1,118 matches
-
în problemă. Mi s-a părut așadar firesc cînd un demnitar de la Ministerul Afacerilor Externe s-a consultat cu o colegă de-a noastră în privința statutului și identității vlasilor : sînt ei români sau bulgari ? Nici, nici, e vorba de „identități situaționale”, de contexte și istorii etc. Pentru ei, între ei, sînt însă pur și simplu vlasi. „Exclus !”, a exclamat demnitarul. „Poftim ? !”, s-a revoltat colega mea. „Păi eu, mîine, primesc o delegație a lor, care ne cere abecedare pentru o școală
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
vizită, contribuția ta la in-tegrarea în mediul socio-profesional. Cine ești tu? Care e destinul tău? Care este destinația ta profesională? Nici o întrebare dintre acestea, care țin evident de autocunoaștere, nu-și poate găsi răspunsul în afara unui context, a unui pretext situațional care să determine activizarea ta. În funcție de valorile individuale, va lua naștere propria ta reacție la stimuli care îți vin constant din mediul socio-profesional: problemele care trebuie rezolvate, sarcinile mai mult sau mai puțin neobișnuite sau proiectele pe care urmează să
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
comportament". Locke (2000, p. 411) identifică patru concepte cheie în studiul motivației: nevoile (cerințele obiective pentru sănătatea fizică și psihologică), valorile (ceea ce fiecare consideră că este bun și aduce beneficii, acționând pentru obținerea și păstrarea acestuia), obiectivele și intențiile (forme situaționale specifice valorilor, obiectul sau scopul precis al acțiunii) și emoțiile (forma în care fiecare experimentează judecățile asupra valorilor). În viziunea lui Locke termenul de "motiv" combină valorile și emoțiile, motivul fiind dorința pentru un scop sau o valoare. Motivele, valorile
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
la bază supoziția relației dintre "fericirea" angajatului și comportamentul acestuia în organizație: randament și performanță în muncă, atașament (commitment), absenteism, fluctuație, sabotaj, intenția de a demisiona și alte comportamente contra-productive. Vroom face o analiză a determinanților satisfacției, identificând atât factori situaționali, cât și factori dispoziționali: Utilizând metode variate, cercetătorii au încercat să stabilească natura efectelor asupra satisfacției în muncă a diferiților factori, precum sarcinile de muncă și natura supervizării, tipul grupului din care face parte angajatul, conținutul muncii, nivelul salariului, șansele
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
lucru. Indivizii diferă mult în privința motivelor, a valorilor și a abilităților, iar aceste diferențe probabil că au un impact major asupra caracteristicilor "optime" ale sarcinilor de lucru. Trebuie asumat faptul că satisfacția în muncă este rezultatul acțiunii atât a factorilor situaționali, cât și a trăsăturilor de personalitate. (Vroom, 1964/1995, p. 202) În cercetarea cauzei/cauzelor satisfacției în muncă s-a înregistrat în ultimii treizeci de ani o schimbare a centrului de greutate de la factorii situaționali către cei dispoziționali. Tradiția măsurării
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
rezultatul acțiunii atât a factorilor situaționali, cât și a trăsăturilor de personalitate. (Vroom, 1964/1995, p. 202) În cercetarea cauzei/cauzelor satisfacției în muncă s-a înregistrat în ultimii treizeci de ani o schimbare a centrului de greutate de la factorii situaționali către cei dispoziționali. Tradiția măsurării satisfacției cuprinde variabilele organizaționale externe individului: condițiile fizice de muncă, varietatea și autonomia sarcinilor, recompensele, comunicarea organizațională, justiția procedurală. Dintre factorii intrinseci postului, munca în sine și mai ales perceperea muncii ca interesantă și provocatoare
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
contribuție, fiind astfel mult mai toleranți la supra-recompensare". Greenberg (1990) pune sub semnul întrebării conceptul de sensibilitate la echitate, prin trei argumente: incertitudinea stabilității constructului, numărul redus al studiilor care să ateste validitatea acestuia și pericolul confundării reacției la factorii situaționali cu absența mecanismelor echității. Deși King și Hinson (1994) combat argumentele lui Greenberg prin rezultatele propriilor studii și prin invocarea literaturii de specialitate, ideea existenței unei variații individuale în ceea ce privește echitatea rămâne un subiect deschis cercetării. Astfel, în plan metodologic, Sauley
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
efort și persistența (ce implică tenacitatea) comportamentului. Teoria postulează existența a trei moderatori cheie: feedback-ul (necesar pentru urmărirea progresului), atașamentul față de obiectiv (care poate fi crescut prin auto-eficacitate și considerarea obiectivul ca important), complexitatea sarcinii și constrângerile de tip situațional. Deși autorii consideră că validitatea internă și externă a teoriei a fost confirmată prin studii ce au implicat peste 40000 de subiecți, teoria este una deschisă putând fi integrate noi dimensiuni (Locke și Latham, 2006, pp. 265-266). 4.6.1
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
