2,915 matches
-
pe parcursul războaielor mondiale și comunismului. Biserica Catolică a Lituaniei e cea mai legată de identitatea națională dintre toate țările baltice, dar mișcarea națională lituaniană a avut în mod tradițional o aripă laică și anticlericală. B. Tradițiile monoconfesionale / competitive Identitatea națională slovacă s-a manifestat, ca și în Polonia, prin intermediul Bisericii Catolice. Dar, ca și în cazul Cehiei, au existat momente de-a lungul istoriei când aproape toată națiunea era protestantă. Din acest motiv, mai multe regiuni revendică titlul de religie națională
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Biserică. În 1996, episcopii catolici au condamnat public lipsa angajamentului către democrație și o societate deschisă. Au criticat cultura politică și au chemat partidele politice la construirea unei democrații adevărate. Doi ani mai târziu, episcopii au protestat împotriva polarizării societății slovace; ei au cerut guvernului să respecte deciziile Curții Constituționale, asigurarea unor alegeri democratice, promovarea toleranței etnice și religioase și garantarea informării obiective a publicului prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă. Biserica Catolică slovacă a sfîrșit prin a se opune guvernului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
târziu, episcopii au protestat împotriva polarizării societății slovace; ei au cerut guvernului să respecte deciziile Curții Constituționale, asigurarea unor alegeri democratice, promovarea toleranței etnice și religioase și garantarea informării obiective a publicului prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă. Biserica Catolică slovacă a sfîrșit prin a se opune guvernului autoritar, militând pentru democrație, pentru influența ei asupra procesului politic și pentru performanța efectivă a partidelor creștin democrate. D. Biserica Catolică cehă singura alternativă: izolarea Biserica Catolică cehă a trebuit să înfrunte anticlericalismul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
2000 1 1992, 1996 și 2000 13 Patru participări 1990, 1992, 1996, și 2000 18 Dintre cele optsprezece formațiuni care au participat la patru alegeri electorale, unsprezece au fost organizații ale minorităților (armeană, bulgară, germană, greacă, maghiară, poloneză, rusă, sârbă, slovacă și cehă, turcă, ucrainiană), alte șase au participat o dată în alianță cu alte partide 34 și un singur partid (Uniunea Democrat Creștină) s-a prezentat de patru ori pe liste proprii 35. Putem de asemenea compara numărul listelor depuse (L
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și un scop de presiune asupra negociatorilor cehoslovaci, care să fie astfel atenționați asupra consecințelor unor poziții dure în cadrul negocierilor. Primul atac s-a înregistrat la 10 km sud-est de Rimaszombat, unde teroriștii unguri au pătruns 7 km în zona slovacă, iar altul s-a produs în regiunea Berehovo, unde trupele cehoslovace de graniță s-au confruntat cu trei asemenea bande. În aceste două atacuri, atacatorii au pierdut 68 morți și 316 prizonieri, dar pentru anihilarea lor au fost utilizate care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
României făcută la 14 iunie 1991 la Viena în cadrul Conferinței extraordinare a statelor-părți la Tratatul cu privire la armamentele convenționale în Europa, precum și Convenția cu privire la nivelurile maxime pentru cantitățile de armamente convenționale și tehnică ale Republicii Populare Bulgaria, Republicii Federative Cehe și Slovace, Republicii Polonia, României, Republicii Ungare și Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, semnată la Budapesta la 3 noiembrie 1990. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 16 decembrie 1991, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României
LEGE Nr. 18 din 4 martie 1992 pentru ratificarea Tratatului cu privire la forţele armate convenţionale în Europa, semnat la Paris la 19 noiembrie 1990, a Declaraţiei României în cadrul Conferintei extraordinare de la Viena din 14 iunie 1991, precum şi a Convenţiei cu privire la nivelurile maxime pentru cantităţile de armamente convenţionale şi tehnica, semnată la Budapesta la 3 noiembrie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108212_a_109541]
