501 matches
-
crezi? L-a băgat cineva în seamă? Aș, au continuat cu toții să alerge mai departe după un orez, după o haină caldă, mă rog. ─ Ai citit! Mai bine ai asculta ce am să-ți spun, că n-am vreme de snoave. Am să-ți prevestesc viitorul. Ce zici?! Ei da, ce te miri așa? O pasăre care vorbește, e de datoria ei să prevestească ceva, nu crezi? Ia ascultă aici, citez: „Cromozomul Y prezintă defecte tot mai numeroase. Doctorii australieni cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Între timp, Pascal se uită în jur și inspectează titlurile din bibliotecă. Parcă ar fi arhiva Institului de Folclor și Etnografie, își zice. Într-adevăr rafturile sunt ticsite de culegeri de cântece și descântece, poezii populare, doine și balade, basme, snoave, ghicitori, legende, bocete, strigături, jocuri de copii. Pascal răsfoiește la nimereală o carte: „Oaie, oaie rapănă Șade jos și dapănă, Și se roagă cucului: ─ Cucule, măria-ta, Dă-mi un cal porumbac Să mă duc la soru-mea, C-am auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
prin desenele animate, Bugs Bunny ăla care face tot timpul figuri și îi trage pe toți pe sfoară, în timp ce roade din morcov, dar ascultă la mine, scriitorule, acolo este o aiureală, copiii pot fi păcăliți ușor, sunt creduli, înghit orice snoavă, vai, ce iepuraș drăguț, mai vrem un episod, aplaudăm încântați, uraaaaa, desene și bomboane care afectează dantura, copiii stau prea mult prin povești, aș putea să zic, iar părinții lor sunt direct responsabili fiindcă nu îi pregătesc mai repede pentru
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
de unde să știți? se bucură nașul, și, pe ocolite, cu vorbe alese, le spuse, lăudîndu-l pe mire că e negustor și că ginerele cel mai nimerit pentru fata meșterului nu putea fi decât el, Stere. Pe urmă o luă cu snoave, le mai încornora, le Suci, nuntașii mai apucau friptanele și paharele, râdeau de vorbele lui și-și spuneau: - Ăsta e om al dracului, n-auzi cum le potrivește de bine? Vorbi după aceea și socrul, pomenind de zestrea dată fiicei
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
una, șovăielnică, poposea pe o piatră, dar Giandomenico rămânea nepăsător, nu culegea pietre să le țintească, până și praștia rămăsese în buzunar. Bărbații, mulțumiți de cumpărăturile făcute și voioși din pricina vinului băut, nu-l luau în seamă pe băiat, povesteau snoave, făceau fel de fel de planuri și când și când izbucneau în lungi și mitocănești hohote de râs. Giandomenico se tot gândea la ceea ce i se întâmplase în biserică. Dorea să-i spună Catarinellei. Dar cine știe ce ce i-ar fi
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
a căror substanță narativă pentru a-și releva din plin tâlcul moralist trebuie să fie acceptată și contaminată de duhul miraculosului existent în eposul popular. Prozatorul mimează cu subtilă și uneori șireată dezinvoltură tonul naiv și grav, propriu în special snoavei apocrif-religioase, și de a-și disimula intenția moralizantă prin redimensionarea faptului divers dintr-o perspectivă aparent ireală, desprinsă de contingent aparținând, parcă, unei lumi a miracolelor cotidiene. Norocul culegătorului debutează printr-un pasaj care, la prima vedere, s-ar zice
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
valențele propriu zis moralizatoare ale textului, ar fi acela că teatrul nu este o joacă oarecare, ci marele joc al regilor. 2.4. Satanismul caragialian Promițătoarele și totuși începuturi timidele de ,,carieră’’ ale satanei, detectabile în schițe cu aspect de snoavă cum sunt Olga și Spiriduș sau O invenție mare, beneficiază de împliniri excepționale în extraordinarele nuvele Calul dracului, Kir Ianulea, La hanul lui Mânjoală, La conac și În vreme de război. Sensibil îndepărtate ca structură prozaistică de specia ,,basmului nuvelistic
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
mare cinste, căci într-această zi a pătimit pe cruce spre mântuirea noastră Domnul Iisus Hristos; din care pricină socot că s-ar cădea și-ar fi mai bine, în cinstea Lui, să stăm mai mult de rugăciuni decât de snoave și povești. Sâmbăta, iar, e obiceiul ca femeile să-și spele părul și să se curețe de praf și toată murdăria pe care truda săptămânii le-o așterne peste trup; de asemenea multe sunt acelea care obișnuiesc să ajuneze întru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
