18). Tabelul 4.3. Avantajele și dezavantajele utilizării dispozitivelor automate de măsurare a TA Avantaje și dezavantaje ale dispozitivelor automate de măsurare a TA Avantaje Dezavantaje Oferă posibilitatea de printare a valorilor: TA sistolice și diatolice; TA medii; Frecvenței cardiace; Orei și datei măsurării. Elimină erorile și biasurile de observare; Minimizează necesitatea de training a utilizatorului dispozitivului; Oferă posibilitatea stocării datelor pentru compararea și analiza ulterioară a valorilor TA. Sunt alcătuite cu un design
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
utilizatorului dispozitivului; Oferă posibilitatea stocării datelor pentru compararea și analiza ulterioară a valorilor TA. Sunt alcătuite cu un design facil, fiind utilizate mai frecvent pentru măsurarea TA la domiciliu, decât pentru unități sanitare; Utilizează măsurători oscilometrice: determină TA medie; TA sistolică și diastolică sunt calculate prin utilizarea algoritmilor; detaliile privind algoritmii utilizați sunt cunoscute doar de producători; Tehnica oscilometrică eșuează la unii subiecți; Tehnica oscilometrică nu oferă acuratețe în fibrilația atrială cu alură ventriculară rapidă. Măsurarea valorilor TA se poate efectua
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cabinetul medical de către personal calificat, la domiciliu de către pacient sau automat pe un interval stabilit (de obicei 24 ore). Valorile limită peste care se poate stabili diagnosticul de HTA sunt ilustrate în Tabelul 4.4. (18). Măsurarea valorilor TA TA sistolică TA diastolică Valori măsurate în cabinetul medical 140 mmHg 90 mmHg Valori măsurate prin monitorizarea ambulatorie pe 24 ore a TA valori medii / 24 ore 125130 mmHg 80 mmHg valori medii diurne 130-135 mmHg 85 mmHg valori medii nocturne 120
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de relaxare musculară (30). umflarea rapidă a manșetei până la un nivel situat cu 20-30 mm Hg deasupra presiunii de puls obliterare, determinată anterior. Presiunea de puls-obliterare, respectiv presiunea care suprimă pulsul radial, va fi considerată drept valoarea presupusă a TA sistolice. ulterior se dezumflă manșeta cu o viteză de 2 mm Hg pe secundă, cu ascultația zgomotelor Korotkoff (31, 32). Sunt descrise cinci faze ale zgomotelor Korotkoff, prezentate în tabelul 4.9. (18). Zgomotele Korotkoff -Faza I sunete clare, repetitive, caracter
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
prezentate în tabelul 4.9. (18). Zgomotele Korotkoff -Faza I sunete clare, repetitive, caracter de lovire, care cresc gradual în intensitate și care coincid cu reapariția pulsului la palpare. La apariția primului sunet din faza I, manometrul indică tensiunea arterială sistolică; -Faza II - o scurtă perioadă poate urma fazei I, în care sunetul scade în intensitate și zgomotele de lovire apărute în faza I dobândesc caracter de murmur. Această fază necesită o atenție deosebită pentru a fi percepută; -Pauza ascultatorie la
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
actuale ale American Heart Association și British Hypertension Society sunt pentru utilizarea fazei V la adulți, excepțiile fiind reprezentate de situațiile în care dispariția zgomotelor este dificil de determinat (26, 27, 33). În concluzie, primul zgomot Korotkoff corespunde tensiunii arteriale sistolice, iar zgomotul V Korotkoff, respectiv dispariția completă a zgomotelor Korotkoff, corespunde cu valoarea tensiunii arteriale diastolice. se realizează dezumflarea în continuare a manșetei încă 10 mm Hg, dincolo de faza V Korotkoff pentru a fi siguri că s-a atins tensiunea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
poate denatura tehnica și poate genera sunete inferioare TA diastolice); Stetoscopul nu trebuie să atingă hainele subiectului, manșeta sau tubulatura sfigmomanometrului pentru a evita zgomotele suplimentare induse de frecare; Umflați rapid manșeta cu mai mult de 30 mmHg peste TA sistolică presupusă, obținută palpatoriu; Dezumflați manșeta cu o rată de 2-3 mmHg pe secundă, perioadă în care ascultați zgomotele Korotkoff; Desumflați ulterior rapid manșeta după ce toate zgomotele dispar; Asigurați-vă că manșeta este complet desumflată anterior repetării măsurătorilor TA sau pentru
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
-și măsoare singuri sau cu ajutorul unui aparținător TA la domiciliu. Tehnica oscilometrică descrisă în 1876 de Marey se bazează pe faptul că oscilațiile maxime de presiune apărute la dezumflarea graduală a manșetei unui sfigmomanometru corespund TA medii (36). Valorile TA sistolice și diastolice sunt determinate utilizând un algoritm empiric. Prezintă avantajul utilizării în monitorizarea ambulatorie și la domiciliu a TA, dar dezavantajul major al metodei este că înregistrările valorilor TA în timpul activității fizice sunt eronate, determinările fiind considerate artefacte de mișcare
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de montare ABPM necesită 15-30 minute; Pacientul este necesar să fie relaxat, pentru această trebuie să stea într-o cameră fără zgomot; Trebuie introduse datele pacientului într-un computer; Se măsoară TA la ambele brațe: dacă există diferențe în TA sistolică inferioare valorii de 10 mmHg, utilizați pentru ABPM brațul nondominat; dacă există diferențe în TA sistolică superioare valorii de 10 mmHg, utilizați brațul la care TA sistolică determinată are valoarea cea mai mare pentru ABPM; Selectați manșeta de dimensiunile corespunzătoare
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
stea într-o cameră fără zgomot; Trebuie introduse datele pacientului într-un computer; Se măsoară TA la ambele brațe: dacă există diferențe în TA sistolică inferioare valorii de 10 mmHg, utilizați pentru ABPM brațul nondominat; dacă există diferențe în TA sistolică superioare valorii de 10 mmHg, utilizați brațul la care TA sistolică determinată are valoarea cea mai mare pentru ABPM; Selectați manșeta de dimensiunile corespunzătoare pacientului; Selectați frecvența măsurării TAde obicei la 30 minute atât ziua, cât și noaptea; Inactivați display
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]