4,201 matches
-
s-a dus și Pocum, Butnaru a mai trăit, 4-5 ani încheindu-și călătoria pe această lume și lăsând în urma lui numai amintiri frumoase. Parcă și acum văd căsuța cea atrăgătoare unde se depănau tot felul de povești la gura sobei, în 54 care trosneau surcele de frasin, stejar sau salcâm ce rezultau de la cioplitul doagelor. Mereu aș vrea să se întoarcă acei ani ai copilăriei, ani fără griji și fără de greutăți. Anii cămeșoaielor, că pe atunci erau alte vremuri și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
așa cum era pe atunci. La moară nu ducea niciodată, că nu avea ce să ducă iar făină își făcea la râșniță. Iarna când se însera mergea pe la vecinii care aveau copii mici și se așeza pe un scăunel la gura sobei și începea să depene la povești, încât copiii stăteau cu urechile ciulite și ascultau poveștile lui Aron până se făcea miezul nopții, când el încheia povestea așa: Am încălecat pe-o șa și am spus povestea așa. Moș, să mai
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și cum casele la acea vreme nu erau înalte și erau cu o cameră și tindă și beci nu aveau, carnea de porc și cârnați de la Crăciun le țineau oameniI în pod la fum, casele fiind acoperite cu paie, iar soba era prevăzută cu hoarnă și mai rar cu horn. Între timp ce gazda era ocupată cu urătorii, în casă Lucache îl lua pe Cocoloș în brațe și-l arunca în podul omului, iar de aici Cocoloș lua 63 cârnații în timp ce
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
După moartea vrăjitoarei, în casa Zavastiei au început să aibă tot felul de fenomene inexplicabile. Mai întâi se auzeau niște zgomote, niște hodorogeli, apoi se auzeau voci neînțelese. Zgomotele mai întâi se auzeau producându-se în podul casei, apoi după sobă, sub pat și apoi în toată casa. Mulți au spus că ei nu cred și nici nu se tem și au mers și ei de au stat fiecare cât a putut, dar cum se apropia miezul nopții, urgia lua proporții
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
nici nu se tem și au mers și ei de au stat fiecare cât a putut, dar cum se apropia miezul nopții, urgia lua proporții. După câteva săptămâni Zavastia a amuțit și făcea doar semne și arăta cu mâna către sobă încercând să explice că cineva sau ceva a ieșit din spatele sobei și a bătut-o cu capul de tocul ușii, mai apoi de toți pereții. Oamenii, cuprinși de groază, au mers la biserică și l-au rugat pe preot să
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
stat fiecare cât a putut, dar cum se apropia miezul nopții, urgia lua proporții. După câteva săptămâni Zavastia a amuțit și făcea doar semne și arăta cu mâna către sobă încercând să explice că cineva sau ceva a ieșit din spatele sobei și a bătut-o cu capul de tocul ușii, mai apoi de toți pereții. Oamenii, cuprinși de groază, au mers la biserică și l-au rugat pe preot să facă slujbă de dezlegare și să meargă la casa ei să
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
semnificative și de mare importanță pentru evoluția ulterioară. A venit acasă aproape toată familia: mama, bunica, bunicul și bineînțeles viitoarea Bunică. Toți eram în camera bunicii, față în față, câte doi: mama și bunica, bunicul și Bunica G. (nepoata). Lângă soba din cameră; în spatele Bunicii G. era patul. A întors capul și a văzut că patul era plin cu plapume, chilote, perne: un morman întreg, toate îmbrăcate în așternuturi albe. Toate aduse de cei trei: mama ei, bunica ei, bunicul ei
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
care trece prin partea stângă a DN1 București - Brașov. Din această conductă printr-un racord se face alimentarea stației de reglare și măsurare existentă în zona stației electrice, transformare situată lângă Fabrica Motoare Precizie Breaza. Prepararea hranei se realizează cu sobe cu lemn sau cu combustibil lichid, cu sobe tip aragaz cu butelii cu gaz lichefiat sau gaze naturale. În prezent lungimea simplă a conductelor de distribuție a gazelor este de 142, 4 km, ea depășind-o încă din 1993 pe
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Brașov. Din această conductă printr-un racord se face alimentarea stației de reglare și măsurare existentă în zona stației electrice, transformare situată lângă Fabrica Motoare Precizie Breaza. Prepararea hranei se realizează cu sobe cu lemn sau cu combustibil lichid, cu sobe tip aragaz cu butelii cu gaz lichefiat sau gaze naturale. În prezent lungimea simplă a conductelor de distribuție a gazelor este de 142, 4 km, ea depășind-o încă din 1993 pe cea de distribuție a apei potabile. Nu există
