906 matches
-
pagina de istorie ce se va scrie despre tine. Când te vei retrage din politică, preferă liniștea, că ar fi păcat să pierzi totul numai datorită gurii care te-a ajutat să fii ce ești. Nu lăsa gura să fie „slobodă”, te poate aduce în sapă de lemn. Să nu uiți niciodată locul de unde ai plecat, este un avertisment pentru orice politician. Dacă ai să cazi din vârful piramidei, ar fi o fericire pentru tine să trăiești din nou în sărăcie
DIN AUZITE ŞI TRĂITE (VREI SĂ AI SUCCES ÎN VIAŢĂ?) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355257_a_356586]
-
mea o descărca neica Niță Bărbucu, în timp ce eu stăteam la căldură în fața vetrei de la varniță și mai moțăiam. Ce dulce mi se părea atunci acest somn “pe apucate”” Sincer, îl doresc și acum la bătrânețe!... Ne reîntorceam acasă cu căruța slobodă de încărcătură, stând pe brânci peste țoala de fân, până ajungeam acasă. Pe atunci, nu era ca acum circulația mare pe drum, care să ne îngrijoreze. Mi-era frică aici pe Valea lui Andreiași, când treceam podețul peste firul apei
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
Nu era nici o intervenție de-a mea, pentru că boii nu dădeau greș niciodată, pentru a călca care cumva cu roata, pe alăturea de cărarea ce șerpuia spre curtea casei părintești. Mamei nu-i spuneam îndrăzneala mea de a-i lăsa slobozi, mai ales pe direcția podului. Nici eu nu m-am gândit vreodată la cine știe ce urmări. Eram tare mulțumit că puteam fi de ajutor fratelui mamei, om cu casă grea, cu șase fete și doi băieți. Dintre frații tatei, nenea MIhai
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
era fiu de sătean de aici. În general cursurile de pregătire a candidaților de învățățori s-au efectuat între 23 aprilie (Sf.Gheorghe) și 26 octombrie (Sf.Dumitru). Pentru a i se acorda titlul de învățător, candidatul trebuia "să citească slobod pe orice carte , să scrie frumos și deslușit, să știe pe din afară catehismul legii creștinești, să cunoască cântările bisericești și cele patru operații aritmetice, precum să aibă și unele cunoștințe folositoare despre lecuirea boalelor vitelor și să fie deprins
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
unele probleme insolubile ale societății socialiste. În convorbirile cu Florin Mugur, Marin Preda critica anumite aspecte negative ale societății socialiste, cum era agricultura care rămăsese pe spinarea militarilor și elevilor. Și nu numai atât. În cercuri intime el avea gura slobodă vorbind despre culisele ceaușiste. Era printre singurii scriitori care vizitase Franța și, împreună cu Eugen Simion, văzuse cum trăiesc capitaliștii. De altfel, Eugen Simion are și o poveste hazlie cu Marin Preda cum l-a ocolit tot Parisul pentru a cumpăra
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
Din toate porțile. Fug sumețite Fetele, fetele! Urlă văioagele, Zboară poloagele, Gem costoroabele, Se-nchină babele, Răpăie streșinile, Cântă ulucele, Stau toate-n panică Galinaceele. Se scaldă-n șanțuri Rațele, gâștele. Au pierit, oare, Muștele, muștele? Se prăvălesc apele, Apele slobode! Vin, vin la vale Cu-nverșunare, Rupând în cale Drum și cărare, Învolburate, Apele, Apele! Dar, deodată Apare o roată Însângerată Pe zarea toată: E Soarele, Soarele, Zvârlindu-și pletele, Bucurând fetele Cu mii de scânteie De curcubeie. Vine pe
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
alta este reprodusă poezia „Inscripție pe o ușă” de Tudor Arghezi: „Când pleci să te-nsoțească piaza bună, Ca un inel sticlind în dreapta ta. Nu șovăi, nu te-ndoi, nu te-ntrista. Purcede drept și biruie-n furtună. Când vii pășește slobod, râzi și cântă. Necazul tău îl uită-ntreg în prag. Căci neamul trebuie să-ți fie drag Și casa ta să-ți fie zilnic sfântă.” Cromatica este adaptată tipului de produs și anotimpului pe care acesta îl reprezintă, predominante fiind
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Nu contează lungimea biciului, ci usturimea loviturii. • Ploaia te spală, furtuna te mătură. • Mișcarea e benefică, dar benzina costă bani. • Ospiciile nu mai au locuri pentru câți nebuni așteaptă la rând. În doi e mai comod, dar singur e mai slobod! • Umorul deschide multe porți. • Femeia e vorbăreață... că are limba creață. • Bărbatul e mai tăcut pentru că are multe de făcut. • Traiul bun începe la dejun. • Mâna scotocește, capul ghicește. • Ziua și noaptea fac o pereche bună, deși nu locuiesc împreună
GÂNDURI REBELE (37) – AFORISME (14) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369533_a_370862]
-
