715 matches
-
unele mici diferențieri (vezi Wexley, Yukl, 1984; Luthans, 1985; Steers, 1988; Steers, Black, 1994 ș.a.). Se pare că una dintre cauzele generale și majore ale conflictelor de la nivelul intraorganizațional o reprezintă însăși diviziunea muncii. Dat fiind faptul că indivizii sunt socializați în grupurile lor de apartenență, având norme, valori proprii, cu timpul, perceperea altora tinde să se altereze. „Alții” vor fi percepuți ca mai puțin valoroși, mai puțin competenți, printre altele, și datorită tendinței de supraevaluare prezentă la oricare om. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fi eliberat de tendința defensivă pentru a fi deschis categoriei largi de nevoi proprii, precum și categoriei de cerințe sociale și de mediu, reacțiile sale se așteaptă să fie pozitive, constructive. După Rogers, nu trebuie să ne întrebăm cu cine va socializa el - pentru că unul ca el, care are nevoi atât de puternice, este apt pentru afiliere și comunicare cu alții. Când este el însuși pe deplin, insul creativ nu se poate decât să fie socializat. Nu este nevoie să întrebăm cine
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
să ne întrebăm cu cine va socializa el - pentru că unul ca el, care are nevoi atât de puternice, este apt pentru afiliere și comunicare cu alții. Când este el însuși pe deplin, insul creativ nu se poate decât să fie socializat. Nu este nevoie să întrebăm cine îi va controla impulsurile agresive - pentru că, atunci când el este deschis tuturor impulsurilor, nevoia de a fi agreat de alții și tendința de a dărui afecțiune sunt la fel de puternice ca impulsurile să răzbată sau să
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
tras câteva concluzii importante cu privire la viziunea epistemologică pe care a propus-o. Modelul teoretic al persoanei care reiese din terapie era: o persoană ce acționează liber, în toată plinătatea potențialităților sale organice; o persoană dependentă în a fi realistă, autodepășindu-se, socializându-se și potrivindu-și comportamentul; o persoană creativă ale cărei formări specifice de comportament nu sunt ușor previzibile; o persoană mereu schimbătoare, mereu dezvoltându-se și descoperindu-se pe sine și noul din sine în fiecare moment. Astfel descrisă, „persoana
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
agent de control social tranzițional, asigurând domesticirea actorilor sociali în continuarea acțiunii regulatoare a familiei și pregătindu-i pe subiecții săi în vederea intrării pe piața muncii. Se spune chiar că școala este esențială din acest punct de vedere întrucât îi socializează pe elevi în regulile impersonale ale societății, în opoziție cu peer-group-urile care transmit coduri culturale cu aplicabilitate limitată. Regulile de politețe, bunele maniere, punctualitatea etc. sunt toate deprinderi cerute individului pentru a se descurca în cariera socială postșcolară. Ideea a
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
există reguli de interacțiune. În sistemul de mobilitate clientelară, cei recrutați pentru elită sunt pregătiți pentru un strat omogen în care funcționează un consens cu privire la reguli. Cele două sisteme de mobilitate pot avea efecte diferite chiar și asupra personalității. Persoanele socializate într-un sistem de mobilitate competitivă pot manifesta o angoasă continuă și mai serioasă a mobilității; o preocupare permanentă și mai explicită pentru problema schimbării prietenilor; și o învățare mai contradictorie în ceea ce privește inhibarea însușirii unor sisteme de valori care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nivelul de instrucție al părinților și abilitățile copilului, care prezic performanțele și beneficiile viitoare. • Un alt set de teorii atribuie cauzele succesului sau eșecului școlar variabilelor culturale: aspirații, motivații și atitudini. Deciziile privind școlaritatea depind de caracteristicile culturale, care sunt socializate și sunt specifice categoriilor sociale. Aceste teorii sunt puternic contestate atât din motive morale, cât și metodologice. • Teoriile recente arată că multe procese de natură economică sunt influențate de variabile sociologice. Dintre acestea, cele care facilitează schimburile au primit titulatura
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
această presiune venită din partea structurilor raționale nu-și produce efectul totdeauna și deplin. Ar fi imposibil ca lucrurile să stea altfel, având în vedere că sistemul depinde de ființele umane care joacă respectivele roluri, iar ființele umane trebuie să fie socializate, în sensul cultivării disponibilităților necesare îndeplinirii rolurilor ce le revin. Totuși, tehnicile noastre de socializare nu funcționează deocamdată fără greș și fiecare individ rămâne unic în ceea ce privește atitudinile, orientările și înclinațiile sale; chiar și așa, nu încape îndoială că presiunile din
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
