583 matches
-
o leagă spre nord de Broșteni. Primul duce spre sud la Cârligele, Cotești și Urechești (unde se termină în DN2), iar al doilea duce spre sud-est la Cârligele și Golești (unde se intersectează cu același DN2) și mai departe la Slobozia Ciorăști. La Râmniceanca, din DJ205B se ramifică DJ205S, o altă șosea județeană care se intersectează la Vârteșcoiu cu DJ205C și duce mai departe spre est la Câmpineanca și Focșani (unde se termină în DN2D). Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]
-
Bărăganului a ținut prima pagina a jurnalelor când a explodat bomba: stareța Sebastiana Gâtlan(40 de ani) de la Tăriceni a dat naștere la gemene, pe 27 noiembrie 2011, la Spitalul Sfântul Pantelimon din Capitală. Pentru a reface imaginea șifonată, Episcopia Sloboziei și Călărașilor a numit-o stareță pe Marina Roșu, după ce fosta măicuță a făcut de râs breasla călugărițelor. Pe un deal din vecinătatea bisericii exista o troiță, aparținând mânastirii, ridicată în anul 1850, cu forma unui paraclis, imitând în miniatură
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
și astronom român basarabean, care a fost ales ca membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei. Eugen Grebenicov este un nume cunoscut pe mapamond dar aproape necunoscut în Basarabia, patria lui. La Moscova îl știu toți intelectualii. La Slobozia Mare, Republica Moldova localitatea în care s-a născut, când rostesc numele lui se strânge din umeri. Cei mai mulți dintre consătenii acestuia nu cunosc aproape nimic despre acest matematician celebru. În timp ce Chișinăul se preface a nu fi auzit de Grebenicov, Universitatea din
Eugeniu Grebenicov () [Corola-website/Science/311089_a_312418]
-
harta cerului, alcătuită de astronomi găsim și câțiva aștri sau formațiuni planetare care poartă numele unor români: Acestea sunt numele celor 12 mari români care au devenit nume în astronomie. Doar unul dintre ei e în viață: Eugen Grebenicov de la Slobozia Mare, localitatea de lângă Vulcănești, Basarabia, unde n-a fost invitat măcar o singură dată, de când asteroidul Grebenicov seară de seară trece pe deasupra acestei localități de lângă Prut. Poate că neamul nostru e genial în a ști să-și renege fii. Când
Eugeniu Grebenicov () [Corola-website/Science/311089_a_312418]
-
când necesitatea revigorării vieții bisericești a devenit un imperativ, a făcut ca prima eparhie nou înființată în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, după aproape jumătate de secol, să fie . Dincolo de necesitatea pastorală a existenței unei eparhii în aceste locuri, prin înființarea Episcopiei Sloboziei și Călărașilor era recunoscut aportul milenar al tradiției creștine, tăriei credinței ortodoxe și pietății locuitorilor Bărăganului în viața Bisericii noastre strămoșești și a poporului român. Astfel, în ședința din 22 iunie 1993, Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor a luat în
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
2743/1993, privind propunerea Consiliului Eparhial al acesteia, de înființare a unei eparhii în Câmpia Bărăganului, a hotărât, în urma analizei făcute de Comisia canonică, juridică și pentru disciplină, înființarea unei noi episcopii pentru județele Ialomița și Călărași, cu denumirea Episcopia Sloboziei și Călărașilor, încadrată în jurisdicția canonică a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, urmând ca reședința să fie stabilită după cunoașterea exactă a situației pe plan local. Hotărârea Sfântului Sinod privind înființarea unei episcopii cuprinzând județele Ialomița și Călărași, ca sufragană a
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
scaun vlădicesc pentru prima dată în aceste locuri. Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor s-a întrunit în ședință extraordinară în ziua de 2 septembrie 1993 și a luat în discuție adresa Cancelariei Sfântului Sinod nr. 4176/1993, privind înființarea Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, aprobată de Sfântul Sinod la propunerea Consiliului Eparhial. În urma dezbaterilor și pe temeiul articolului 94 (litera m), din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor, procedând în spiritul hotărârii sinodale, a confirmat