obiectivele de nivel macro (extinderea obiectivelor de la nivelul grupului la nivelul organizației), rolul obiectivelor aflate în subconștient. 5.3. Factorii dispoziționali și conceptul de sine Literatura actuală a motivației în muncă este marcată de deplasarea centrului de greutate de la factorii situaționali (externi individului) la factorii dispoziționali (interni, exprimați mai ales prin trăsăturile de personalitate). Comportamentul organizațional în gândire tradiționalistă consideră factorii situaționali sursa schimbării organizaționale. Sintagma "omul potrivit la locul potrivit" a dominat politica de staffing din secolul al XX-lea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și conceptul de sine Literatura actuală a motivației în muncă este marcată de deplasarea centrului de greutate de la factorii situaționali (externi individului) la factorii dispoziționali (interni, exprimați mai ales prin trăsăturile de personalitate). Comportamentul organizațional în gândire tradiționalistă consideră factorii situaționali sursa schimbării organizaționale. Sintagma "omul potrivit la locul potrivit" a dominat politica de staffing din secolul al XX-lea. Aceasta presupunea identificarea angajatului care răspunde unor cerințe predefinite sau în cel mai bun caz realizarea unor corecții ori intervenții reparatorii
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
rolul psihologiei personalității și susține că performanța în muncă este determinată de trăsăturile de personalitate. În esență, teoriile personalității afirmă că există diferențe individuale la nivelul comportamentului, comportamentul individual este relativ stabil în timp și este consistent în raport cu diferitele cadre situaționale (Leonard, Beauvais și Scholl, 1999). După Hogan (2005) există trei motive pentru care studiul personalității în contextul ocupațional a avut un ritm lent de dezvoltare: numărul redus al specialiștilor suplimentat de interesele de cercetare divergente, preocuparea scăzută pentru validitatea măsurării
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
la nivelul muncitorilor). Această secvență a urmărit diminuarea limitei modelului lui Herzberg, exprimată în apariția erorii fundamentale de atribuire (bias-ul de complezență): succesul și satisfacția să fie atribuite factorilor dispoziționali, intrinseci postului, în timp ce insatisfacția și insuccesul să fie atribuite factorilor situaționali, exteriori postului. Modelul proiectiv a permis identificarea neconcordanțelor între ceea ce declara subiectul despre sine și ceea ce declara despre ceilalți. În aceste situații rezultatele au fost tratate cu prudență și au fost administrate probe suplimentare (printr-o baterie de testare psihologică
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
pneumatologie"90. Pe scurt, ceea ce asigură soliditatea și poate rezistența Bisericii este aspectul ei invizibil, imaterial, am putea spune "vaporos". Legătura (liantul) unui ansamblu simplu poate fi o morală normativă. Aceea constituind un ansamblu complex face apel la o etică "situațională": o deontologie. Aceasta este o artă de a face, o artă de a trăi fără a priori, nici prejudecăți. Este vorba de a se ajusta la momentul trăit. Prin urmare, un mod de a socializa care nu vine din exterior
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
gazdă, pe durata reuniunilor în familia sportivă și societatea statală, care instituie proiecte sportive. Socialul se manifestă puternic în sport prin funcții, roluri și scopuri, căci împărțirea dramatică din viața sportivă presupune anumite roluri prestabilite, anumite funcții, ori un context situațional, în care, rolul social depinde de respectarea statutului de mecanism simbolic și de scopul celorlalți (Tatăl este posesorul autorității în familie și Naș în federație!). Procesele din activitate sportivă au ca obiect -analiza structurală a probelor sportive, -analiza evoluției probelor
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
fizică a cosmonauților, cu practicarea unor elemente de periferie, de subordonare a fizicului față de un spectacol de translație spre moarte, care ia mereu în calcul reciprocitatea perspectivei simbolice acționează conștient la faptul că acțiunea sportivului reprezintă o rezultantă a variabilei situaționale și acțiunii altor indivizi (Ion Țiriac). Prima dintre legile speciale ale funcției sportive, după aceea de control al corpului fizic, pornită din relația cu religia, se referă la o formă de control al minții sportivilor și publicului, aluzie preluată în
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
care depind: -de autoritatea tradițională (olimpismul), -de autoritatea carismatică (antrenor, arbitru), -de autoritatea rațional legală (autoritatea politică). Sistemul sportiv este reprezentat de performanțele sportive, care depind: -de contextul social (Dan Petrescu, lider carismatic a fost sportiv, antrenor, manager), -de orientarea situațională (Dan Petrescu a fost fotbalist și manager de lungă durată), -de centrarea pe obiectivele concrete (Dan Petrescu a fost fotbalist și manager de lungă durată în acțiunea probei de fotbal). Masca sportivă începe cu noua formă a trupului format biologic
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
