1,004 matches
-
strict interne și descriptive, nu legate de colective a priori, furnizează exemple perfecte. Dar există multe alte cercetări, mai ales în sociologia rețelelor (Forsé și Degenne, 1994). Acești autori evidențiază alianțe conjuncturale între indivizi, concepute independent de clase. Rețelele de sociabilitate studiate de INSEE începând din anii 1980 sunt subansambluri de acest tip. Principiul este simplu și original: se pornește de la o practică (ieșire în oraș, telefon, conversație cu ceilalți) și se descriu prin "grafuri", în plan formal sau morfologic, colectivele
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
CSP rămâne eficace, la scara populației franceze, pentru a evidenția puternicele disparități care continuă să marcheze accesul la marile opere de artă și de spirit". Olivier Donnat, 1999, pp. 115-116. În aceeași ordine de idei, la capătul vastei anchete despre sociabilitatea francezilor (ancheta "Contacte" a INSEE), François Héran (1988) asimilează sociabilitatea practicilor culturale prin faptul că este ierarhizată social ca și acestea. La fel cum capitalul trage la capital, relațiile sociale trag la relații. În fine, trebuie să semnalăm recenta luare
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
puternicele disparități care continuă să marcheze accesul la marile opere de artă și de spirit". Olivier Donnat, 1999, pp. 115-116. În aceeași ordine de idei, la capătul vastei anchete despre sociabilitatea francezilor (ancheta "Contacte" a INSEE), François Héran (1988) asimilează sociabilitatea practicilor culturale prin faptul că este ierarhizată social ca și acestea. La fel cum capitalul trage la capital, relațiile sociale trag la relații. În fine, trebuie să semnalăm recenta luare de poziție a unuia dintre membrii grupului, Louis Dirn, care
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Subculturi de clasă Crozier, 1965 Chenu, 1994 Alte sub-culturi Donnat, 1994 Cultură de masă Mendras, 1988 Dirn, 1999 Rețele și forme sociale Durkheim, 1895 Simmel, 1897 Degenne și Forsé, 1994 Walzer, 1983 Boltanski și Thévenot, 1991 Donnat, 1994 Heinich, 1998 Sociabilitate, grupuri de statute Schumpeter, 1927 Simmel, 1895 Desrosières și Thévenot, 2000 Boltanski, 1982 Héran, 1988 Donnat, 1999 Chauvel, 2001 Înțelegerea "Înțelegerea" și "explicarea" nu sunt opuse. Vom spune, împreună cu Weber, că ele se completează: "Sarcina specifică [sociologiei comprehensive] nu ar
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
McClelland propune, de exemplu, o distincție între logicile de afiliație și de împlinire, pe care Chazel o aplică practicilor culturale (David McClelland, The Achieving Society, The Free Press, New York, 1961). Pe de o parte, se pune accent pe integrare și sociabilitate, iar pe de alta se evidențiază reușita individuală și performanța. Warnier (1999), în aceeași linie, vorbește despre "producerea subiecților" de către practicile culturale. Capitolul 6 Interpretări în lumina tradițiilor sociologice Un asemenea capitol poate surprinde, în cel puțin trei privințe: el
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Baudelot și Roger Establet, Maurice Halbwachs. Consommation et société, PUF, Paris, 1994). Consumul muncitorilor exprimă în același timp controlul materiei asupra existenței lor și nevoia lor de a compensa îndepărtarea de focar. Ei privilegiază un consum care va susține o sociabilitate puternică: printr-o "cultură de stradă", frecventarea cafenelelor, în detrimentul investițiilor pentru locuință, pe care le asimilează unei izolări în sfera privată; prin importanța cheltuielilor destinate consumului alimentar, pentru a favoriza efectele sociale ale meselor, privite ca ocazii de a discuta
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
