790 matches
-
ei cu siguranță că multe aspecte ale împlinirii și înaintării misiunii în social, de pildă, s-ar face cu mai multă dificultate!... Ei trebuie să vină la un soroc firesc al existenței în cetatea creștină și-n Biserică, cu un „snop” și un „buchet” de fapte strâns legate cu firul de cicoare al dragostei de Dumnezeu și de semeni și să ni se prezinte ca parte a întregului Ecleziei!... Cu alte cuvinte, tinerii, cu a lor tinerețe spirituală - care trebuie să
DESPRE OMILIA A XXII-A CĂTRE TINERI SAU AUTORITATEA SFÂNTULUI IERARH VASILE CEL MARE ÎN RECOMANDĂRILE FĂCUTE CELOR TINERI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347276_a_348605]
-
să stea cu mine. Că amândoi au dus-o greu în viață. În vară ieșise și el cu cotiga în urma secerătorii de la ceape. Aduna spicele care rămânerau în urmă că tot se pierdeau. Să tot fi avut vreo cinci șase snopi, nu mai mult când a dat peste el secretarul. - Secretarul primăriei? - Nu. Ăla mare de la județeană. Umbla de nebun toată ziua cât ținea campania, fără să anunțe vreodată unde se duce, că îi luaseră frica toți primarii. În ziua aceea
ACTELE, VĂ ROG. de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348953_a_350282]
-
începuse să încălzească pământul ca-n luna lui cuptor. Nu se mai putea munci în câmp de pe la sfârșitul lui iunie: de când au înțărcat ploiile, zicea el. Recolta era compromisă. Porumbii se îngălbeniseră ca sânzâienele, și așteptau să fie tăiați, făcuți snopi și puși în fânărie pentru vite. Bruma de grâu ce se făcuse, nu le ajungea bieților oameni nici măcar pentru câteva luni. Norii se răsuceau cocoloașe-cocoloașe, ca niște funii mari: când alburii, când negri ca balaurii, de ziceai că o să cadă
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
Dumnezeu. 5.*** Ating cuvintele,le plîng, Ele mă dau în judecată, În orice zi îmi bat în poartă Citații noi.Ce fac?Le string Și mă prezint în baza lor La Marele Judecător. 6.*** Semăn rănile-n grădini Și strîng snopi,grei de lumină. Îți dau locul meu din rai, Dar și cel din vină. Tu,cea care,știu precis, Că în lumea nemiloasă Erai creanga preafrumoasă Dintr-un măr de vis. Dar acum,că-mi sunt bătrîn, Viscolirea ta mă
10 POEME NOI DE TRAIAN VASILCĂU de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348375_a_349704]
-
nu mor! Un gând și-a ascuns a sa vietate, Dar printre sinapse tot străbate, Din unghiul ascuns tot socoate, Că-i gând bun și capul scoate! Un gând venit pe ciripit păsăresc, Ivit gândul ilicit spunând "iubesc!", Apar alți snopi inveseliti-n doară, Zicând că de acolo n-or să zboară! Un gând doar aduce mii constelații, Ca o idee produce multe vibrații, Având în inima ciripit de pasarele, Deja și pieptului rupe orice zabrele!! Un gând zice că de
CA-N STRAVECHEA.. IARNA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 806 din 16 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345284_a_346613]
-
de vis, bătrâne trepte de piatră prinse în încleștări de ramuri verzi, pe care, urcându-le, își vor fi tocit gândurile înțelepții, ocrotiți de arbori cu rădăcini în cer. „Cuvintele mele - zice Lazăr Lădariu - sunt ca munții, ca stâncile adunate snop de aur în mâna lui Dumnezeu; cuvintele mele, de departe privite, au forma văzută doar de cei care urcă muntele; cuvintele mele, înșirate pe spinarea cețurilor, sunt ca stâncile din pumnul zilei; cuvintele mele, invers rostite, s-ar putea să
LAZĂR LĂDARIU- SECUNDA DE PĂMÂNT , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345468_a_346797]
-
să treiere.Mă trezea mama dis de dimineață să merg la smuls de legători,adică grâul cel mai înalt trebuia smuls. Puneai un mănunchi într-o parte ,unul în cealaltă parte îl prindeai la mijloc și cu această legătoare legai snopul de grâu. Măicuța mea rămânea acasă să mulgă vaca ,făcea mămăligă ,apoi venea la câmp cu sufertașul de lapte fiert ,aburind și mă chema să mănânc.Munca la seceriș era grea întîi luai în mâna un mănunchi pe care îl
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
cu sufertașul de lapte fiert ,aburind și mă chema să mănânc.Munca la seceriș era grea întîi luai în mâna un mănunchi pe care îl tăiai cu secera ,apoi mănunchi peste mănunchi era pologul și din mai multe poloage făceau snopul.După ce se termina de secerat bărbații făceau clăi și de abia acum venea greul, odată cu batoza.Batoza era un soi de combină ,unde băgau snopii de ieșeau boabele de grâul curate.La spatele batozei două persoane dirijau paiele.Mamă, ce
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