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
distribuție de gaze naturale în cartierele: Nistorești, Frăsinet, Podu Corbului și Valea Târsei. Energia termică necesară încălzirii ăi preparării apei calde menajere, pentru clădirile existente în orașul Breaza este asigurată cu surse locale și anume: aă în sistem local cu sobe de teracotă cu lemne, cărbune sau gaze naturale bă în sistem centralizat, microcentrale sau centrale termice cu combustibil gazos (gaz natural sau gaz lichefiată sau combustibil lichid Ambele sisteme de încălzire le găsim atât la particulari cât și la unități
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
după ce încerca să se încălzească cu supa aceea din coji de cartofi adunate de la groapa de gunoi a comandamentului lagărului. Dus la un moment în biroul comandantului, pentru un interogatoriu, P.H.L. a găsit camera acestuia plină de fum, din cauza unei sobe improvizate. De fapt, paznicii sovietici nu știau să facă sobe! Drept care s-a oferit să rezolve problema. Într-o vacanță studențească învățase de la un unchi cum se construiesc sobele de cărămidă și teracotă, cu acele camere comunicante denumite „fumuri”. După ce
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
de cartofi adunate de la groapa de gunoi a comandamentului lagărului. Dus la un moment în biroul comandantului, pentru un interogatoriu, P.H.L. a găsit camera acestuia plină de fum, din cauza unei sobe improvizate. De fapt, paznicii sovietici nu știau să facă sobe! Drept care s-a oferit să rezolve problema. Într-o vacanță studențească învățase de la un unchi cum se construiesc sobele de cărămidă și teracotă, cu acele camere comunicante denumite „fumuri”. După ce l-a scăpat de fum pe comandant, a fost trimis
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
interogatoriu, P.H.L. a găsit camera acestuia plină de fum, din cauza unei sobe improvizate. De fapt, paznicii sovietici nu știau să facă sobe! Drept care s-a oferit să rezolve problema. Într-o vacanță studențească învățase de la un unchi cum se construiesc sobele de cărămidă și teracotă, cu acele camere comunicante denumite „fumuri”. După ce l-a scăpat de fum pe comandant, a fost trimis și în alte lagăre, pe o rază de două-trei sute de kilometri, ca „specialist”. Evident, situația sa a devenit
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
-i părăsească până-n primăvară. Era slab și supt. Dominique îi vorbea pe vocea posomorâtă, cu mulți de ce ai? și de ce? și totuși, de ce? care nu-și găseau răspuns. Cutiile de cretă colorată se înmulțeau pe zi ce trecea, stivuite lângă sobă, așteptându-l să-și picteze curcubeele prăfoase, de spanac și coriandru și verbină și rom și nucșoară și ghimbir și cinesămaiștie... Ivan nu reușea niciodată să le termine, iar ele creșteau, creșteau în stiva lor bine clădită, amenin ță toare
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de-a lungul și de-a latul câmpului, arși de frigul pătrunzător, înțepați până în străfunduri de imagini în care un trup prăbușit agoniza acoperit încetul cu încetul de giulgiul troienelor. Mirosul de vin fiert îi excită nările aproape lipite, iar soba mare, albă, spoită cu var, îi apăru în față ca o paradoxală Fata Morgana. Știa că nu poate fi decât o iluzie, prima treaptă a scării care ducea către despărțirea definitivă de realitatea înghețată, dar motanul tolănit lângă sobă își
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
iar soba mare, albă, spoită cu var, îi apăru în față ca o paradoxală Fata Morgana. Știa că nu poate fi decât o iluzie, prima treaptă a scării care ducea către despărțirea definitivă de realitatea înghețată, dar motanul tolănit lângă sobă își mișca lasciv coada și părea decupat din cărțile cu povești pe care le răsfoia în casa bunicilor, atunci când gerul broda pe geamuri, cu o măiestrie magică, flori înfiorător de frumoase. Cana de lut, smălțuită, era fierbinte, iar palmele sale
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