privată; prin importanța cheltuielilor destinate consumului alimentar, pentru a favoriza efectele sociale ale meselor, privite ca ocazii de a discuta, de a se anima, de a fi împreună. Numeroși sociologi contemporani s-au angajat de atunci în cercetări aprofundate asupra sociabilității (Paradeise, Héran, Forsé, Lemel), constatând că sociabilitatea depinde efectiv de statutul social, măsurat prin PCS. Cu cât statutele sunt mai înalte, cu atât sociabilitatea este mai intensă, încât poate fi citită ca o a doua meserie pentru cadrele și clasele
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pentru a favoriza efectele sociale ale meselor, privite ca ocazii de a discuta, de a se anima, de a fi împreună. Numeroși sociologi contemporani s-au angajat de atunci în cercetări aprofundate asupra sociabilității (Paradeise, Héran, Forsé, Lemel), constatând că sociabilitatea depinde efectiv de statutul social, măsurat prin PCS. Cu cât statutele sunt mai înalte, cu atât sociabilitatea este mai intensă, încât poate fi citită ca o a doua meserie pentru cadrele și clasele medii. Ea este, în plus, ierarhizată social
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de a fi împreună. Numeroși sociologi contemporani s-au angajat de atunci în cercetări aprofundate asupra sociabilității (Paradeise, Héran, Forsé, Lemel), constatând că sociabilitatea depinde efectiv de statutul social, măsurat prin PCS. Cu cât statutele sunt mai înalte, cu atât sociabilitatea este mai intensă, încât poate fi citită ca o a doua meserie pentru cadrele și clasele medii. Ea este, în plus, ierarhizată social prin diplomă și statut, ca toate practicile culturale (Héran, 1988). Educație populară și loisir-uri Ceea ce Durkheim
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
170, 172-173, 175, 178, 184, 200, 202-203, 213, 219, 224, 227, 230, 232, 235, 241, 250, 252-254, 261, 267, 270-274, 285, 287, 290, 292, 295, 298, 304. Sindicatul artiștilor, 247. Singularitate, 20, 172, 181, 255-256, 278, 284. Sistem cultural, 261. Sociabilitate, 7, 9, 86, 88-98, 92, 102, 122, 124, 132, 134-136, 143, 152. Socializare, 7-8, 29, 155, 193, 238, 247, 254, 281. Sociologie critică, 139, 286. Sociologism, 282, 305-206. Sondaj, 95, 98, 99, 110, 114, 118. Spațiu public, 111, 147, 220
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
dorește o haină ar fi fost forțat să lucreze în izolare, adică să îndeplinească el însuși actele nenumărate din această serie, de la prima brazdă de hârleț care o începe și până la ultima cusătură de ac care o încheie. Însă, grație sociabilității care este semnul distinctiv al speciei noastre, aceste operațiuni s-au distribuit între o multitudine de lucrători, și ele subdivizează din ce în ce mai mult binele comun, pe măsură ce, întrucât consumul a devenit mai activ, un act special poate alimenta o industrie nouă. Vine
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Bretonii au importat metode agricole intensive din Danemarca și Olanda și au produs binecunoscutul "miracle Breton". Într-o anumită măsură, acesta a fost rezultatul capacității lor de a combina anumite trăsături tradiționale adânc înrădăcinate ale societății bretone, precum catolicismul și "sociabilitatea", cu o abordare tehnocratică modernă pentru dezvoltare. Și în Languedoc-Roussillon, accentul pe producția agricolă industrializată, în masă, a adus beneficii podgoriștilor din Midi care produceau un vin ieftin de proastă calitate. Bineînțeles, până în anii 1990, aceste metode de producție agricolă
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Tranzitele lui Saturn Saturn - Ascendent Conjuncție armonioasă: Perioadă de analiză, de meditație, de bilanț, care conduce la o anumită maturizare. Individul se schimbă, devine mai selectiv și Își dorește să le ofere celorlalți o imagine mult mai autentică despre sine. Sociabilitatea se diminuează, făcând loc rezervei, discreției; asta se Întâmplă Întricât lucrurile care altădată Îl amuzau acum i se par dintr-odată superficiale și lipsite de interes. Conjuncție disonantă: Perioadă de stări sufletești mohorâte. Maturizarea inerentă acestui tranzit dă impresia că
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