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
aprobată de Sfântul Sinod la propunerea Consiliului Eparhial. În urma dezbaterilor și pe temeiul articolului 94 (litera m), din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor, procedând în spiritul hotărârii sinodale, a confirmat înființarea Episcopiei Sloboziei și Călărașilor și i-a stabilit reședința în municipiul Slobozia, unde fuseseră asigurate între timp condiții corespunzătoare pentru reședința episcopală. În continuare, potrivit procedurilor statutare, hotărârea Sfântului Sinod de înființare a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, confirmată de Adunarea Eparhială a
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
spiritul hotărârii sinodale, a confirmat înființarea Episcopiei Sloboziei și Călărașilor și i-a stabilit reședința în municipiul Slobozia, unde fuseseră asigurate între timp condiții corespunzătoare pentru reședința episcopală. În continuare, potrivit procedurilor statutare, hotărârea Sfântului Sinod de înființare a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, confirmată de Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor și adusă la cunoștința Cancelariei Sfântului Sinod, cu adresa acestei eparhii nr. 5996 din 22 septembrie 1993, a fost supusă Adunării Naționale Bisericești, convocată în ședință extraordinară la 5 octombrie 1993
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
pe temeiul prevederilor articolului 7, alin. 2, și articolului 20 (litera e) din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române și articolului 59, (litera e) din Regulamentul organelor centrale din Patriarhia Română, Adunarea Națională Bisericească a aprobat înființarea Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, cu reședința la Slobozia, ca sufragană a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, având jurisdicție asupra județelor Ialomița și Călărași. În urma Deciziei Patriahale nr. 8/1993, comunicată Arhiepiscopiei Bucureștilor cu adresa Cancelariei Sfântului Sinod nr. 6227/1993, s-a stabilit
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
județelor Ialomița și Călărași. În urma Deciziei Patriahale nr. 8/1993, comunicată Arhiepiscopiei Bucureștilor cu adresa Cancelariei Sfântului Sinod nr. 6227/1993, s-a stabilit data de 9 decembrie 1993 pentru alegerea membrilor clerici și mireni în Adunarea Eparhială a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor. Biroul Electoral Eparhial, care urma să coordoneze pregătirile alegerilor și să rezolve eventualele situații inopinate din timpul lor, a fost stabilit la Arhiepiscopia Bucureștilor, potrivit articolului 69 dinRegulamentul organelor deliberative. Prin ordinul circular nr. 6790/1993 al Consiliului
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
inopinate din timpul lor, a fost stabilit la Arhiepiscopia Bucureștilor, potrivit articolului 69 dinRegulamentul organelor deliberative. Prin ordinul circular nr. 6790/1993 al Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor s-a adus la cunoștința tuturor parohiilor și filiilor din cuprinsul Episcopiei Sloboziei și Călărașilor atât componența nominală a celor zece circumscripții electorale, data alegerilor, cât și localitățile stabilite pentru întrunirea colegiilor electorale și președinții acestora, dimpreună cu toate dispozițiile regulmentare privind desfășurarea alegerilor eparhiale. În urma alegerilor, desfășurate în bună rânduială în ziua
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
președinții acestora, dimpreună cu toate dispozițiile regulmentare privind desfășurarea alegerilor eparhiale. În urma alegerilor, desfășurate în bună rânduială în ziua de 9 decembrie 1993, au fost desemnați cei 30 de membrii (10 clerici și 20 de mireni) în Adunarea Eparhială a Sloboziei și Călărașilor și s-au completat totodată și locurile de membrii rămase vacante în organele eparhiale ale Arhiepiscopiei Bucureștilor, creându-se toate premisele necesare alegerii unui ierarh pentru credincioșii din Bărăgan.