-
Articolul 1 Consulatul General al României la Bratislava se transforma, începînd cu data de 1 ianuarie 1993, în Ambasada României în Republica Slovaca, cu sediul la Bratislava. Întregul patrimoniu al Consulatului General va fi preluat de ambasada. Schema de încadrare cu personal a ambasadei cuprinde 11 posturi. Articolul 2 Prevederile Decretului nr. 98/1990 se modifica în mod corespunzător. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU
DECRET nr. 248 din 29 decembrie 1992 privind transformarea Consulatului General al României de la Bratislava în Ambasada României în Republica Slovaca. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108614_a_109943]
-
Ida, cu domiciliul actual în Suedia, Granbacksv 5, 135 45 Tyreso. Fatura Benedict, născut la data de 25 septembrie 1964 în localitatea Valea Tîrnei, județul Bihor, România, fiul lui Andrei și Margareta, cu domiciliul actual în Republica Federativă Cehă și Slovacă, Jablonica, UI. Svatojanska C. 139, okr, Senica. Fatura Andrei, născut la data de 3 aprilie 1959 în localitatea Valea Tîrnei, județul Bihor, România, fiul lui Andrei și Margareta, cu domiciliul actual în Republica Federativă Cehă și Slovacă, Brezova, Pod. Bradlom
HOT��RÎRE nr. 184 din 16 aprilie 1992 - corectie privind aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108552_a_109881]
-
Federativă Cehă și Slovacă, Jablonica, UI. Svatojanska C. 139, okr, Senica. Fatura Andrei, născut la data de 3 aprilie 1959 în localitatea Valea Tîrnei, județul Bihor, România, fiul lui Andrei și Margareta, cu domiciliul actual în Republica Federativă Cehă și Slovacă, Brezova, Pod. Bradlom nr. 417/31. Fatura Ana, născută la data de 8 februarie 1965 în localitatea Luncșoara, Aleșd, județul Bihor, România, fiica lui Lucian Mihai și Irina, cu domiciliul actual în Republica Federativă Cehă și Slovacă, Brezova, Pod. Bradlom
HOT��RÎRE nr. 184 din 16 aprilie 1992 - corectie privind aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108552_a_109881]
-
Federativă Cehă și Slovacă, Brezova, Pod. Bradlom nr. 417/31. Fatura Ana, născută la data de 8 februarie 1965 în localitatea Luncșoara, Aleșd, județul Bihor, România, fiica lui Lucian Mihai și Irina, cu domiciliul actual în Republica Federativă Cehă și Slovacă, Brezova, Pod. Bradlom nr. 417/31. Lașac Elisabeta, născută la data de 21 martie 1965 în localitatea Șinteu, Aleșd, județul Bihor, România, fiica lui Corman Andrei și Terezia, cu domiciliul actual în Republica Federativă Cehă și Slovacă, OKR, Senica, Rovensko
HOT��RÎRE nr. 184 din 16 aprilie 1992 - corectie privind aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108552_a_109881]
-
Federativă Cehă și Slovacă, Brezova, Pod. Bradlom nr. 417/31. Lașac Elisabeta, născută la data de 21 martie 1965 în localitatea Șinteu, Aleșd, județul Bihor, România, fiica lui Corman Andrei și Terezia, cu domiciliul actual în Republica Federativă Cehă și Slovacă, OKR, Senica, Rovensko nr. C. 83. Lașac Andrei, născut la data de 8 aprilie 1961 în localitatea Șinteu, Aleșd, județul Bihor, România, fiul lui Iosif și Maria, cu domiciliul actual în Republica Federativă Cehă și Slovacă, Rovensko C. 83, OKR
HOT��RÎRE nr. 184 din 16 aprilie 1992 - corectie privind aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108552_a_109881]
-
Republica Federativă Cehă și Slovacă, OKR, Senica, Rovensko nr. C. 83. Lașac Andrei, născut la data de 8 aprilie 1961 în localitatea Șinteu, Aleșd, județul Bihor, România, fiul lui Iosif și Maria, cu domiciliul actual în Republica Federativă Cehă și Slovacă, Rovensko C. 83, OKR Senica. Hovaneti Francisc, născut la data de 4 septembrie 1959 în localitatea Șinteu, Aleșd, județul Bihor, România, fiul lui Ioan și Ana, cu domiciliul actual în Republica Federativă Cehă și Slovacă, Plavecky Mikulaș nr. 282, Senica
HOT��RÎRE nr. 184 din 16 aprilie 1992 - corectie privind aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108552_a_109881]
