2,094 matches
-
filozofilor renascentiști, Petru Movilă elogiază cartea și învățătura. Cu excepția cuvântului scris care rămâne pe veci, orice monument material - spune cărturarul - arde, se ruinează, dispare în negura vremurilor. Sarcina principală a oricărui cărturar, după tradiția bizantină, este eliberarea cuvântului așezat în slovă, acțiunea acestuia fiind egalată doar de cea a actului divin, atunci când acesta, cuvântul scris, se face înțeles. Primele lucrări arheologice din Ucraina aparțin tot lui Petru Movilă și constau în săpăturile făcute în vremea sa la biserica Desiatina. Servind progresului
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
decembrie 1998. Au trecut de atunci aproape 18 ani, nu foarte mulți, dar nici puțini. Amintirea lui nu s-a stins vreo clipă. El trăiește încă prin cuvintele rostite și scrise, prin sfaturi, povețe și, mai ales, prin trăirea nepământească. Slovele așezate pe hârtie doresc să vorbească, cât de puțin, despre un călugăr cum rar a fost în lume, un misionar, îndrumător de obști și un sihastru de la cumpăna mileniilor. Părintele Cleopa a fost unul dintre marii slujitori ai Bi¬sericii
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
de o clipă, ne-nvață ce-nseamnă răbdarea Și înțelepți, cauta-vom sursa ce ne va da îmbărbătarea. Doar una e și-aceasta este, îmbelșugata Carte-a Vieții! Întrece în învățătură chiar pe savanți, toți înțelepții, Căci nu e omenească Slova, ci insuflată de Duh Sfânt, Ca cel ce crede să primească nădejde vie pe pământ. Ce mare har, ce bucurie, să știu că Domnu-a pregătit, O cale spre eliberare, că sunt prin Isus mântuit! De-aceea-n clipa tremurândă, când suferinți mă
UN ULTIM ZBOR de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383210_a_384539]
-
patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând dorul de matca străbună în sufletul pădurii. Doar ea știe cum și de ce înaintașii ei au plecat să apere glia moldavă în eternitate, păstrând slovele Măritului Ștefan în catafalcul durerii: ,,Moldova nu e a mea ci a urmașilor urmașilor noștri...”, a lor, celor plecați demn prin jertfa de sine. Mariana Gurza este lacrima durerii coborâtă din nord de Moldovă Ștefaniană pe câmpiile bănățene spre mereu
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând dorul de matca străbună în sufletul pădurii. Doar ea știe cum și de ce înaintașii ei au plecat să apere glia moldavă în eternitate, păstrând slovele Măritului Ștefan în catafalcul durerii: ,,Moldova nu e a mea ci a urmașilor urmașilor noștri...”, a lor, celor plecați demn prin jertfa de sine. Mariana Gurza este lacrima durerii coborâtă din nord de Moldovă Ștefaniană pe câmpiile bănățene spre mereu
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
Liliana Pană, Dragoș Ionescu și Dan Tudor, în regia lui Dan Tudor. În a treia zi au fost lansate revistele:” Ardealul Literar” din Deva, director Mariana Pândaru Bârgău, “ Eupholion“ din Sibiu,”Gens latina “, din Alba Iulia, “Cenaclul de la Păltiniș “, “Lumina slovei scrise “,de la Sibiu,”Poarta de su Feleac“ din Cluj, director fondator al muzeului Gheorghe Căpușan și “Gând Românesc”. director Virgil Șerbu Cisteianu. Seara la Sinagogă a fost prezentată piesa de teatru” Haimanaua“, după Victor Eftimiu, în interpretarea actorilor de la Teatru
SCRIITORI CLUJENI LA FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE TEATRU ȘI LITERATURĂ LIVIU REBREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383216_a_384545]
-
Acasa > Poezie > Amprente > DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL: “EXILAT“ Autor: Cornelia Păun Publicat în: Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016 Toate Articolele Autorului Dr. Cornelia Păun Heinzel: “EXILAT“ Sunt cronicarul exilat În lumea slovelor străine, Dac-aș fi fost un retardat În țară, aș fi dus-o foarte bine. Sunt scribul printre litere uitat, Ce rătăcește pe câmpii străine, Dac-aș fi fost cu creieru’-extirpat, În țară sigur mi-ar fi fost mai
“EXILAT“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383336_a_384665]
-
preajmă, adă-ne, rogu-te, o cupă de kumâs. Eunuca dispăru fâșâind ușor și reveni cu două potire alburii. — Știi, mărite han - grăi Metodiu după ce gustă dintr-o cupă, uitându-mă eu prin ceaslovurile voastre, am băgat de seamă că slova poeticească nu-i nici mai lungă, nici mai scurtă, ci tocmai potrivită. Lucru de mirare: câți iambi, atâtea dactile. Suntem o cultură tânără - răspunse tătarul, luând și dânsul loc. Noi, precum vezi, am pornit de la foarte puțin. Ce zic eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