s-a bazat pe modele de joc stabilite anterior pentru a fi diferențiate din punct de vedere sexual (Fagot și Leinbach, 1989). Și mai surprinzător încă: Pentru a evalua diferențele dintre fete și băieți (ceea ce numim „dimorfism sexual”) în domeniul sociabilității și pentru a ști dacă se datorează unor deosebiri biologice sau mai degrabă socioculturale, cercetătorii au avut ideea de a observa comportamentul a 102 nou-născuți. Ei au examinat dacă există o diferență de comportament între băieți și fete atunci când li
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Pentru a explica acest fenomen unii psihologi iau drept unitate de analiză trăsătura de personalitate: fiecare trăsătură se raportează la o anumită „componentă” a personalității. Fiecare componentă fiind independentă de celelalte conturează o anumită fațetă a individului (de ex: anxietate, sociabilitate, perseverență). Adepții acestei orientări consideră că, deși faptele de conduită ale unei persoane prezintă o anumită variabilitate situațională, pe termen lung, se observă un cadrul relativ stabil, unitar, de așteptare și interpretare. Trăsătura psihică este conceptul care evidențiază aceste Însușiri
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
avându-și un centru de convergență și reglementare centrală În formațiuni nervoase primitive și exprimate printr-o viață sufletească rudimentară, și o pătură diferențiată, de origine recentă, reprezentată prin viața spirituală, rațiune aptitudini sufletești diverse, limbaj și simț dezvoltat al sociabilității, zonă ce-și are o corespondență În formațiunile nervoase centrale ale creierului mare. Ajungem astfel la concepția straturilor personalității, care fără să opună cele două zone de viață, le Întrunesc Într-o sinteză funcțională armonioasă, stabilindu-le totuși diferențierea și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
dialogului, modalitățile de transfer, jocul și fixațiile sale, "schimbarea de formă" în cadrul lucrului în grup. Două numere speciale ale revistei "Psychodrame" (97 - 98 și 99 100, 1990), în articolul "Le champ social", prezintă psihodrama freudiană ca pe o deschidere spre sociabilitate la psihotici. Articolul tratează despre consensul clinic din partea psihiatrilor nefamiliarizați cu aceste tehnici și necesar, dacă dorim să considerăm jocul programat ca pe un instrument de lucru, de lămurire și de eventuale modificări. Este evident că acest tip de abordare
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
H. Bergson numea memoria-obișnuință, cultivând deprinderi care funcționează la fel de "natural", ca și obiceiul "de a merge sau de a scrie"42; ea activează, deopotrivă, prestigioase "memorii culturale", prezidate de specialiști, dar și discrete "memorii comunicative" după clasificarea lui Jan Assmann sociabilități informale, ce dau viață relaționărilor indispensabile, dar efemere din viața de zi cu zi. Spre deosebire de semnificația strict informativă a altor cunoștințe, cum ar fi cele de matematică, de gramatică sau de zoologie, datele istorice au, de cele mai multe ori, o conotație
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
diverse. Cititorii consacrați ai acestor lucrări sunt cei care își definesc existența în funcție de instituția școlară: elevii și profesorii. Prin ei, textele pot ajunge, cu oarecare probabilitate și cu un mesaj mai difuz, în mijlocul familiilor sau al unor întregi rețele de sociabilități care ies total de sub incidența autorității școlare. Acest public din umbră formează, alături de cititorii direct vizați, o audiență potențial nelimitată și foarte inegală sub raportul resurselor socio-culturale. Rațiunea de a fi a unor asemenea texte este să trimită cititorii nefamiliarizați
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