-
în Republica Federativă Cehă și Slovacă, Rovensko C. 83, OKR Senica. Hovaneti Francisc, născut la data de 4 septembrie 1959 în localitatea Șinteu, Aleșd, județul Bihor, România, fiul lui Ioan și Ana, cu domiciliul actual în Republica Federativă Cehă și Slovacă, Plavecky Mikulaș nr. 282, Senica. Hovaneti Francisca, născută la data de 12 ianuarie 1963 în localitatea Luncșoara, județul Bihor, România, fiica lui Albert Matias și Anna, cu domiciliul actual în Republica Federativă Cehă și Slovacă, Plavecky Mikulaș nr. 282, Senica
HOT��RÎRE nr. 184 din 16 aprilie 1992 - corectie privind aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108552_a_109881]
-
în Republica Federativă Cehă și Slovacă, Plavecky Mikulaș nr. 282, Senica. Hovaneti Francisca, născută la data de 12 ianuarie 1963 în localitatea Luncșoara, județul Bihor, România, fiica lui Albert Matias și Anna, cu domiciliul actual în Republica Federativă Cehă și Slovacă, Plavecky Mikulaș nr. 282, Senica. Gudumac Irina, născută la data de 12 ianuarie 1954 în București, România, fiica lui Valentin și Liudmila, cu domiciliul actual în Suedia, Hasselgstr. nr. 14, c/o Larsson Upplands Vasby. Kolozsvari Ferenc, născut la data
HOT��RÎRE nr. 184 din 16 aprilie 1992 - corectie privind aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108552_a_109881]
-
Acordul central european de comerț liber, protocoalele 22, 23, 24, 25 și 26 la Acordul central european de comerț liber sunt stabilite și anexele la acest acord. 2. Prevederile privind eliminarea taxelor vamale la importurile dintre: - Republica Ceha și Republica Slovaca, pe de o parte, și Republica Bulgaria, pe de alta parte, sunt cuprinse în Protocolul 22; - Republica Ungara, pe de o parte, și Republica Bulgaria, pe de alta parte, sunt cuprinse în Protocolul 23; - Republica Polonia, pe de o parte
LEGE nr. 225 din 28 noiembrie 1998 pentru ratificarea Acordului privind aderarea Republicii Bulgaria la Acordul central european de comerţ liber, semnat la Sofia la 17 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122326_a_123655]
-
Acordul central european de comerț liber, protocoalele 27, 28, 29, 30 și 31 la Acordul central european de comerț liber sunt stabilite și anexele la acest acord. 2. Prevederile privind acordarea de concesii agricole reciproce dintre: - Republica Ceha și Republica Slovaca, pe de o parte, și Republica Bulgaria, pe de alta parte, sunt cuprinse în Protocolul 27; - Republica Ungara, pe de o parte, și Republica Bulgaria, pe de alta parte, sunt cuprinse în Protocolul 28; - Republica Polonia, pe de o parte
LEGE nr. 225 din 28 noiembrie 1998 pentru ratificarea Acordului privind aderarea Republicii Bulgaria la Acordul central european de comerţ liber, semnat la Sofia la 17 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122326_a_123655]
-
Articolul 9 1. Referirile la cooperarea în domeniul administrației vamale din paragraful 2 al art. 16 din Acordul central european de comerț liber vor fi înțelese în sensul că asistența reciprocă dintre autoritățile administrative vamale ale Republicii Cehe și Republicii Slovace, pe de o parte, și Republicii Bulgaria, pe de alta parte, va avea loc în conformitate cu prevederile anexei nr. I la art. 9 din acest acord. 2. Referirile la cooperarea în domeniul administrației vamale din paragraful 2 al art. 16 din
LEGE nr. 225 din 28 noiembrie 1998 pentru ratificarea Acordului privind aderarea Republicii Bulgaria la Acordul central european de comerţ liber, semnat la Sofia la 17 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122326_a_123655]
-
avea loc în conformitate cu prevederile anexei nr. II la art. 9 din acest acord. Articolul 10 1. Referirile la achizițiile guvernamentale din art. 24 al Acordului central european de comerț liber vor fi înțelese, în relațiile dintre Republica Ceha și Republica Slovaca, pe de o parte, și Republica Bulgaria, pe de alta parte, ca achiziții publice, iar perioada menționată în paragraful 2 al art. 24 se va încheia cel mai târziu până la sfârșitul anului 1998. 2. Referirile la achizițiile guvernamentale din art.