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
considerați ca simpli „tolerați”. De asemenea, Biserica Ortodoxă nu era recunoscută de statul maghiar, fiind și ea numai tolerată. Pământurile românilor erau acaparate pentru a înzestra cu ele mânăstirile catolice. De aceea cum se auzea că se întemeiază în Moldova „slobozii”, adică sate noi cu scutire de dări și munci, pentru un anumit număr de ani, românii ardeleni treceau granița. În adoua jumătate a anilor 1700, ca urmare a înăspririi oprimării și a constrângerii din partea bisericii unite, mii de familii părăsesc
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
1,91%). Pentru 3,95% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Râpile", făcea parte din plasa Tazlăul de Jos a județului Bacău și era formată din satele Borzești-Clăcași, Borzești-Răzeși, Slobozia Mielului, Râpile, Pătrășcani, Motocești și Păltinata, având în total 2774 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 46 de elevi și șase biserici ortodoxe (două în Râpile și câte una în Borzești-Clăcași, Borzești-Răzeși, Pătrășcani și Slobozia Mielului), iar
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
școală mixtă cu 16 elevi la Gropile, două biserici ortodoxe la Gropile și una catolică la Capota. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ; comuna Râpile avea 3012 locuitori în satele Motocești, Pătrășcani, Râpile și Slobozia Mielului, în vreme ce comuna Gropile avea 1820 de locuitori în satele Capota, Gropile, Păltinița de Jos și Păltinița de Sus. În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, comuna și satul Râpile a
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
malul drept al râului Râmnicul Sărat, cu o populație de peste o mie de locuitori. Satul Râmniceni se află în componență comunei Măicănești din anul 1968. Până în anul 1968 a deținut statutul de comună, având în componență mai multe sate: Râmniceni, Slobozia Boțești și Satu Nou, care făceau parte din fostul raion Brăila, Regiunea Galați. Localitate de hotar între Țară Românească și Moldova, aflat în zona de interferente culturale, lingvistice și etnice dintre cele două mari regiuni. Satul, fostă reședința de comună
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
catastiful isprăvniciei și a se arăta atârnătoare de-a-dreptul de visterie, plătindu-se birul de-a-dreptul către ea, moșiile lui din Ilfov: Tâncăbești, jumătate, Dragomirești, jumătate, Pupăza și Hagi-Gheorghe. Dumnealui are dreptul de a chema străini și de a face cu dânșii slobozii pe moșii; va fi îndatorat numai a plăti pentru ei birul, numărând zece case de moșie; ei vor avea aceleași înlesniri, pe care le-au încuviințat prin aceasta locuitorilor de pe acele moșii, primirea străinilor fiind în favorul visteriei țării". În
Manuc Bei () [Corola-website/Science/302608_a_303937]
-
Crăciun la Dunărea de Jos (2004-2005), precum și o serie de ateliere experimentale cu tematică arheologică și istorică. Amplasată în mai 2008 în apropierea gimnaziului care îi poartă numele. La dezvelire au participat zeci de personalități printre care Preasfinția Sa episcopul Sloboziei și Călărașilor și Regele Mihai care a fost însărcinat alături de primarul Nicolae Dragu cu dezvelirea statuii.Statuia Regelui Carol I este prima statuie ecvestră a unui membru al casei regale dezvelită după 1989. Zonele verzi ale municipiul Călărași sunt constituite
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Andrei» Galați 27. Spitalul Clinic Județean de Urgență Giurgiu 28. Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Jiu 29. Spitalul Clinic Județean de Urgență Miercurea-Ciuc 30. Spitalul Județean de Urgență Deva 31. Spitalul Municipal Petroșani 32. Spitalul Clinic Județean de Urgență Slobozia 33. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii «Sf. Maria» Iași 34. Spitalul Clinic de Urgență «Prof. Dr. N. Oblu» Iași 35. Spitalul Clinic «Dr. C. I. Parhon» Iași 36. Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași 37. Spitalul Clinic de Boli infecțioase
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253370_a_254699]
-
Dumitru Cristudor trebuia să efectueze acte de cerectare într-un dosar aflat pe rolul procurorilor din Germania. DNA a arătat că trei persoane erau cercetate pentru evaziune fiscală în Germania. Procurorii din Germania au cerut prin comisie rogatorie ca DNA Slobozia să efectueze percheziții. Procurorul Cristudor însă a primit mită 5000 de lei și materiale de contrucții în schimbul cărora îi anunța pe cei trei cercetați că urmează să fie percheziționați.
