481 matches
-
erezii, Fericitul Augustin a introdus ideea absolutei predestinări, reluată 1200 de ani mai târziu de către Calvin. Aici întâlnim însă tot o erezie, cu toate că ea reprezintă extrema cealaltă, inversul pelagianismului. Consecințele ereziei pentru teologia ulterioară au fost, din păcate, surse de sminteală pentru credincioși și dispute aprige între teologi. Dintre aceștia Sf. Ioan Cassianul, Sf. Vincențiu de Lerini, Sf. Faust de Riez și alții au combătut aceste erori. În tratatele Despre darul perseverării (428-429), Despre predestinarea sfinților (427), Despre corupțiune și har
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
cred. Da, cununa aceasta de spini este simbol al faptei Lui de Stăpân; El a purtat pe capul și în mintea trupului Său toate răutățile noastre, cu care ne-am rănit. Că El, cu patima Lui, ne-a izbăvit de sminteli, de păcate și de niște spini ca aceștia. Nimicind pe diavol, Domnul întreabă pe bună dreptate, cu mândrie, zicând: Unde-ți este, moarte, boldul? (1 Cor. 15, 55)”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, Cartea a II-a, cap. VIII, 74.2., în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în care alte state cu întindere de zece ori mai mare erau mai slabe decât Moldova, contra Turciei sau a Spaniei din vremea aceea n-ar fi putut rezista decât în defensivă, decât nevroind la strâmtoare, pentru a le face sminteală, căci la gol nu îndrăznea."113 De unde și "testamentul" lui Ștefan cel Mare privitor la viitoarele capitulații față de Poartă, prima fiind încheiată la 1511 de către Bogdan, prin care se stipula că "Moldova e țară liberă și nu cucerită" (art.1
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
sa. Gilles Deleuze spunea că "omul este ceva ce trebuie depășit, pentru că a devenit un soi de "mașină doritoare", sau mai rău un rizom. Filosoful francez propune noi legături între uman și animal, între sănătate și boală, între rațiune și sminteală. Parafrazîndu-l pe Nietzsche, Michel Foucault anunța, în Cuvintele și lucrurile, o "moarte a omului", suscitînd, ca și în cazul lui Nietzsche, multe neînțelegeri. Desigur, nu dispare specia umană, ci o anumită reprezentare despre om ca centru referențial sau ca principiu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Un dezastru mi se pare chiar necesar, din multe puncte de vedere. De fapt, probabil că a și venit de vreme ce n-a venit încă... Uitați-vă, de pildă, la starea economiei. Ce dezastru frumos! 3.14. Shadow banking Noua veche sminteală financiară În virtualul Club al Economiștilor Care Discută Starea Economiei Mondiale (CECDSEM), propun înființarea oficială a Grupului Celor Care Se Uită Și Nu Înțeleg Nimic (GCCSUȘNÎN). Cred că ar fi bine populat, asta pentru că lucrurile sunt foarte complexe. Cu toții așteaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
a face cu ceea ce se numește "ciclul balanței de plăți", adică o suprainvestire finanțată prin îndatorarea masivă, finalizată prin randamente negative ale investițiilor, aglomerație la vînzarea de active, fali mente, fuga capitalurilor, devalorizări, panică, angoasă, sărăcie... După "opt secole de sminteală financiară" (Reinhart and Rogoff, This Time is Different), ar trebui ca economiștii să aibă totuși niște soluții, deși astăzi dimensiunile și complexitatea sunt desigur mult mai mari, atît cele ale investițiilor, cît și cele ale bulelor speculative, ale contractelor, ale
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
război economic, între marile puteri și blocuri continentale, dar care aspiră inevitabil și pe cei mai mici din proximitate. Un război pentru resurse, pentru piețe, cu sancțiuni și acțiuni de spionaj care parcă au explodat. Avem, iarăși, "după secole de sminteală financiară" (Reinhart și Rogoff, This Time Is Different, Princeton University Press, 2009), un război valutar, ce prelungește criza, în principal între valutele importante, la care se adaugă aurul și bitcoinul, un război al datoriilor și rezervelor, al burselor etc. Cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
106 3.9. Lebede albe, lebede negre 108 3.10. Economie și cultură 115 3.11. Economia absurdului 118 3.12. Sub aripa năpastei 120 3.13. Bitcoin și vremea Fericitului Augustin 124 3.14. Shadow banking 128 Noua veche sminteală financiară 128 3.15. Hipoinflația și hiporealitatea 130 3.16. Noul normal 133 3.17. Mize bugetare 135 3.18. "Cultura" Wall Street-ului 138 Capitolul 4 DES-FACEREA LUMII 148 4.1. Geopolitica neputinței Introducere 148 4.2. Periferii globale
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
vreme, modelul cultural francez, realizat printr-un import de neologisme, dar și de modă și de mofturi, mai mult sau mai puțin amuzante, a devenit reper de orientare pentru întreaga societate. Candela românismului arzând în Siberia Într-un timp al smintelii ideologice, dube negre străbăteau în goană străzi și ulițe, umplându-se cu oameni nevinovați. Între țevile de pușcă și colții dulăilor, românii erau scoși cu forța din case și duși în gări. Pe peroane, se înșirau destine oropsite sub priviri