LEGE nr. 225 din 28 noiembrie 1998 pentru ratificarea Acordului privind aderarea Republicii Bulgaria la Acordul central european de comerţ liber, semnat la Sofia la 17 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122326_a_123655]
-
Semnat la Sofia la data de 17 iulie 1998, într-un singur exemplar original în limba engleza, care va fi depus la Guvernul Republicii Polonia. Depozitarul va transmite copii autentificate tuturor părților Republica Cehă Republica Ungară Republica Polonia România Republica Slovacă Republica Slovenia Republica Bulgaria Anexă la art. 7 Aceasta anexa se referă la eliminarea restricțiilor cantitative dintre Republica Ceha și Republica Slovaca și la deschiderea de către Republica Ungara a unui plafon anual pentru produsele originare din Republica Bulgaria. Anexă la
LEGE nr. 225 din 28 noiembrie 1998 pentru ratificarea Acordului privind aderarea Republicii Bulgaria la Acordul central european de comerţ liber, semnat la Sofia la 17 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122326_a_123655]
-
nr. IV la Protocolul 7, în vederea implementării prevederilor Protocolului 7 la Acordul central european de comerț liber. Anexa I la art. 9 Se referă la asistența reciprocă în probleme vamale între autoritățile vamale ale Republicii Bulgaria, Republicii Cehe și Republicii Slovace. Anexa II la art. 9 Se referă la asistența reciprocă în probleme vamale între autoritățile vamale ale Republicii Bulgaria și Republicii Slovenia. PROTOCOLUL 22 (la care se referă paragraful 2 al art. 3) Se referă la eliminarea taxelor vamale între
LEGE nr. 225 din 28 noiembrie 1998 pentru ratificarea Acordului privind aderarea Republicii Bulgaria la Acordul central european de comerţ liber, semnat la Sofia la 17 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122326_a_123655]
-
9 Se referă la asistența reciprocă în probleme vamale între autoritățile vamale ale Republicii Bulgaria și Republicii Slovenia. PROTOCOLUL 22 (la care se referă paragraful 2 al art. 3) Se referă la eliminarea taxelor vamale între Republica Ceha și Republica Slovaca, pe de o parte, și Republica Bulgaria, pe de alta parte. PROTOCOLUL 23 (la care se referă paragraful 2 al art. 3) Se referă la eliminarea taxelor vamale între Republica Ungara, pe de o parte, și Republica Bulgaria, pe de
LEGE nr. 225 din 28 noiembrie 1998 pentru ratificarea Acordului privind aderarea Republicii Bulgaria la Acordul central european de comerţ liber, semnat la Sofia la 17 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122326_a_123655]
-
împreună. ... (2) În cazurile în care există o taxă minimă CNF, taxa vamală minimă aplicabilă este egală cu taxa vamală minimă CNF înmulțită cu procentul indicat în această coloană. ... (3) Contingentul pentru acest produs este deschis pentru Republica Cehă, Republica Slovacă, Bulgaria, România, Ungaria, Polonia, Estonia, Letonia și Lituania. În cazul importurilor în Comunitate de bovine vii ce pot depăși 500.000 capete pentru oricare an luat în considerație, Comunitatea poate lua măsurile necesare administrative pentru a-și proteja piața, indiferent
ANEXE din 13 octombrie 1998 la Protocolul de adaptare a aspectelor comerciale ale Acordului european dintre România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, pentru a ţine seama de aderarea Republicii Austria, Republicii Finlanda şi Regatului Suediei la Uniunea Europeană şi de rezultatele negocierilor agricole din Runda Uruguay, inclusiv îmbunătăţirile regimului preferenţial existent, ratificat prin Ordonanţa de Urgenta nr. 55/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122690_a_124019]
-
pot depăși 500.000 capete pentru oricare an luat în considerație, Comunitatea poate lua măsurile necesare administrative pentru a-și proteja piața, indiferent de alte prevederi conform Acordului. (4) Contingentul referitor la acest produs este deschis pentru Republica Cehă, Republica Slovacă, Bulgaria, România, Ungaria, Polonia, Estonia, Letonia și Lituania. ... (5) Comunitatea poate ține cont, în cadrul legislației sale și când este necesar, de nevoile de aprovizionare ale pieței comunitare și de necesitatea de a menține echilibrul pieței. ... (6) Posibilitatea convertirii de cantități
ANEXE din 13 octombrie 1998 la Protocolul de adaptare a aspectelor comerciale ale Acordului european dintre România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, pentru a ţine seama de aderarea Republicii Austria, Republicii Finlanda şi Regatului Suediei la Uniunea Europeană şi de rezultatele negocierilor agricole din Runda Uruguay, inclusiv îmbunătăţirile regimului preferenţial existent, ratificat prin Ordonanţa de Urgenta nr. 55/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122690_a_124019]
-
fiul lui Berger Pal și Bernad Iren, cu domiciliul actual în Suedia, 29138 Kristianstad, Goingeg. 31. 684. Știac Ștefan, născut la 9 aprilie 1970 în localitatea Șinteu, județul Bihor, România, fiul lui Ștefan și Francisca, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Kovalov nr. 120, Rai. Senica. 685. Cutlac Berta, născută la 6 aprilie 1967 în localitatea Șinteu, județul Bihor, România, fiica lui Gondec Ioan și Elisabeta, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Pavlovce N/Uhom 74, Michalovce. 686. Zmetec Stefan, născut
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
lui Ștefan și Francisca, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Kovalov nr. 120, Rai. Senica. 685. Cutlac Berta, născută la 6 aprilie 1967 în localitatea Șinteu, județul Bihor, România, fiica lui Gondec Ioan și Elisabeta, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Pavlovce N/Uhom 74, Michalovce. 686. Zmetec Stefan, născut la 25 septembrie 1962 în localitatea Derna, județul Bihor, România, fiul lui Martin și Terezia, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Hojna Nova Ves 153, Topolcany. 687. Boros Klara, născută la
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]