libertății totale. Un sex de tablă arab. Un con heterociclic, hesperidian, cu înflorituri, basoreliefuri și cârlige încovrigate laterale, aidoma ácelor pentru pescuit, pândind și amenințând viața cu ascuțimea nemaivăzută a tăișului său, vexând-o. Un monstru de metal gravat cu slove arabe, rele, al căror unic sens era destinul fără scăpare al umanității. Un demon, săturat de legile existente, hotărât în același timp să le protejeze prin enunțarea unor concepte antinomice doar în aparență, prin a căror deloc dificilă decriptare apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
la culme. Pică de șase ori în cretinul său fotoliu, revenind de fiecare dată, atât de sus urcase, nehotărându-se cum să moară, deși mort deja. Deodată rămase acolo. Sexul i se deșurubă, stupid, înfigându-se în parchetul tembel. Nici o slovă arabă scrisă. Sfârșitul. Ceva mai încolo, statuia lui Bobby Teleferic rânjea la cer, mijindu-și ochii. Liniște deplină, adevărată, în care nimicul se și instală, degrabă, stăpân. Liniște. Definitiv. La aproape o oră după acest ultim incident, în ușa biroului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
pelerinaj. Se Întoarse la crîșma „Corona“, comandă gulaș și o stacană de bere, apoi se adînci În rescrierea manuscrisului. Cam pe la amiază avu În față manuscrisul cu tema biblică din titlul său Drumul În Canaan, transcris de mîna sa cu slove mari. După care luă exemplarul masacrat al manuscrisului și-l azvîrli Într-o sobă impunătoare, aidoma unei catedrale cu o ușă ca poarta raiului ori a iadului. CÎnd flăcările Înghițiră urmele mîinilor Maestrului și odată cu ele, ca pe rug, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Temnița albă Elena Marin Alexe Iarna departe, iarna aproape iarnă pe munte, iarnă pe ape iarnă pe slovă, iarnă prin gânduri, scrisă în stele, sau printre rânduri. Iarnă pe dealuri, ori pe cărare, albul se-ntinde cu-nverșunare, tremură-n tindă, plânge pe suflet, temnița albă ferecă umblet. Iarnă în tine, iarnă în mine, îngheață totul printre suspine
Temni?a alb? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83356_a_84681]
-
mormânt de raze, prins în Cavalerul Guard. - Ce închide orchideea, ced ne sunt acele Indii Mările creole unde bântuia piratul Kidd? Consimțind o plecăciune insulelor biacintii, Cartea Crailor la fila cea mai turbure-o deschid: Acoló, ca de cutremur, saltă slova mateină Sub lucrarea Corcodușei, aspra floare de maidan. În vis mut gabrovenimea cumpănește în ruină, Zveltă, surla Judecății, lasă-o umbră pe cadran. * - Dreaptă pravilă, dar zumzet de vestiri răsăritene, Ființa noastră se clădește cu scriptura ta, Matei! Prim și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
România Mare În podgorii pe vecie. Limba noastră de dulci muguri Are gust de busuioacă Distilată din vechi struguri Copți pe glia traco-dacă. Limba noastră-i seva noastră, Are gust de boabă-amară Ce în dulce grai se-ncastră Și în slova seculară. Limba noastră e-o licoare, Are gustul din buchetul Ce îl plânge și îl doare Pe sfinția sa, Poetul.
LIMBA NOASTRĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364334_a_365663]
-
Toate Articolele Autorului Dulce, dragă și duioasă Ne e limba și nu-i grai Din urzeală mai frumoasă Pentru al rostirii strai, Nu-i plămadă mai mănoasă Din al vorbei spic pe pai, Vers de liră mai mieroasă În al slovei dor și vai, Nu-i văpaie mai focoasă Sub copitele de cai, Curgere mai mlădioasă În al dansului alai, Nu-i cântare mai aleasă Plânsă-n bocete de nai, Lacrimă mai cuvioasă Pe al doinei noastre plai Și nu-i
NU E LIMBĂ MAI FRUMOASĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364333_a_365662]
-
-mi va rog la întrebare. Cu ce menire-ați colindat prin lume Scăldate-n fericire sau poate în dureri, Din înălțimea voastră găsiți-vă puteri Ca tainele în șoaptă să îmi spuneți, Ca să vă trec pe toate, dincolo de moarte, Nemuritoare slova, păstrată într-o carte. Referință Bibliografica: Povești neștiute / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
POVEŞTI NEŞTIUTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364477_a_365806]
-
în vesurile sale și iubiri ale căror energii precoce s-au consumat deja dar și trăirile manifeste ale vârstei în care se pârguiește înțelepciunea, trăiri care vizează echlibrul dintre cele două elemente definitorii ale existenței: subiectul și obiectul acțiunii umane. Slova lui conține ceea ce îi este dăruit omului comun, împlinirea pământească în elementele subiective ale sufletului mai mult sau mai puțin echilibrat, aflat în consonanță cu buna măsură a puterii de absorbție a darului vieții. Versul său nu are praguri în
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