Șeful DNA Slobozia a fost reţinut pentru corupţie by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78520_a_79845]
-
C/4 țel. 093278801 21419 RUSOIU SILVIA (n. 1948) Pitești, str. Popa Șapca bl. P10 sc. C ap. 12 țel. 210977 14723 SACHE ERMINA (n. 1964) Pitești, Calea București, bl. 28, sc. A, ap. 6 717 SARBU IOANA (n. 1959) Com. Slobozia Argeș țel. 094487082 14737 STANCIU MARGARETA (n. 1950) Pitești, Str. Bibescu Vodă, bl. P5B, sc. B, ap. 5 14747 ȘTEFAN PETRE (n. 1969) Mioveni, Unirii bl. T2A sc. A ap. 12 țel. 260822 093351505 447 STEFANEL ELENĂ (n. 1937) Pitești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
229518 12089 MARIN ION (n. 1950) Grădinari Sat Zorile bl. 1, sc. 1, ap. 2 12092 MILITARU IOANA (n. 1944) Giurgiu, Str. Pia��a 1848 bl. 48, sc. A, ap. 7 țel. 212181 12093 MITREA MARIANA (n. 1960) Giurgiu, Str. Sloboziei bl. 36, ap. 19 țel. 219171 12095 MOISE NICOLAE (n. 1954) Giurgiu, Bd. CFR bl. 36 țel. 218064 12105 PANAIT ȘTEFANIA (n. 1950) Giurgiu, Str. Tineretului bl. 206 țel. 225831 12129 SLUJITORU IORDANA (n. 1943) Com. Călugăreni țel. 280468 12133
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
sc. A, ap. 4 țel. 210772 12042 DEFTA GHEORGHE (C. A. S) Giurgiu, Str. St. cel Mare nr. 11 țel. 215985 �� Stagiari EXPERȚI CONTABILI DICU MARIOARA Giurgiu str. Vlad Țepeș bl. C2 ap. 1 țel. 046217626 GHEORGHE MARIANA Giurgiu str. Sloboziei nr. 3 țel. 046216850 MARIN CARMEN IONELA Giurgiu str. Savin Popescu bl. MUV 2 țel. 046230664 NEDELCU COSTEL Giurgiu str. București bl. 11/2S ap. 50 țel. 046230274 NEMTESCU GEORGETA Giurgiu str. Sloboziei bl. 26 sc. A ap. 2 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
1 țel. 046217626 GHEORGHE MARIANA Giurgiu str. Sloboziei nr. 3 țel. 046216850 MARIN CARMEN IONELA Giurgiu str. Savin Popescu bl. MUV 2 țel. 046230664 NEDELCU COSTEL Giurgiu str. București bl. 11/2S ap. 50 țel. 046230274 NEMTESCU GEORGETA Giurgiu str. Sloboziei bl. 26 sc. A ap. 2 țel. 092692137 PARLOG NICOLETA Giurgiu str. C-tin Brâncoveanu bl. 202 ap. 43 țel. 095476874 PENCEA MAGDALENA Giurgiu str. București bl. 71/1d ap. 74 țel. 046230411 POPESCU FLORENTINA Giurgiu str. Tineretului bl. 30
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]