bucii” (câlții). La pânza ce trebuia țesută pentru saci, cămăși, lăicere sau țolince, bucii erau torși mai groși sau mai subțiri. Iarna se organizau clăci la tors de cânepă, cu care ocazie se cânta din fluier, se spuneau ghicitori și snoave sau se cânta din gură. Pentru a înmuia fibra și a o face flexibilă, sculele de tort se fierbeau în leșie de cenușă. Uneori acestea se vopseau în culori vegetale, obținute din plante tinctoriale 3, după rețete bine știute și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mare cinste, căci într-această zi a pătimit pe cruce spre mântuirea noastră Domnul Iisus Hristos; din care pricină socot că s-ar cădea și-ar fi mai bine, în cinstea Lui, să stăm mai mult de rugăciuni decât de snoave și povești. Sâmbăta, iar, e obiceiul ca femeile să-și spele părul și să se curețe de praf și toată murdăria pe care truda săptămânii le-o așterne peste trup; de asemenea multe sunt acelea care obișnuiesc să ajuneze întru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Apostol în credință și acesta are chiar o viziune mistică. Tatăl său, memorandist, nu e de acord cu o educație excesiv religioasă care slăbește și efeminează caracterul. În lumea rurală preotul apare mai curând ca un personaj negativ, inclusiv în snoavele în care Păcală se confruntă cu preoți hapsâni, răutăcioși ori de-a binelea sadici, dar săraci cu duhul, pe care îi păcălește zdravăn. De pildă ascunzându-se în sacul cu cărți sfinte și vorbind din el pentru a da popii
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
că din munca lui sfântă, din sudoarea țăranului obidit își îmbuibă toți pântecul cu osânză, toți trăind de pe spinarea lui încovoiată de mizerii și nevoi." Venind în sprijinul ridicării culturale a țăranilor, ziarul publică beletristică, mai ales de factură populară, snoave și anecdote, poezie populară, povești din viața satului (Sorcovadupă Delavrancea), republică povești și povestiri (O călătorie de la București la Iași înainte de 1848. de I. Ghica; „Prostia omenească” și „Moș Ion Roată și Unirea”, de Ion Creangă, „La hanul lui Mânjoală
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sămânța lor.” Calendarul mai cuprinde: diferite date statist ice; bilanțul secolului al XIX‐ lea; Lista monetară și a efectelor care au curs în țară; rețete practice; articole - „Raporturile dintre contribuabili și personalul însărcinat cu perceperea contribuțiunilor” ; „Din viața perceptorilor” etc. ‐; snoave, glume, anecdote; lucrări literare, precum : „Răzbunarea” - proză și „Nestatornice” - versuri - ambele de Ioan M. Bejan - Galați. Dar iată și fotografiile câtorva funcționari financiari ai anului 1916: Mai întâi Emil Costinescu, născut la Iași în 1844, ministru de finanțe în 1916
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
h ârtiei”... În cuprins, din același număr aflăm și de câteva cărți semnate de Virgil Caraivan aflate în difuzare: „Basme și legende străine” ‐ traducere din folclorul lumii, Editura și Tipografia Vălenii de Munte, 1911; „La gura sob ei” ‐ povești și snoave, Editura Socec; „Movila roșie” ‐ povestiri, schițe și amintiri, 1913, și că vor apare în curând „Povești de pretutindeni”, traducere din folclorul lumii, ilustrații de pictorul Stoica, Ediția a III‐a, Editura Socec S.A., București, Calea Victoriei. Numărul 8 din Răzeșul este
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
între noi, în „Academia Bârlădeană”, M. Lupescu a venit de multe ori la reuniunile noastre, uimind pe t oți cu povestirile‐ 431 i pline de tâlc și de veselie. Îmi aduc aminte, cât de mult a râs „Maestrul Vlahuță” ascultând snoava „Un gospoda r care se ... ouă” (pentru o mai completă edificare a se vedea și Îndrumări pedagogice și Făclia - revistă a Liceului pedagogic Bârlad). * Tribuna liberă Tribuna liberă, revistă politico‐ literară, apare bilunar, sub conducerea unui comitet, în 1923. Redacția
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
să cuprindă totul în accentuata lui deriziune și să șteargă granițele speciilor literare, până la limita superioară pe care va o atinge romanul o dată cu apariția târzie a lui Don Quijote. Perioada este înfloritoare pentru toate tipurile de producții parodice (de la "burlă" până la snoave și faceții), ca "semn al inteligenței epicurianismului declarat, al superiorității aristocratice a spiritului care nu cunoaște tabu-uri (...) Luigi Pulci, Girolamo Teofilo Folengo și Lodovico Ariosto au adus strălucire genului și au ridicat parodia la rang de creație"9. Fără
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
căreia i se opune uneori, parodiind-o lipsit de orice malițiozitate, din simpla plăcere a jocului livresc. "El nu cunoaște nici o normă estetică; orice se potrivește cu orice. Realitatea cotidiană este împletită cu fantasticul cel mai neverosimil, cea mai grosolană snoavă este înțesată cu erudiție și ideile filozofico-morale izvorăsc din cuvinte și istorioare obscene"251. "Abstrăgătorul de chintesență" va deveni, în unele episoade, și personaj, de pildă în călătoria prin gura lui Pantagruel când se găsește în postura de martor al
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