care țin cont. Conștiința unui tânăr nu ar trebui să fie prinsă în jocul „seducției” de libertate, deoarece el poate fi influențat de mediul extern în sens negativ, în special de informațiile complexe din mass-media. „Purtați-vă ca niște oameni slobozi, fără să faceți din slobozenie o haină a răutății”, spune însă Sfântul Petru. Deși avem mai multe tipuri de libertăți, cum ar fi: libertatea de exprimare, libertatea de gândire, ideologică, socială, politică, economică, religioasă etc., trebuie să avem o responsabilitate
LIBERTATE ŞI TINEREŢE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368122_a_369451]
-
ei de la Poiana. Pentru dânsa nimic nu e mai important decăt ce spune sau crede lumea de acolo. Uneori trebuie să asculți cu urechea la pământ să afli ce se mai spune, cine ce mai face. Deși gura lumii e slobodă, orice vorbă se ia în serios și se monitorizează cu atenție, așa că orice veste de la Poiana este de luat în seamă. În plus, părerea soției singurului frate este primită cu toată atenția. Mama n-a acordat prea multă atenție altor
NICĂ ȘI OARA de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353366_a_354695]
-
peste mine, Prin toamne cu frunze aurite, M-ai purtat prin ceruri senine, Fiindu-ne visele noastre împlinite. Am sădit în grădina vieții noastre, Copacii frumoși care au dat rod, Călăuzindu-i spre zările albastre, Să aibă zborul cât mai slobod. Am dat sufletului eterna iubire, Care chiar și la greu ne-a însoțit, Curgând spre veșnica nemurire, Primind sensul vieții de noi dorit. Ai reușit cu bine să treci, Pragul treptei șaptezeci Urcând așa an după an, Să ajungi la
ŞAPTEZECI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354501_a_355830]
-
păzitori ai hotarelor țării” ori de „straja țării”, după cum se menționează în documentele acelor vremuri. Aceste circumstanțe au avut un rol deosebit de important în ceea ce privește statornicirea oamenilor într-o regiune mai puțin roditoare. De aceea, locuitorii Ocolului au fost „întru toate slobozi și nesmintiți” prin drepturi consfințite de voievozi. Ei aveau numeroase drepturi și scutiri, justificate, pe drept cuvânt, de condițiile grele de viață și de muncă din aceste locuri, putându-se așeza pe orice loc din Ocol și liberi să intre
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
putut să faci așa ceva?, îngaim cu vocea stinsă. - Trebuia s-o fac! Nu puteam să stau pasivă la toate crimele voastre... Ar fi trebuit să le dau drumul la toți, ar fi trebuit să deschid porțile și să-i las slobozi, să respire aer curat, să simtă libertatea, să doarmă sub cerul liber, să nu mai aibă temeri, să se simtă descătușați... - Ești nebună!... îi șoptesc. M-ai băgat în cea mai mare belea, Raisa! Cum mai ies eu din asta
PARTEA A II-A de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353656_a_354985]
-
de jertfă, după cât e în stare să “risipească”, să “irosească” din avutul și bunurile sale în mod neutilitar, numai pentru plăcerea înălțătoare și euforizantă de a dărui altuia ori de a sărbători cu fast un eveniment, ori a-și acorda sloboda bucurie de a ieși când și când din monotonia și sordidul vieții cotidiene. Interpretând ungerea cu mir ca o jertfă cu bun miros, ca o manifestare de iubire și ca un simbol al îmbălsămării Sale apropiate, certându-și ucenicii pentru
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
moale în mâinile ei, ca o păpușă. Apoi, după ce m-a îmbrăcat frumos, mi-a spus că e timpul să plecăm la biserică. Mă bucuram, dar îmi părea rău că nu mă pot duce la joacă pentru că atunci mă simțeam slobodă când mama pleca la biserică. Cu ea de mână am ajuns în curtea bisericii, unde mama s-a mai uitat la mine cum arăt și mi-a aranjat puțin hainele. Din biserică se auzea un cântec trist, îngânat, și zvon
INOCENŢA COPILULUI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357100_a_358429]
-
Dar acolo, la BCU, am avut privilegiul să fac cunoștință cu cea mai fascinantă persoană din anii aceia de tinerețe - tanti Gabi. Oficial, era administratorul Aulei BCU. Neoficial era o adevarată patroană. Deși nu avea mari posibilități materiale, deși era slobodă la gură, impunea respectul tuturor celor care o cunoșteau. Singurul cuvânt care i se potrivea era Doamna, cu literă mare. În Aula BCU se organizau foarte des expoziții sau vernisaje de pictură. Veneau acolo toți pictorii mari ai Bucureștiului. Pe
TANTI GABI de DAN NOREA în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357492_a_358821]
-
și să plutești fără bariere. Asta reușește Boris Ioachim prin versuri șlefuite în acorduri fermecătoare, să guste licoarea cea mai fină a legilor pământene și să fie subjugat de cel mai nobil stăpân: „Când iubești ți-e pasul sigur, calcând slobod și vioi/ Și privirea-ți înflorește când rostești cuvântul <>./ Semenii ți-i simți prieteni și să-i înțelegi înveți/ Iar un zâmbet cald te face, dintr-o dată, să te-mbeți.// Când iubești, cu încântare poți ținti spre viitor/ Căci iubirea