tăiai cu secera ,apoi mănunchi peste mănunchi era pologul și din mai multe poloage făceau snopul.După ce se termina de secerat bărbații făceau clăi și de abia acum venea greul, odată cu batoza.Batoza era un soi de combină ,unde băgau snopii de ieșeau boabele de grâul curate.La spatele batozei două persoane dirijau paiele.Mamă, ce praf ieșea de la grâu,iar uneori, mama mă punea acolo la spatele batozei cu ea să dirijăm paiele ,căci lua norme duble ,fiind considerată muncă
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
grijă de ieși din arie până la apus! Cumătru-tău mi-a vândut sfoara lui și, vezi, tu, poteca trece acu’ pe pământul meu... trebuie să dai vamă ca să mergi spre casă... unde mai pui că trebuie să-ți scoți și snopii de pe arie. Atunci să te văd... Știi bine că ar fi o scăpare, vinde-mi pământul tău, cu holdă cu tot, așa amărâtă cum e, închid ochii, știi că sunt de omenie... Hai, că trebuie să-mi întregesc eu bucata
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
de lăcaș pentru noapte, iar aerul se făcu mai tăricel. Soarele căzu lin la apus, lăsând în urmă o seară albă, cu steluțe abia pâlpâinde. Tocmai ce se socotea cât ar mai fi de așteptat până la sosirea nevestei pentru căratul snopilor cu trudă legați peste zi... când, ce să vezi?! În țipăt sfâșiat de păsări, o pălălaie se aprinsese în capătul lotului. I se opri inima și un junghi îl curbă de șale! Copăcelul lui era în flăcări. Iar în preajmă
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
-nconjoară, după cum bine ți-am zis, oamenii ăștia îți vor da foc așa cum ți-au pârjolit stârpitura de copac! zbieră înrăit al lui Bogatu’. După truda alergăturii dintr-o parte într-alta a ariei, omul căzuse grămadă în mijloc, lângă snopii ce-și așteptau plecarea spre casă. Genunchii nu-l mai ajutaseră, iar sângele îi zvâcnea cumplit în tâmple, trimițându-i săgeți dureroase în ochi. Își pierduse pălăria și-acum se ținea de gât cu amândouă mâinile, parcă luptând să nu
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
împietrirea omului și peste nebunia hăitașilor, ruga surdă a nefericitului ajunse acolo sus, unde toate sunt cu dreptate cântărite... Zorii luminară un tablou ca de pe altă lume: aria omului împrejmuită de țăranii încă toropiți de băutură, somn rău și acreală, snopii părăsiți în mijlocul ariei, copăcelul pârlit și omul... nicăieri! Când unul dintre hăitași dădu glas speriat că și-au pierdut prada, zbură dinspre grâne spre înaltul cerului un șoim strălucitor. Sau, cel puțin, așa li se păru sătenilor înspăimântați de pedeapsa
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
unui boboc de cală Ce amorțise-n glastră. Un val de-ntunecime Își unduie mătasea-n ocean pictat cu vise Pe boltă ard luceferi când jarul din lalele Se stinge-n bobi de rouă; firavele narcise Privesc îndrăgostite spre-un snop de albăstrele. Cu razele-i firave, purtând în trenă doruri, ... Citește mai mult ÎN NOPȚI DE PRIMĂVARĂSemeț, la tâmpla serii, amurgul se-nroșeșteMantia-și trece-n grabă pe creasta unui dealLa poale, crude ierburi și pacea ce domneșteRăzbate lin spre crânguri un
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
noian de prospețime,Zâmbește-o buburuză unui boboc de calăCe amorțise-n glastră. Un val de-ntunecimeîși unduie mătasea-n ocean pictat cu visePe boltă ard luceferi când jarul din laleleSe stinge-n bobi de rouă; firavele narcisePrivesc îndrăgostite spre-un snop de albăstrele.Cu razele-i firave, purtând în trenă doruri,... XVII. GEORGETA RESTEMAN - IOANA RESTEMAN: „SURÂSUL UMBRELOR” - O REUȘITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN, de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 864 din 13 mai 2013. „La Bologa, Dumnezeu a semănat
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
mele, Gătește sub cumpăna zilei Pentru întoarcerea mea abia licărind, Un dor al ei. II Și semințele trec în neștire peste artătură Și-n neștire brazdele rămân grele, Iar pâinea a crescut peste mejdină, Mirosind a ploaie măruntă. Aici sub snopul de raze, în mierea soarelui, Se-ntoarce amurgul în verdele dintr-o tulpină. Așteptând, trec nodurile nopții peste zări Și cocoșii își pregătesc cântecele melancolicelor deșteptări. III Tata despică inima nucului, Tata despică inima mielului Și focul umple ograda de
AŞTEPTARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373059_a_374388]
-
cu strigătul sălbatic aferent, se întoarse calm către Casapu, rezemându-se în ghioagă: --De ce, domnu inginer, dacă n-are nimic cu mine? Și, nervos, întinse mâna la spate, îl apucă pe Tache de cămașă, îl săltă ca pe un snop și-l aruncă direct în fața lui Mărășteanu: --Ieși, mă, în față, să stea omu’ de vorbă cu tine! De fapt, uriașul era mânios pe el că patronul îl obliga să facă o crimă pentru prostiile lui și de aceea îl