se sfătuiau, se organizau pentru luptă. Așa, într-o seară, în casa familiei Mureșanu, din Brașov, se aflau câțiva cărturari din Transilvania, din Țara Românească și din Moldova. Printre dânșii se număra și Anton Pann. Venise cu o traistă de snoave, de vorbe de duh și de cântece populare. După ce au aflat știri despre mersul revoluției, Andrei Mureșanu s-a ridicat în picioare și, cu glasul lui gros. puțin aspru, a început să citească poezia «Răsunet», scrisă în ziua aceea: Deșteaptă
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
expunere care constă în relatarea unor evenimente, întro succesiune de secvențe temporale. Acest mod de organizare textuală însumează „fabula“ („povestea“, „istoria“, șirul de întâmplări) și „discursul“ (textul, modalitățile narării) și este definitoriu pentru genul epic (romanul, nuvela, povestirea, basmul, schița, snoava, parabola, fabula, balada, poemul, epopeea; apare și în scrieri de graniță de tip memorialistic). Narațiunea este esențială în operele epice tradiționale, dar își pierde relevanța în epica modernă, devenind adesea un pretext. - Seria de evenimente (fabula, istoria) este definită prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
categoria estetică dominantă (miticul, fabulosul, fantasticul, comicul etc.). Ca și în cazul genurilor, speciile literare se pot întrepătrunde sau suprapune. Speciile genului epic pot fi în versuri - epopeea, balada, poemul eroic, fabula, legenda - sau în proză: basmul, legenda, para bola, snoava, schița, povestirea, nuvela, romanul. Cele mai importante specii (precizate și în programa pentru examenul de bacalaureat) sunt basmul, nuvela și romanul. Basmul (etimologie slavă: basnî - născocire) este o specie epică amplă (în proză sau în versuri) în care se narează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
nouă; noutate; obiect din care citești; ochi; om; operă; pat; patrie; peliculă; penal; plătită; plictiseală; poezie; poster; poveste de viață; povețe; profesor; profesori; prostie; psihologie; pui; răsfoită; refugiu; rînduri; român; româna; ruptă; salvare; scris; scrisoare; scumpă; semn; sens; sentiment; sfînt; snoavă; soare; soartă; somn; a studia; sublimă; ști; a ști; științe; taie; tristă; uneori; univers; vechi; verde; versuri; veșnică; vin; 10 minute (1); 811/242/84/158/1 cartof: mîncare (202); legumă (83); prăjit (58); piure (39); pămînt (33); prăjiți (27
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
număr; numele; om; parabolă; parolă; părere; perspicacitate; plesneală; pocit; poezie; posibil; potrivi; povață; povestea; presimți; presupunere; presupus; a prevedea; a prezice; pricepere; probabil; probabilitate; problemă; rațiune; răspunsuri; rău; fără reacție; a realiza; recunoaște; reflecta; refuz; relativitate; relaxare; sat; sănătate; scamatorii; snoavă; soarta; soartă; spontaneitate; spray; a spune; stele; sugerează; supranatural; surprins; școală; șiret; șmecherie; știe tot; ce știi; nu știi; taci; talent; tarot; test; textul; timp; to guess; a trișa; truc; țigan; țigani; uită; vedea; viața; viață; viitor; vineri; vis; vorbă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); cuvinte (2); eroi (2); fascinație (2); fericire (2); fericită (2); idilă (2); imaginar (2); imposibil (2); interes (2); ireală (2); învățătură (2); lectură (2); miracol (2); narațiune (2); născocire (2); de noapte (2); poezii (2); povestire (2); realitate (2); snoavă (2); speranță (2); vrăjeală (2); zicală (2); zvon (2); adevăr; adevărat; de adormit popii; a adormit; de adormit; altă pagină; amuzare; animale; aspră; atenție; atingătoare; atmosferă plăcută; autor; auz; basme din copilărie; basme; bine; bîrfă; bla-bla-bla; bunei; bunicul; calmitate; capra
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
expunere care constă în relatarea unor evenimente, întro succesiune de secvențe temporale. Acest mod de organizare textuală însumează „fabula“ („povestea“, „istoria“, șirul de întâmplări) și „discursul“ (textul, modalitățile narării) și este definitoriu pentru genul epic (romanul, nuvela, povestirea, basmul, schița, snoava, parabola, fabula, balada, poemul, epopeea; apare și în scrieri de graniță de tip memorialistic). Narațiunea este esențială în operele epice tradiționale, dar își pierde relevanța în epica modernă, devenind adesea un pretext. - Seria de evenimente (fabula, istoria) este definită prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
categoria estetică dominantă (miticul, fabulosul, fantasticul, comicul etc.). Ca și în cazul genurilor, speciile literare se pot întrepătrunde sau suprapune. Speciile genului epic pot fi în versuri - epopeea, balada, poemul eroic, fabula, legenda - sau în proză: basmul, legenda, para bola, snoava, schița, povestirea, nuvela, romanul. Cele mai importante specii (precizate și în programa pentru examenul de bacalaureat) sunt basmul, nuvela și romanul. Basmul (etimologie slavă: basnî - născocire) este o specie epică amplă (în proză sau în versuri) în care se narează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]