502 matches
-
caracter preponderent informativ, difuzând știri și comentând evenimente legate de viața românilor transilvăneni, publicația acordă oarecare atenție și literaturii. În rubrici precum „Partea literară”, „Pentru ceasurile de odihnă” și mai ales „Foișoara”, apar adesea versuri populare sau în stil popular, snoave, articole pe teme culturale. Tot aici pot fi întâlnite numele unor colaboratori importanți, între care Octavian Goga cu poemul Cântecele mele, George Coșbuc cu povestirile Întoarce-ți inima spre Dumnezeu și Mânia, Mihail Sadoveanu (Probota, Călărașul), Ion Agârbiceanu (Hoțul), Emil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288960_a_290289]
-
codru des, Ce stă vântul, Glossa), I. L. Caragiale (Novelă, La hanul lui Mânjoală), Barbu Delavrancea (Bunicul, Bunica), Octavian Goga (A murit Caragiale), George Coșbuc (Mama), N. Gane (Aliuță, Petrea Dascălul), Alexie Mateevici (Limba noastră), Nichifor Crainic (În taină), Tudor Pamfile (Snoave). Se mai reproduc versuri de Mihai Codreanu și Ion Gorun. Adresându-se în mod special dascălilor și învățătorilor de la țară, V.n. publică multe articole pe teme religioase (Evanghelia muncii: preotul și învățătorul. Biserica vie - amplu text despre necesitatea reformării Bisericii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290657_a_291986]
-
totuși puține, neștiind să depășească spațiul de tranziție de la povestire la roman. De aceea, după decenii, va reveni la înzestrarea adevărată, aceea de povestitor, în Legende române (1891), corpus de proză scurtă, reluat și completat în câteva ediții. Povești, legende, snoave, anecdote transpuse într-o expresie inspirată, alertă, plastică, ca într-un joc, autorul lăsând impresia că „povestește de dragul poveștii” (I.L. Caragiale). Țară fără bătrâni, bunăoară, o prelucrare ingenioasă cu modelul în romanul popular Archirie și Anadam, a avut o mare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
se consacră literaturii destinate copiilor și tinerilor. Abordează o tematică variată, cu funcție educativă, subsumând motive de largă circulație, dar și specifice spațiului nostru cultural. Se adresează primei vârste prin poveste, înfățișând tipul uman ideal (Inima mamei, 1954), sau prin snoavă, ilustrând înțelepciunea și umorul popular (Povești cu tâlc, 1956, Povești despre Păcală, 1961). Nostalgia originilor îl trimite la legendă și basm. Colecțiile de legende pe care le prelucrează cuprind povestiri din fondul culturii universale, după criteriul armonizării versiunilor contradictorii într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
capricioase, surprinzătoare, descrieri de sculpturi și picturi antice și moderne, aprecieri fine asupra muzicii, comentarii și citate din literatură, de la Horațiu la Turgheniev, referiri la poezia românească, aluzii la disputele filologice și literare ale vremii, istorioare subtil ironice sau autoironice, snoave și anecdote spuse cu zâmbet subțire. Povestind o excursie în munții Buzăului, autorul află cadrul adecvat pentru a înscena un dialog cu un om al locului, de la care aude basmul despre „feciorul de împărat cel cu noroc la vînat”. Basmul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
M. Z. Ionescu ori prin junimiștii Matilda Cugler-Poni, Veronica Micle și Samson Bodnărescu, nedepășindu-se un registru minor. În schimb, se tipărește consecvent literatură populară: versuri culese de Ioan S. Nenițescu, balade adunate de preoții Al. Popescu și Șt. Stoicescu, snoave și proverbe strânse de Petre Ispirescu, lirică în dialectul macedo-român, comunicată îndeosebi de Tașcu Iliescu. Pornind de la povestea fantastică despre Peter Schlemihl a lui Chamisso, Matei Costea publică o fantezie politică, Umbra lui Petre. N. D. Popescu e prezent cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290072_a_291401]
-
vă povestesc ceva foarte amuzant... M-am convins deja de firea lui, nu numai că nu e mut ca toți condorii, dar e chiar guraliv, palavragiu: îi place nemaipomenit să bată câmpii, să îndruge tot soiul de năzbâtii și de snoave la care el râde cu o poftă exagerată și cărora eu nu le descopăr în ruptul capului poanta. Dar n-am încotro, trebuie să-i suport poveștile, un prieten este de acceptat și cu scăderile lui, asta e și părerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
1944 (în colaborare cu Vasile V. Haneș); ed. pref. Gh. Ghiță, București, 1987. Ediții: B.P. Hasdeu, Răzvan și Vidra, introd. edit., București, 1936; I.L. Caragiale, Schițe, introd. edit., București, 1943; Petre Ispirescu, Legendele sau basmele românilor, introd. edit., București, 1940, Snoave, introd. edit., București, 1945; Al. Hâjdeu, Domnia Arnăutului, introd. edit., București, f.a. Traduceri: Sigrid Undset, Kristin Lavransdatter-Cristina, fiica lui Lavrans, I-II, București, 1942. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 321; Nicolae Scurtu, Un om al catedrei și al cărții, RL, 1988
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286987_a_288316]
-