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de mână și, în chiote de veselie, se puneau a se învârti. Horind, pârjoleau iarba sub tălpile și călcâiele încinse de jocul lor fermecat. Locul rămânea ars încât nici otava nu avea să mai crească pe el. Cu muțenie și sminteală îi pedepseau pe băietanii care nu se puteau stăpâni a le iscodi. Dansul lor vrăjit făcea să rodească pântece de mame și holde lucrate de tați. Plantele căpătau puteri miraculoase, rupând farmece și deochiuri. Babe gheboșate se întreceau în a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
zei cerești și pentru ce oare se lasă văzuți de către oameni, Dioscurii aceștia, așadar, vin să-l anunțe pe Oreste că va fi vânat de erinii, de cumplitele Kere, zeițele cu chipuri de cățele, și că va cădea pradă unei sminteli legate de aceste vedenii, sminteală pe care trebuie să o îndure înainte de a fi iertat. Iar Oreste a lui Euripide va descrie, de asemenea, această tulburare a minții, această maladie (o mania echivalând cu un adevărat nosos) în care este
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
oare se lasă văzuți de către oameni, Dioscurii aceștia, așadar, vin să-l anunțe pe Oreste că va fi vânat de erinii, de cumplitele Kere, zeițele cu chipuri de cățele, și că va cădea pradă unei sminteli legate de aceste vedenii, sminteală pe care trebuie să o îndure înainte de a fi iertat. Iar Oreste a lui Euripide va descrie, de asemenea, această tulburare a minții, această maladie (o mania echivalând cu un adevărat nosos) în care este aruncat eroul, autorul sângerosului matricid
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
varianta tragică, bătrânul, ajuns în pragul nebuniei, se sinucide, iar fantoma lui neconsolată, obsedată de vechea pasiune până și dincolo de moarte, se întoarce pentru a o teroriza pe femeia care îi disprețuise sentimentele. Ky:gen-ul, în schimb, găsește pentru sminteala amoroasă a moșneagului o soluție mult mai blândă și totodată mai glumeață, datorată intervenției unor nepoți. Experiența nebuniei și a morții își pierde aici dimensiunea fabuloasă, ca și cum funcția ky:gen-ului ar fi aceea de a cultiva îndoiala ca remediu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
hăituit de simțăminte care mă sfâșie... Urât cuvânt! Departe de mine, tristețe! Așa se zice că ar fi spus un nebun. Dacă am spus-o și eu, înseamnă că sunt nebun 1. Nebunie a iubirii, asemuită tot de Berowne cu sminteala lui Aiax, cu vânătoarea sângeroasă asmuțită de furia ucigașă a eroului lui Sofocle, victimă tragică a amăgirilor zeilor. Iar dacă în Zadarnicele chinuri ale dragostei nebunia sentimentelor devine, în cele din urmă, doar o mascherata, un divertisment agreabil, dar ușurel
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin înțelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să mântuiască pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii. Fiindcă și iudeii cer semne, iar elinii caută înțelepciune, însă noi propovăduim pe Hristos cel răstignit: pentru iudei, sminteală; pentru neamuri, nebunie. Dar pentru ce chemați, și iudei și elini: pe Hristos, puterea lui Dumnezeu și înțelepciunea lui Dumnezeu. Pentru că fapta lui Dumnezeu, socotită de către oameni nebunie, este mai înțeleaptă decât înțelepciunea lor și ceea ce se pare ca slăbiciune
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
să „interpreteze“ situații ce par mai complicate. Atunci când Joița Pârșcoveanu cere despărțirea de soțul ei, Gheorghe Jia nu, fost mare medelnicer, pe motiv că-i smintit și că ea nu-l mai poate suferi, curtea începe o adevărată pe problema smintelii. Jia nu e smintit, dar importante sunt cau ze le acestei stări. Când s-au căsătorit, cu vreo șapte, opt ani în urmă, nu avea acest fel de boală. Așa dar, moartea copiilor, problemele cotidiene l-au adus în această
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
importante sunt cau ze le acestei stări. Când s-au căsătorit, cu vreo șapte, opt ani în urmă, nu avea acest fel de boală. Așa dar, moartea copiilor, problemele cotidiene l-au adus în această situație și, la urma urmei, sminteala are și ea mai multe grade, Jia nu se află în stadiul ipohondriei și nu prezintă nici un pericol. Vecinii au fost și ei consultați cu privire la stările și manifestările bărbatului, și cum ei au dat mărturie că nu sare cu arme
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din Ipotești, prematur trecută dincolo, cât și Poezia se contopesc în imaginea Animei 273, am putea conchide că tanatofilia sa este, în fond, asumarea Erosului tragic, iubire fatală întru creație. Tragicul este dublat de faptul că, înainte de moarte, poetul cunoște "sminteala" specifică geniilor care au cutezat "saltul" de la inițiere la ceea ce nu poate fi în veci cunoscut: ființa (Sein), cu toate misterele sale imposibil de descifrat de către savanți, dar intuită numai de poeți. S. Paleologu-Matta amintește un eseu al lui N.