luate în considerare de cadrele didactice, în contextul îndrumării părinților elevilor. a) modul și gradul de extindere a educației familiale - intensitate, eficacitate, excese, abateri; b) treptele integrării sociale a copilului în funcție de vârsta lui, de exigențele educaționale în continuă creștere; c) sociabilitatea și noile date ale științei cu privire la dezvoltarea creierului uman până la 3 ani, cu privire la dezvoltarea polifuncțională a inteligenței tânărului până la 17 ani. 1. Structuri complexe Voi grupa pe 8 criterii-indicatori principalele aspecte ale familiilor în care copiii au condiții nefavorabile bunei
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
organizat o Întâlnire cu părinții acestora pentru obținerea acordului de participare. Tot În această etapă am aplicat copiilor scale de evaluare prin care am urmărit măsurarea mai multor dimensiuni ale comportamentului lor: asertivitatea, supunerea, agresivitatea, impulsivitatea, autocontrolul, relațiile cu prietenii (sociabilitatea), precum și aspecte ale personalității: stima de sine și imaginea de sine. Cea de-a doua etapă a programului a avut drept scop dezvoltarea și optimizarea comportamentală a elevilor cu cerințe educative speciale prin utilizarea metodelor experiențiale de grup. Locul desfășurării
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
cu scalele aplicate Înainte de Începerea programului, pe aceleași dimensiuni ale comportamentului și personalității. Prezentarea instrumentelor utilizate Pentru a măsura gradul În care sunt prezente cele șase dimensiuni ale comportamentului elevilor cu cerințe educative speciale (asertivitatea, supunerea, agresivitatea, impulsivitatea, autocontrolul și sociabilitatea) și cele două dimensiuni ale personalității (stima de sine și imaginea de sine) am utilizat următoarele scale de evaluare: 1) Scala tendinței de acțiune a copiilor (CATS) 2) Scala impulsivității 3) Scala percepției autocontrolului de către copii 4) Scala relațiilor cu
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
imaginii de sine la copii Ipoteza cercetării: Există diferențe semnificative Între scorurile obținute Înainte de Începerea programului de optimizare (prima evaluare) și cele obținute după terminarea programului (a doua evaluare) pe cele șase dimensiuni ale comportamentului (asertivitatea, supunerea, agresivitatea, impulsivitatea, autocontrolul, sociabilitatea) și cele două dimensiuni ale personalității (stima de sine și imaginea de sine) la copiii cu cerințe educative speciale. Prezentarea și interpretarea rezultatelor cercetării Voi prezenta În continuare rezultatele celor zece ședințe (Întâlniri de lucru) ale programului de dezvoltare personală
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
zone-cartiere cu risc ridicat pentru un comportament antisocial, delicvența juvenilă, consumul de droguri, stupefiante; d) Cauze relaționale: dificultăți de comunicare (limbaj nedezvoltat, sărac, dezorganizat din cauza lipsei de stimulare); tulburări de articulație, ritm, fluență, voce, tulburări de relatare, evocare, lipsă de sociabilitate, introversiune accentuată; dificultăți de integrare în grup (respingerea de către membrii grupului, marginalizarea, izolarea); Principiul interactiv al acțiunii educațional terapeutice obligă ca activitățile educative să fie valorificate sub toate aspectele terapeutice ca urmare a faptului că aceste categorii terapeutice nu pot
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
și simțul armoniei; oferă o pregătire echilibrată - fiecare primește ce i se potrivește; cultivă simpatia, apropierea; educă stările sufletești (copilul trăiește în procesul reprezentării caracteristicile propriei personalități); dezvoltă abilitatea de comunicare; promovează interdisciplinaritatea și aprecierea calității (a adevăratelor valori); cultivă sociabilitatea, intercomunicarea între elevi, spiritul de colaborare, dar și de competiție. Prin corelarea cu experiența anterioară elevii dovedesc inițiativă, perseverență, atitudine creatoare față de frumos, față de valorile autentice. Produsele obținute pot căpăta semnificația unor bunuri materiale dar și spirituale (toate au o
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]