Eram îndrăgostită de sat, de priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că nu trebuie să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri. Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele reflectă sufletul nostru de român, istoria noastră, felul nostru de existență pe aceste meleaguri bucovinene, binecuvântate de Dumnezeu. În ele trebuie să vedem rădăcinile puternice pe care se sprijină neamul românesc. [...] Ca
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Eram îndrăgostită de sat, de priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că "nu trebuie să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri". Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele reflectă sufletul nostru de român, istoria noastră, felul nostru de existență, pe aceste meleaguri bucovinene, binecuvântate de Dumnezeu. În ele trebuie să vedem rădăcinile puternice pe care se sprijină neamul românesc, atât
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
După vreo 2-3 ore, mama ne aducea pe arie plăcinte, must de mere și la bărbați ceva tărie (țuică de prune sau rachiu de secară). Apoi începea veselia și munca sporea. Dezlegându-se limbile, bărbații începeau a spune glume, bancuri, snoave, povestiri, care mai de care mai deocheate. Noi, copiii, roșeam și pufneam pe sub nas. Mai mult ne făceam că n-am auzit bine sau n-am înțeles tâlcul lor. Timpul trecea, de muncit se muncea, dar și... somnul venea. Ne
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în ale căror pagini publică, în primul rând, modeste contribuții istorice proprii sau aparținând unor intelectuali din partea locului. Urmând sfatul lui N. Iorga, al cărui apropiat a fost un timp, în 1907 își strânge, sub titlul La șezătoare, poveștile și snoavele apărute mai înainte în periodice. Primirea făcută acestei culegeri îl convinge să persevereze și va tipări în continuare Povești (1908), Povești de pretutindeni (1908), Doamna Ilina (1909), Povești franceze (1909), Povești corsicane (1910), Basme și legende străine (1911), Aliman voinicul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286097_a_287426]
-
devenind unul dintre animatorii vieții culturale din Bârlad. Ca și Tudor Pamfile sau D.N. Ciotori, ambii, de asemenea, colaboratori la revistele lui N. Iorga, C. este, înainte de toate, un prelucrător iscusit al filonului narativ popular, român sau străin. Povestirile și snoavele lui pornesc de la un nucleu folcloric, pe care îl amplifică, îl transformă. Contribuția personală stă mai degrabă în „rescrierea” textului cu mijloacele autorului cult decât într-un spor de fantezie. Linia acțiunii, structura personajelor, semnificațiile de natură morală rămân cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286097_a_287426]
-
haina literară conferită unui material epic relativ bogat, generos, rămâne insuficient realizată. SCRIERI: La șezătoare, București, 1907; ed. București, 1922; Povești, București, 1908; Doamna Ilina, București, 1909; Aliman voinicul, București, [1912]; Movila roșie, Bârlad, 1913; La gura sobei, București, 1924; Snoave, Bârlad, f.a. Traduceri: N.V. Gogol, O noapte de mai, București, 1908; Povești de pretutindeni, București, 1908; Povești franceze, București, 1909; Povești corsicane, București, 1910; Basme și legende străine, Vălenii de Munte, 1911. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont., II, 70-71
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286097_a_287426]
-
cu leac, Milordachi). Voluptuos al povestirii, naratorul își pregătește cu grijă auditoriul, recurgând la strategii și trucuri anume, și totul dobândește un aer ceremonios, de ritual. G. are și gustul anecdotei (Cânele călcat pe coadă, Dac-a vrea Dumnezeu), al snoavei (Jalbă la Dumnezeu) de sorginte folclorică (Două nebunii - adevărată scenă de Decameron autohton). Sub aspectul oralității, apar unele potriviri cu Ion Creangă. Cu o memorie vie a întâmplărilor de altcândva, naratorul revine, din când în când, în acel spațiu al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
S-a interesat și de alte laturi ale vieții culturale, lăsând o serie de lucrări cu caracter istoric și câteva privind literatura veche. A scris și poezii, facile, realizate după modele folclorice, de care se îndepărtează foarte puțin, a prelucrat snoave populare și a încercat, sub înrâurirea lui I. Creangă, în genul amintirilor. În activitatea folcloristică a lui M. se disting trei etape. La început, în perioada studiilor gimnaziale, este puternic influențat de exemplul lui V. Alecsandri. El culege la întâmplare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
plece la Suceava. Este perioada în care renunță la intervenția în textele culese și își lărgește simțitor sfera investigațiilor, interesându-se de cultura populară în totalitatea ei. Sub raport geografic, culegerile sale nu depășesc încă aria regională. Publică acum balade, snoave și legende (în „Columna lui Traian”), plugușoare și colinde (în „Foaia societății «Românismul»”), doine, hore, anecdote și păcălituri din Bucovina (în „Convorbiri literare”), datini și credințe (în „Albina Carpaților”), cântece epice (în „Aurora română”), descântece și vrăji (în „Traian”), proverbe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