atitudine și cultură progresista” dispare. Lansată că o publicație aproape exclusiv culturală, Ț. găzduiește poezie, proza, studii, reportaje, cronici și comentarii, aparținând, în prima etapă, unor nume remarcabile. Treptat, revista cedează unui discurs în tot mai mare măsură politizat și „socializat”, încheindu-și existența că o gazeta de informații diverse. După aproximativ zece numere literatura este în mod vizibil comprimata în pagina a doua, sub titlul „Viața literară”, în scurt timp pagina devenind mai degrabă culturală, pentru a dispărea complet odată cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290187_a_291516]
-
un rol de socializare pasivă Într-o perioadă În care se manifestă noncomformismul care vizează acte de independență. Peer grup-ul este important În adolescență și În tinerețe, când se formează eul propriu. c) Școală, care este o instituție care socializează nu numai prin curricula școlară, ci și prin alte aspecte aparent ascunse. În cadrul instituțiilor școlare se promovează nu numai valori și atitudini, ci și modul cum elevii Își Însușesc informațiile, se formează trăsături de caracter cum ar fi: cinstea, disciplina
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
ale credinței creștine "orientale", manifestându-se partizan, precum în perioada crizei icoanelor). Aceste răspunsuri la politica imperială pro-unionistă - vagă în secolul XIV, presantă în XV -, care au și cauze extra-doctrinale, au solicitat din plin tradiția locală antică; din nou, "de-socializând" filosofia timpului, în urma apelului la o metafizică de tip platonician. În filosofia și teologia vremii însă, opțiunea pentru gândirea divinului în cheia tradiției post-platoniciane a devenit mai explicită prin opoziția manifestată de partida monahală (din nou) față de Varlaam din Calabria
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
lucru devine agitata și deranjează pe ceilalți. În pauză este într-o continuă mișcare, negăsinduși locul. Colegilor se adresează cu cuvinte urâte îțigani, proștiăși de aceea nu reușește să-și facă nici un prieten , cu toate intervențiile mele de a o socializa. Copiii nu-i înțeleg ieșirile și uneori se sperie de modul său de a reacționa. La rândul ei, nu înțelege de ce colegii nu o acceptă așa cum e, deși crede că le este superioara. S-a născut într-o familie cu
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93238]
-
să accelereze „tranziția spre socialism”, susținând naționalizarea întreprinderilor private, colectivizarea* pământurilor și abolirea economiei private. La țară, este declanșată o campanie pentru generalizarea cooperativelor socialiste, remunerându-se exclusiv munca, nu și comercializarea privată a producției agricole. în timp ce economia urbană este socializată rapid, cadrele rurale sunt încurajate să creeze cooperative mai vaste, capabile să impulsioneze hidroameliorațiile și activitățile artizanale. Dar brutalitatea campaniei și natura acestor inovații suscită dezbateri dure. Luând notă de mediocritatea generală a recoltelor, de faptul că țăranii furioși taie
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
aluat menit a fi modelat în mod științific - „Noi trebuie să-i transformăm pe copii [pentru că, exact ca ceara ei se lasă modelați] în buni, în adevărați comuniști” (Zinovieva); fie, în sfârșit, ei urmează a fi integrați într-un colectiv, socializându-i prin muncă, astfel încât să se ajungă la instaurarea unor raporturi de egalitate și de fraternitate - „școala industrială trebuie să proletarizeze educația tuturor copiilor, chiar dacă ei nu aparțin toți clasei muncitoare”, repetă insistent în 1927 comisarul poporului pentru problemele Instrucțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
generală, formală și filosofică. Sociologia fiind un punct de vedere, fiecare dintre aceste tipuri diferite de sociologie indică puncte de vedere diferite. Pentru a lămuri contururile obiectului sociologiei, Simmel descrie societatea formulând două posibile accepțiuni: * realitate specifică formată din indivizi socializați în urma unui proces istoric; * o sumă de forme ale relațiilor dinamice prin care indivizii sunt transformați în societate în sensul de mai sus. Această accepțiune intră în calculele lui Simmel, prima fiind inacceptabilă, adică societatea poate fi înțeleasă ca sumă
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
astăzi mai peste tot de tip capitalist. Ingredientele socialiste se adaugă pentru a permite un mai bun echilibru în sînul societății. Chiar comunismul de tip sovietic sau chinezesc s-a capitalizat tot mai mult, în timp ce capitalismul pur și dur se socializează. Nu mai întîlnim aproape nicăieri nici capitalism pur, nici comunism veritabil. Marile diferențe s-au estompat. 3.5. A TREIA CALE Țin să remarc, ca pe un eveniment editorial deosebit, publicarea traducerii în limba română a lucrării The Third Way
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
film a lui Steven Spielberg din 1993, Lista lui Schindler un film pe care aș vrea să îl apăr împotriva multor acuzații ce i-au fost aduse diferențierea este importantă. La începutul filmului, Schindler face parte din rîndurile naziștilor și socializează cu aceștia profitînd de avantajul pe care i-l oferă războiul și scăderea în număr a evreilor. Dar, ca să reușească, trebuie să cunoască în persoană unul dintre evrei, Stern. Naratorul filmic trebuie să redea în aceasta rezidă forma de narație