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
verticală le produce acestora dureri mari de șale și chiar cei tineri, după o zi de muncă, au mersul deșălat. Ei merg greu și nu se pot îndrepta, trunchiul corpului rămânând ușor aplecat înainte. În spatele secerătorilor vin legătorii. Legătura de snop se face din două mănunchiuri de grâu, smulse cu rădăcină și prinse în două noduri, mai întâi unul cu rădăcinile, pus pe pământ și călcat cu talpa piciorului și al doilea făcut cu spicele, să strângă snopul. Snopii se așează
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
legătorii. Legătura de snop se face din două mănunchiuri de grâu, smulse cu rădăcină și prinse în două noduri, mai întâi unul cu rădăcinile, pus pe pământ și călcat cu talpa piciorului și al doilea făcut cu spicele, să strângă snopul. Snopii se așează în trei rânduri suprapuse, de câte patru așezați în cruce, cu spicele în centru, și cu un al treisprezecelea snop pus în vârf. Această construcție, căruia i se zice picior, ferește spicele de dogoarea soarelui, asigurând menținerea
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
Legătura de snop se face din două mănunchiuri de grâu, smulse cu rădăcină și prinse în două noduri, mai întâi unul cu rădăcinile, pus pe pământ și călcat cu talpa piciorului și al doilea făcut cu spicele, să strângă snopul. Snopii se așează în trei rânduri suprapuse, de câte patru așezați în cruce, cu spicele în centru, și cu un al treisprezecelea snop pus în vârf. Această construcție, căruia i se zice picior, ferește spicele de dogoarea soarelui, asigurând menținerea unei
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
rădăcinile, pus pe pământ și călcat cu talpa piciorului și al doilea făcut cu spicele, să strângă snopul. Snopii se așează în trei rânduri suprapuse, de câte patru așezați în cruce, cu spicele în centru, și cu un al treisprezecelea snop pus în vârf. Această construcție, căruia i se zice picior, ferește spicele de dogoarea soarelui, asigurând menținerea unei oarecare umidități a acestora pentru ca boabele să nu se piardă prin scuturare. Modul de așezare servește și la evitarea udării spicelor în
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
luni mai înainte nu sunt lăsate să-și facă lehuzia. Ele muncesc în rând cu ceilalți, iar copilul plânge, bâzâit de muște, într-o copaie la umbra de sub car. În sat există o singură secerătoare-legătoare, trasă de cai, ce leagă snopii cu târsă, o sfoară special fabricată și cumpărată de la prăvălii. Cu această mașinărie nu se seceră decât grânele fraților Ionică și Traian Ciobanu, porecliți Barbăneagră, a căror proprietate este. Sezonul secerișului fiind prea scurt, ea nu poate fi folosită și
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
fi folosită și de alte familii. Anul trecut, Alexandru și Eugen fuseseră trimiși de mama lor să jumulească grâul cu rădăcină. Fusese un an secetos și paiul fiind scurt, dacă ar fi fost secerat nu mai putea fi legat în snopi. În fiecare dimineață ei luau într-o sticlă lapte de bivoliță și mălai cernut, înhămau caii la ghioci și dădeau bice să ajungă la cele două pogoane cultivate cu grâu, situate la extremitatea estică a pădurii Lamba, nu departe de
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
iar noaptea fusese părăsită de trădătoarea lună, așa că Natalia fu dusă până la căsuța ei de picioarele ce călcaseră dintr-o piatră în alta, luminate, nu știa de cine și cum. Când fu dinaintea ușii, fata văzu odihnind pe prag un snop din ierburile pe care îndeobște le punea la icoană. Și de această dată mirarea o năpădi. Știa că nimeni din sătuc n-ar fi făcut asta și, oricum, cine-ar fi știut că ele se duseseră cu toate pentru tămăduirea
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
de porumb ce erau depozitați în hambare, împletite din nuiele și apoi lipite cu argilă, unde rămâneau chiar și peste iarnă, când era nevoie de mălai sau pentru hrana animalelor și păsărilor domestice. Urma tăierea strujenilor, ce erau legați în snopi. Aceștia, tocați împreună cu alte erbacee (miei, dughie, orz, ovăz) constituiau nutreț pentru vite, oi și păsări. Din pănuși, iarna, împleteam ștergători iar cocenii erau folosiți pentru încălzitul cuptorului. Apoi, în ultima fază, erau adunați dovlecii care căpătau diverse destinații, după
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]