de copilărie trecută să depășească barierele timpului și spațiului. Înghiți încă o gură cu vin și murmură spune-mi o poveste, bunicule, dar nu aceea cu Harap-Alb, o știu, nu de Gerilă am nevoie acum, totuși... Se trase mai aproape de sobă, deschise ușița și privi încântat dansul mângâietor al flăcărilor. Acum aș putea să aprind și țigara, trase o concluzie care îl binedispuse. Am crescut, nu mă mai ceartă nimeni dacă fumez... Pufăi îndelung. Și sorbi încă o gură de vin
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
măturase, pe copii nu-i spălase. Azi așa, mâine așa, bietul om nu știa ce să se mai facă. Femeia lui era acum leneșă, bețivă, prefăcută și mincinoasă. Ca să n-o mai sfădească atâta bărbatul că bea și doarme lângă soba, Îl lingușea și se prefăcea că e bolnavă. Într-o seară, pe când omul stătea necăjit cu capul În mâini, iaca apare un șoricel care ghicea gândurile oamenilor și-l Încurajă pe bărbat spunându-i că el știe leacul pentru astfel
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
poteca ce urca spre casă. Puse țigla pe casă, se îngriji de tocurile geamurilor, de uși, apoi de podele. A respectat aspectul unei case de țară, fără termopane sau parchet. Totul mirosea a brad, era luminos și plăcut. A refăcut sobele. La parter își amenajă un șemineu. Aici gândea să fie living-ul, o sală mică de baie și alături un dormitor și bucătăria. La etaj avea în vedere două dormitoare și o baie. Scosese din livadă pomii bătrâni și uscați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
întors totul pe dos, lăsând casa de sus și până jos "lună". Petre le-a mulțumit, a întrebat cât costă serviciul, primind răspunsul că "domnul Ștefan ne-a atras atenția să nu luăm nici un ban"! Cu casa în ordine, cu sobele duduind, s-au odihnit puțin și după-amiaza au plecat să viziteze stațiunea. Apăruseră multe hoteluri, niciunul impozant ca Irbisul, pensiuni, discoteci, restaurante... Peste tot erau anunțuri cu oferte de Crăciun și Revelion, cu spații de cazare, pachete de excursii, școli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
băbești, fie meritele lecuirii științifice. Autorul caută să lămurească, să îndemne și chiar să mustre, așa cum arată primul dintre răvașele sale: „Când vi s-a stricat o roată la car, știți să vă duceți la rotar; când vă trebuie o sobă nu chemați pe popă să v-o facă, ci un meșter care se pricepe la treaba asta; când vi se îmbolnăvește o vită vă duceți și într-al șaptelea sat la unul care se pricepe la boale de vite; însă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
observasem înainte, stătea în picioare. Mă aștepta. — Nu ți-e foame? m-a întrebat ea cu un zâmbet prietenos. — Nu. Am niște pâine la mine. Nu prea avem ce să-ți oferim, zise femeia cea bolnăvicioasă, rezemându-se, obosită, de sobă. Înghite ceva aici. Dacă stai cu bețivii ăia, n-o să capeți nimic de mâncare toată noaptea. Te rog, așază-te lângă Chie. — Hei, Kinu! Am rămas fără băutură! se rățoi un bărbat din camera de alături. — Vin! strigă slujnica pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
era îmbrăcată într-un chimono șic, cu dungi. Stai! o opri stăpâna, râzând. Lasă și aici două sticle! Dă apoi fuga până la Suzuya și adu repede două castronașe cu tăieței. M-am așezat lângă Chie. Mi-am încălzit mâinile la sobă — Așază-te mai bine. Aici, pe pernă. Ce frig s-a făcut! Nu bei nimic? Stăpâna și-a turnat niște saké dintr-o sticlă și a umplut și paharele noastre. Am băut toate trei în tăcere. — Văd că toată lumea rezistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
sacadate, priviri goale, povești ce se pot intui în gesturi, în cromatica scenei, a costumelor, a machiajului, în acea expresie ce rămîne atunci cînd hăituiala a dispărut. Un fel de vid interior. Omul e disperat restul e minciună" În dreapta, o sobă înaltă, albă, din ceramică pictată, înclinată ca turnul din Pisa. Înăutrul ei, lumina roșie ca focul din părul Generălesei- Peter Hilda, pîlpîie. Nu se aude nici un fel de zgomot. Păpușile devitalizate, cu mișcări frînte ca în desenele lui Kantor, încep
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]
-
Maghiar din Cluj. Un spectacol în care acești artiști își regăsesc, fiecare și împreună, sublimul armoniei. Un spectacol cu o plastică vizuală fantastică. Cine vînează și cine este vînat? Moartea este pretutindeni. În pavilion s-a lăsat liniștea. Focul din sobă s-a stins... "Auziți dragă doamnă Auziți Tăietorii de lemne Ce conștiincios lucrează"
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]