din Bucovina (1911). Lucrările Botanica populară și Mitologie românească au fost editate abia în 2000. Au rămas în manuscris doine și balade din Bucovina și Ardeal, cântece ostășești, obiceiuri din ciclul familial (Junețea la români), datini legate de sărbători, colinde, snoave, cimilituri ș.a. Bun cunoscător al creației populare românești, M. a realizat o operă de referință, neegalată încă în literatura românească de specialitate. Marian este autorul unei impresionante opere folclorice și etnografice, în care cultura populară este cercetată - monografic, analitic-descriptiv și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
încă în literatura românească de specialitate. Marian este autorul unei impresionante opere folclorice și etnografice, în care cultura populară este cercetată - monografic, analitic-descriptiv și morfologic - pentru prima dată în aproape toate compartimentele ei: poezie lirică, descântece, colinde, vrăji, cimilituri, proverbe, snoave, legende istorice, datini, credințe, mitologie, moravuri, cromatică, zoologie, botanică. Prin exemplul său, el pune bazele cercetării științifice a folclorului și stimulează culegerea amplă a creațiilor poporului, contribuție pentru care este considerat de B.P. Hasdeu, în 1881, „singurul etnograf român [...], dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
pe fundalul căruia tânărul personaj principal - și narator - pledează în diverse procese și are parte de numeroase tribulații erotice. Descrierea seacă (Brașovul există doar cu numele), poveștile uneori deocheate care îl privesc pe narator și care nu sunt altceva decât snoave fără poantă din lumea avocățească, o călătorie în Italia relatată în stilul pliantelor turistice ceva mai consistente colorează atmosfera, altfel banală, a celor două volume. SCRIERI: Doi mari creatori. Luchian și Brâncuși, 1981; Dragostea lui Tristan și a Izoldei, Ploiești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287281_a_288610]
-
interveni în text. Ideea este reluată și în prefața primului volum de Texte din literatura poporană română (1899), culegere ce include un mare număr de specii folclorice (balade, cântece, colinde, descântece, ghicitori, frământări de limbă, jocuri de copii, povești, legende, snoave ș.a.). Al doilea volum, rămas în manuscris, a apărut postum, după 67 de ani, și cuprinde texte lirice culese în aceeași perioadă. A mai publicat o monografie a comitatului Timiș (Temes vármegye, 1912), povești românești traduse în limba maghiară (Román
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
de colaborare vamală și din partea Suediei, Elveției și Norvegiei. După cum se vede, SUA Încă nu intrase În sârba oltenească antrenată de Ceaușescu dar o va face foarte curând. De aici se desprinde ideea că, atunci când gargarisești cu regina Angliei niscaiva snoave antisovietice, răsplata vine imediat chiar dacă În decembrie 1989 tot tanti Veta a II-a i-a luat (simbolic) lanțurile și tinichelele pe care i le dăruise micuțului dictator paranoic și deopotrivă de sângeros cu mare fast și pompă, după ce În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a episoadelor (momentele subiectului); corespondența episod al acțiunii imagine; corespondența imagine replică a personajului, episod al acțiunii replică a personajului etc.; personajul literar tipologie, portret fizic/moral; textul dialogat, textul narativ, textul descriptiv, textul monologat; basmul; schița; povestirea; fabula; legenda; snoava; textul liric în versuri; lirica peisagistică pentru copii; lirica portretistică pentru copii; lirica de tip contextual (Crăciun, Paște, 1 Martie, 8 Martie, 1 Iunie etc.); corespondența tablouri (ale liricii peisagistice/contextuale/portretistice) imagini; ghicitoarea, proverbul, zicătoarea; comunicarea despre textul literar
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
unul sau mai multe episoade) personaje, cu nuanțări ale raportului în funcție de specie și de exemplul avut în vedere. Se pot constitui, astfel, în conținuturi abordabile în ciclul preprimar: textul epic, în proză/versuri specii precum schița, povestirea, fabula, basmul, legenda, snoava etc.; identificarea reperelor spațio-temporale ale acțiunii; raportarea la subiectul textului, la gradarea/succesiunea logică a episoadelor (vezi momentele subiectului); identificarea personajelor care participă la acțiune; diferențierea tipurilor de personaje (principale, secundare, episodice; pozitive, negative; reale, imaginare 314; masculine, feminine etc.
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
autor al monografiilor Folclorul și contemporaneitatea (1974, în limba rusă) și Realizări ale folcloristicii timpurii moldovenești (1978), aceasta din urmă despre contribuțiile marcante ale cronicarului Ion Neculce și ale cărturarului Teodor Stamati. A alcătuit de asemenea mai multe culegeri de snoave, glume și anecdote și a contribuit, fiind și redactor-secretar, la elaborarea corpusului Creația populară moldovenească. SCRIERI: Realizări ale folcloristicii timpurii moldovenești, Chișinău, 1978. Culegeri: Snoave și anecdote, Chișinău, 1979; Cântece revoluționare și sovietice, Chișinău, 1982 (în colaborare); Ace pentru cojoace
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286276_a_287605]