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
la un sec: “nu este actriță și nu provine din mediul artistic; este doar o blondă frumoasă care poate pune oricând în umbră o actriță și-atât. Nu se găsea, domnilor, un regizor?” Păreri și păreri. O gură a lumii, slobodă și îndreptățită să emită certitudini cu privire la tot ce este particulă în univers, la o diversitate de aspecte existențiale, începând cu Grădinile suspendate ale Semiramidei și (ne)sfârșind cu evoluționismul avansat de Stephen Hawking. Avizată și deopotrivă fără pretenții de adevăr
CHINTĂ LA DAMĂ, SAU CUM SĂ INTRI ÎN TEATRU CU “ ZARURI ŞI CĂRŢI” de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357949_a_359278]
-
Autorului Așa cum n-am știut Așa cum n-am știut să prind vreodată umerii tăi goi, Visez c-o fac chiar astăzi, ori poate în lumea de apoi. Însă prea multe stele cad, în noaptea-n care ne-am ascuns, Iar slobodele noastre trupuri, cu făclia lor s-au uns. E-atâta liniște că sfârâie tristețea lumii-n cer Și-adun planete stinse, mici, în sacul meu de gunoier. Sărmanele iluzii ce-au hrănit trecutul anodin, Sub scutul unei vieți febrile, strigă
AŞA CUM N-AM ŞTIUT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358321_a_359650]
-
Autorului Așa cum n-am știut Așa cum n-am știut să prind vreodată umerii tăi goi, Visez c-o fac chiar astăzi, ori poate în lumea de apoi. Însă prea multe stele cad, în noaptea-n care ne-am ascuns, Iar slobodele noastre trupuri, cu făclia lor s-au uns. E-atâta liniște că sfârâie tristețea lumii-n cer Și-adun planete stinse, mici, în sacul meu de gunoier. Sărmanele iluzii ce-au hrănit trecutul anodin, Sub scutul unei vieți febrile, strigă
AŞA CUM N-AM ŞTIUT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358323_a_359652]
-
Autorului Așa cum n-am știut Așa cum n-am știut să prind vreodată umerii tăi goi, Visez c-o fac chiar astăzi, ori poate în lumea de apoi. Însă prea multe stele cad, în noaptea-n care ne-am ascuns, Iar slobodele noastre trupuri, cu făclia lor s-au uns. E-atâta liniște că sfârâie tristețea lumii-n cer Și-adun planete stinse, mici, în sacul meu de gunoier. Sărmanele iluzii ce-au hrănit trecutul anodin, Sub scutul unei vieți febrile, strigă
AŞA CUM N-AM ŞTIUT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358322_a_359651]
-
Chiar și pe aceea care zice că ochii verzi niciodată să nu-i crezi. Și-a' tăi, dacă mă iau după Ruxandra me', îs di culoarea șopârlei, Ioane ... Și dispri șopârlă mai știu eu că vietatea asta își lasă coada slobodă la nevoie și pe-aici ți-i calea. Îi crește ei alta la loc ... Pi când fetei, Ioane, di-o fi să-i crească odată coadă, nu mai scapă di ea cât trăiește, băiete ... Și eu, cu fata me', n-
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
încă precar cercetată, dă seama în mare măsură, cum spuneam, de prestația neîndestulătoare a laicatului în spațiul public. Credem diferit - ceea ce e firesc, până la un punct - dar se pare că uneori nici măcar nu credem în aceleași lucruri. Cine gestionează „mădularele slobode și active“? - Se întreabă, pe bună dreptate, sociologul Dan Dungaciu Dincolo de baraje sau incapacitatea mirenilor de a infuza religios spațiul public, nici intervenția administrației bisericești nu a fost cea mai eficientă. Și asta din două motive. Prima ține de lipsa
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
Și aici apare a doua problemă. Deși aplombul mediatic al Bisericii este, în termeni comparativi, cel mai pregnant după anul 1990 încoace - televiziune, radio, presă scrisă -, aceasta evoluează, deocamdată, cu frâna de mână trasă. Lipsesc din peisajul mediatic, deseori, „mădularele slobode și active“ ale Bisericii, disputele, controversele, chiar vocile critice - dar critica aceea pe care un Nae Ionescu o fixa „în limitele teologiei“ și o așezase drept program al Predaniei. De aici, prin recul, și incapacitatea de a puncta, decisiv, spațiul
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
unele probleme insolubile ale societății socialiste. În convorbirile cu Florin Mugur, Marin Preda critica anumite aspecte negative ale societății socialiste, cum era agricultura care rămăsese pe spinarea militarilor și elevilor. Și nu numai atât. În cercuri intime el avea gura slobodă vorbind despre culisele ceaușiste. Era printre singurii scriitori care vizitase Franța și, împreună cu Eugen Simion, văzuse cum trăiesc capitaliștii. De altfel, Eugen Simion are și o poveste cu Marin Preda cum l-a ocolit tot Parisul pentru a cumpăra o
MARIN PREDA , LA 34 DE ANI DE LA MOARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350720_a_352049]