bolile vulgului, resimțindu-l ca trecător, superficial și capabil să degradeze ființa. Devenirea ființei presupune și rafinamentul artei de a iubi, sentimentul acesta, așezat inclusiv sub razele spiritului, nu doar sub cele ale carnalului, înalță ființa. Un poem cârpit cu slove deșucheate, pare să ne spună poeta, ar suna ca o repriză de manele într-o catedrală. Ca atare, în ogorul poemului ea nu admite expresia buruienoasă pe care o taie până curge sânge. Chiar dacă, în plan artistic, libertatea nelimitată e
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
rolul mai mare sau mai mic pe care l-a jucat în complexul universal.” Racordați la undele hertziene ale evenimentelor internaționale (la data despre care facem vorbire funcționează doar telegraful prin care Farfuridi se temea să nu i se recunoască slova), ploieștenii vor ca musai orașul lor să fie condus de o Republică, monarhia nemaifiind viabilă. Ca și Franța, ce se declară la 4 noiembrie 1848, Republică Democratică unică și indivizibilă, Ploieștiul va deveni, printr-o fulgerătoare lovitură nocturnă, o unică
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
toți, după ce murim... Numai eu m-așez sub teiul Ce-nflorește an de an, Încrustând în veșnic steiul, Dulce stih de moldovean. Nu mai sărutăm iubita, Recitând din versul tău, Fiindcă străjuie orbita Îngeri fară Dumnezeu... Nu mai e cinstită slova, Izvorâtă din amor, Valul ne izbește prova Și poeții... ne tot mor! Referință Bibliografică: Te-a uitat, bădiță, lumea ... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 379, Anul II, 14 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir
TE-A UITAT, BĂDIŢĂ, LUMEA ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361299_a_362628]
-
de boarea melancoliei [...]» (Constantin M. Popa, în «Ramuri», nr. 8 / 15 august 1985); Poetul se află necontenit în căutarea unor esențe expresive [...], căci poetul și-a însușit organic lecția unor creatori precum Brâncuși și Blaga [...]» / « Domină în creația lui Negulescu „slova de foc“, inspirația și trăirea poetică, iar slova făurită, meșteșugul poetic e congener, în măsura în care substanța poetică reclamă, impune „mânuirea“ instrumentelor artistice» (Mircea Moisa, în «Luceafărul», nr. 50 / 14 decembrie 1985, și în prefața-i din 2002); «Mai toate simbolurile derivă
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
nr. 8 / 15 august 1985); Poetul se află necontenit în căutarea unor esențe expresive [...], căci poetul și-a însușit organic lecția unor creatori precum Brâncuși și Blaga [...]» / « Domină în creația lui Negulescu „slova de foc“, inspirația și trăirea poetică, iar slova făurită, meșteșugul poetic e congener, în măsura în care substanța poetică reclamă, impune „mânuirea“ instrumentelor artistice» (Mircea Moisa, în «Luceafărul», nr. 50 / 14 decembrie 1985, și în prefața-i din 2002); «Mai toate simbolurile derivă din cosmic, au „strălucirea smaraldului ceresc“ și se
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
în contextul unor construcții poetice remarcabile, dar ușor de decriptat printr-o hermeneutică simplă; planează peste Ideile Mame ale lui Platon fără să le indice concret; deschide perspective inspirate spre lumea strălucitoare dar incognoscibilă rațional a transcendentului.» (Acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici, «Slove de diamant», recenzie, în «Monitor Cultural» / ARP, anul III, nr. 9 / 2008) etc. Nucleele lirice din teritoriul poetic negulescian - tonul oracular-neoexpresionist, ori psalmic-paradoxist, ezoterismul articulat cu farmec, autobiografismul meditațional-biblic, eroul liric evoluând ca „un etern balerin-cosmonaut“ între dionisiac și apolinic
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
a Ligii Scriitorilor din România și de expresie română de pretutindeni), al cărui prim număr a apărut zilele acestea. Având ca fondatori pe scriitorii Vasile Ghilencea și Petre Petria, președinții celor două filiale,( Filiala Vâlcea mai editează o revistă, “Memoria slovelor “.) și având ca redactori pe: Mariana Zavati Gardner, (Anglia ), Ioan Miclău (Australia ), Vavila Popovici (Canada ), Marilena Manșală și Cornelia Cănuleci ( Franța), Luise Scharsach ( Germania) , Olimpia Danciu (Italia ), Al.Bodolică ( Republica Moldova), Vasile Barbu(Serbia ), Riad Awwad (Siria ), Florentin Smarandache ( S.U.A.) șI
A APĂRUT O NOUĂ REVISTĂ A LIGII SCRIITORILOR, CARPATICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361397_a_362726]
-
numai cu mâna te-ntinzi lună soră - frate soare totu-i vrăjită scrisoare schimbă-mi soarta pe-un pitac neguțând visuri de drac împacă aur și moarte într-o carte - într-o carte stăpânește și cunoaște cu piciorul peste moaște slova timpul rânduiește ceru-l ară și nutrește peștera din bethlehem e lumină și blestem: pace-n duh - vifor în sânge maica de dumnezeu plânge începe război de îngeri vrei nu vrei - pe filă sângeri magii gângăvesc preasfânt pe hristosul din
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]