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
înregistrat, cel puțin în planul răspunderii cadrelor medicale, un blocaj îndelungat. Premise pentru dezvoltare în acest sens au existat. Astfel, încă în jurisprudența țărilor Române este prezentă preocuparea pentru tragerea la răspundere a medicilor, în sensul „pierderii meseriei“ în cazul „smintelii bolnavului prin nemeșteșug“; aceste aspecte, alături de precizări privind considerația de care se bucurau medicii vremii, apreciindu-se părerile lor ca precumpănitoare față de alte mărturii 1 apar în Pravilele împărătești ale lui Vasile Lupu, la 1646, și Matei Basarab, la 1652
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
mărturii 1 apar în Pravilele împărătești ale lui Vasile Lupu, la 1646, și Matei Basarab, la 1652. De asemenea, este înlăturată răspunderea medicului dacă bolnavul refuză să-l asculte și să urmeze sfaturile medicale, precum și dacă rănitul refuză îngrijirile medicale („sminteala morții va fi spre cel rănit“). Importante sunt și prevederile care fac diferențierea între răspunderea penală și răspunderea civilă, precum și cele care stabilesc cuantificarea despăgubirii pentru reparația prejudiciului în funcție de întinderea acestuia. Mai târziu, Legiuirea Caragea (1818) formula principiul general al
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
cu patimă în altceva. Amintiți‑vă de credința fierbinte a lui Diderot, Voltaire...“1 Ei bine, nepotul lui Rameau este, așa cum îl caracterizează Filosoful, partenerul său de dialog, este „un amestec de trufie și josnicie, de bun‑simț și de sminteală ; pesemne că noțiunile de cinstit și necinstit îi sînt învălmășite în cap într‑un mod cu totul neobișnuit, fiindcă omul acesta nu se fălește deloc cînd arată însușirile bune pe care i le‑a hărăzit natura, și nici nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2014_a_3339]
-
totul efortul urcușului duhovnicesc. Iată cum evaluează situația Pitirim, autorul celebrei jalbe (Jalba cuviosului Pitirim), care se plânge exarhului de relele pe care le produce cârciuma din interiorul mănăstirii: Că dacă bărbații când se îmbată pricinuiesc scârbă, fără să aducă sminteală, muierile însă aduc fierbințeală și turburare. Că-și lasă trupul îmbrăcat ca și cum ar fi dezbrăcat, iar când văd vreun călugăr trecând se fac unealta Satanei și-și strâmbă ochii, ca și când ar dori împreunare; și așa râd și se întind, ca și când
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
-se "timpul întârziet" pentru săparea șanțului împrejmuitor și a "bortelor pentru punerea copacilor", operațiuni cu a căror coordonare și supraveghere era solicitat același Hodocin, Departamentul din Lăuntru recomanda Epitropiei Casei Apelor "să fie îngăduitoare pân la primăvara viitoare, când, fără sminteală, se va regularisi o asemenea lucrare"22. Sminteală a fost, totuși, de vreme ce după aproape un an, la 2 octombrie 1845 domnitorul Mihail Sturdza încuviința cererea postelnicului Mihăiță Mihalache, ispravnicul ținutului Iași, de a prelua în arendă plantarea unei suprafețe de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a "bortelor pentru punerea copacilor", operațiuni cu a căror coordonare și supraveghere era solicitat același Hodocin, Departamentul din Lăuntru recomanda Epitropiei Casei Apelor "să fie îngăduitoare pân la primăvara viitoare, când, fără sminteală, se va regularisi o asemenea lucrare"22. Sminteală a fost, totuși, de vreme ce după aproape un an, la 2 octombrie 1845 domnitorul Mihail Sturdza încuviința cererea postelnicului Mihăiță Mihalache, ispravnicul ținutului Iași, de a prelua în arendă plantarea unei suprafețe de 13 fălci la "obârșia apelor" (din care, șapte
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
l-au înfuriat teribil pe logofăt și l-au determinat să-și verse năduful, într-o jalbă către domnitorul M. Sturdza, la 28 ianuarie 1846: "Cum dar să mai poată cineva face îmbunătățiri și fabrice în Moldova când împotrivirile și smintelile nu mai contenesc?"2 Erau vizate, în egală măsură, atitudinea obstrucționistă a boierului vistiernic Alecu Balș, proprietarul moșiei învecinate Broșteni, care ar fi interzis cărăușilor tranzitarea materialelor și a minereului de la Dîrmoxa (din apropierea Negrișoarei) pentru fabrică, pe moșia sa, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]