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
actorii cu o identitate anume. Normele sunt conectate cu identitățile, cu un sens al sinelui, și arată modul în care actorii se autodefinesc. Întrebarea centrală pe care o explorăm, scrie Jeffrey Checkel, este dacă instituțiile internaționale au abilitatea de a socializa agenții, ținta socializării putând fi statele, politicienii sau cetățenii. Socializarea implică faptul că agenții schimbă logica consecințelor cu logica adecvării.105 Remarcabil rămâne faptul că izomorfismul instituțional și internaționalizarea normelor rareori difuzează dinspre țările lumii a treia către vest; în
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
din punctul meu de vedere, semnificația fundamental epistemologică a ideologiei. În măsura în care ideologia, în sensul său socio-cultural ce evidențiază funcția de integrare se prezintă ca un instrument în cunoașterea realității sociale, prin chiar proiectarea conceptuală a acesteia, și în măsura în care individul se socializează într-o ordine socială dată, care este legitimată prin internalizarea valorilor, credințelor, habitudinilor și atitudinilor specifice, decurge că acest element constitutiv al universului simbolic al unei societăți își reafirmă calitatea pozitivă pe care încerc să o susțin aici. Este necesar
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și de integrată ca și celelalte trei nuclee?) Astfel, acțiunea de a vedea o înșiruire de evenimente reproduse ca fiind o secvență, ca și etichetarea ei ca „a bea” (mai degrabă decît, să spunem, „a-ți potoli setea” sau „a socializa”), este, pentru Barthes, tipul de interpretare și de proiectare pe care o fac cititorii în procesul narativ. Este ceea ce el va include mai tîrziu în codul său proaieretic (Barthes, 1970). A atribui un nume reprezintă o activitate-cheie de prelucrare mentală
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
reprezintă gradul de dezvoltare socială. Inglehart (1990), Inglehart, Halman, Welzel (2003) și Inglehart & Norris (2004) arată că în societățile puternic industrializate gradul de religiozitate este mai scăzut decât în cele sărace, slab dezvoltate. Explicația principală rezidă în faptul că persoanele socializate într-un mediul social nesigur și care trăiesc permanent într-un astfel de mediu, fiind supuși unor riscuri multiple precum sărăcie, boala, șomajul etc. au nevoie de norme rigide, predictibile care să le organizeze viața, să le dea siguranță și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
perioada lor formativă, adică în timpul copilăriei și adolescenței lor (efectul de cohortă). Conform studiilor realizate, cohortele care au intrat în viața adultă într-o perioadă de declin religios vor fi înclinate să practice mai puțin decât cele care au fost socializate într-o perioadă caracterizată de practică religioasă crescută (Tilley, 2003; Hout, Greeley, 1987). Pe de altă parte, oamenii sunt influențați și își modifică atitudinile și comportamentele în funcție de evenimentele sociale majore pe care le trăiesc de-a lungul vieții (efectul de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
a petrecut și cu afilierea religioasă. În contextul unei societăți care nu încuraja religia, probabil că declararea afilierii a scăzut destul de mult. Pe de altă parte, secularizarea nu a afectat în mod similar toate segmentele de populație. Cohortele mai vârstnice, socializate înaintea instaurării comunismului, au probabil un nivel de practică și de afiliere superior cohortelor tinere, socializate într-un mediu invadat de ateism. De asemenea, grupurile cu nivel educațional mai scăzut, cu venituri mai reduse sau femeile au păstrat un nivel
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
declararea afilierii a scăzut destul de mult. Pe de altă parte, secularizarea nu a afectat în mod similar toate segmentele de populație. Cohortele mai vârstnice, socializate înaintea instaurării comunismului, au probabil un nivel de practică și de afiliere superior cohortelor tinere, socializate într-un mediu invadat de ateism. De asemenea, grupurile cu nivel educațional mai scăzut, cu venituri mai reduse sau femeile au păstrat un nivel al practicii religioase mai crescut, fiind mai înclinate spre implicare religioasă. Prăbușirea regimului comunist și ridicarea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
înclinate spre implicare religioasă. Prăbușirea regimului comunist și ridicarea interdicțiilor impuse fenomenului religios au condus probabil la creșterea practicii publice și a afilierii. Fenomenul a afectat în egală măsură toate segmentele societății, indiferent de perioada în care individul a fost socializat. Rezumând cele prezentate anterior se pot elabora câteva ipoteze cu privire la nivelul, dinamica și factorii care influențează comportamentul de tip religios: (1) Este de așteptat ca nivelul de practică religioasă publică în România să fie similar cu al celorlalte țări ex-comuniste
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]