este ascuns și nevăzut. Cu toate acestea, autodezvăluirea este necesară, pentru că este în folosul sfințirii penitentului. Ca orice om ce se deschide, el are nevoie de înțelegere, de încredere și de încurajare. Greutatea mărturisirii poate veni și din partea anumitor factori situaționali, care o pot condiționa. Ea poate fi îngreunată de diferența dintre statutul penitentului și statutul confesorului: al celui care se dezvăluie și al celui în fața căruia are loc dezvăluirea. Statutul celui care se dezvăluie, adică a penitentului, este cel de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a publicat prima ediție a Manualului diagnostic și statistic al tulburărilor mentale. Până la ediția actuală, manualul a suferit numeroase modificări ce au afectat și criteriile legate de stresul posttraumatic. DSM-I include simptomele în cauză la categoria Tulburări de personalitate situaționale tranzitorii considerându-le reacții la stres major sau neobișnuit. Se susține ca personalitățile normale dispun de strategii de burnout adaptate pentru a face față unei astfel de frici copleșitoare. Tulburarea are un caracter trecător și dacă simptomele se mențin diagnosticul
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
justifică doar dacă pacientul a trecut prin dificultăți fizice serioase sau stres emoțional extrem ca în luptă sau în catastrofă civilă (APA, 1952). Acest diagnostic nu a mai apărut în cadrul ediției următoare, dar a fost înlocuit de cel de Tulburări situaționale tranzitorii caracterizate de reacții acute la situații de stres copleșitor prezente în mediul înconjurător. Acestea apar la persoane ce nu prezintă semne ale unei tulburări mentale anterior expunerii la factorul de stres. Între exemple se număra frica asociată cu luptele
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
modelul tranzacțional al stresului și burnout-ului pentru a îngloba și aceste dimensiuni și să realizeze un inventar al literaturii de specialitate în acest domeniu. Autorii definesc două niveluri ale semnificării: • semnificarea globală: credințele și obiectivele de bază ale individului; • semnificarea situațională: interacțiunea dintre semnificația globală și circumstanțele și înțelesurile aflate în legătura cu un anumit eveniment. În cazul traumei semnificația situațională este de obicei în contradicție cu credințele anterioare ale individului astfel încât semnificarea evenimentului ar însemna abilitatea victimei de a integra
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
specialitate în acest domeniu. Autorii definesc două niveluri ale semnificării: • semnificarea globală: credințele și obiectivele de bază ale individului; • semnificarea situațională: interacțiunea dintre semnificația globală și circumstanțele și înțelesurile aflate în legătura cu un anumit eveniment. În cazul traumei semnificația situațională este de obicei în contradicție cu credințele anterioare ale individului astfel încât semnificarea evenimentului ar însemna abilitatea victimei de a integra semnificația situațională în cadrul semnificației globale. Integrarea presupune combinarea semnificației evaluate a unei situații și credințele și obiectivele mai generale ale
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
dintre semnificația globală și circumstanțele și înțelesurile aflate în legătura cu un anumit eveniment. În cazul traumei semnificația situațională este de obicei în contradicție cu credințele anterioare ale individului astfel încât semnificarea evenimentului ar însemna abilitatea victimei de a integra semnificația situațională în cadrul semnificației globale. Integrarea presupune combinarea semnificației evaluate a unei situații și credințele și obiectivele mai generale ale persoanei. Park și Folkman (1997) afirmă că în procesul de semnificare indivizii se mobilizează pentru a reduce disonanța dintre semnificația evaluată a
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
diminuarea distresului; • negarea: refuzul de a crede că factorul de stres există sau încercarea de a acționa ca și cum sursa de stres nu e reală; • acceptarea: adaptarea la realitatea unei situații; • orientarea către religie. Burnout-ul a mai fost împărțit în burnout situațional sau dispozițional. Burnout-ul situațional se referă la faptul că încercarea de a face față unui factor stresant se constituie într-un proces care diferă nu doar de la o situație la alta, ci și în etape diferite ale aceluiași eveniment stresant
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de a crede că factorul de stres există sau încercarea de a acționa ca și cum sursa de stres nu e reală; • acceptarea: adaptarea la realitatea unei situații; • orientarea către religie. Burnout-ul a mai fost împărțit în burnout situațional sau dispozițional. Burnout-ul situațional se referă la faptul că încercarea de a face față unui factor stresant se constituie într-un proces care diferă nu doar de la o situație la alta, ci și în etape diferite ale aceluiași eveniment stresant. Astfel măsura în care
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
o situație la alta, oamenii tind adesea să dezvolte preferințe pentru anumite stiluri de burnout. Acestea vor marca reacțiile lor la situații noi și la circumstanțe percepute ca stresante. Carver și Scheier (1994) și-au propus să deosebească între burnout situațional și burnout dispozițional. Ei au evaluat caracteristicile stilurilor de burnout în situația de examen în cazul unui eșantion de studenți. La începutul semestrului au evaluat stilurile de burnout dispozițional ale participanților. Burnout-ul situațional a fost apoi măsurat în trei etape
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]