1,210 matches
-
atingerii obiectivelor și răspunsului la amenințări variază în rândul factorilor decidenți; acest lucru înseamnă că diverșii factori de decizie nu se vor comporta la fel într-o situație identică (Ibidem, p. 17). Astfel, se argumentează că, spre deosebire de teoriile de la nivelurile societal și sistemic, indivizii sunt cei care fac diferența în „comportamentul” extern a statelor (Ibidem). După cum s-a remarcat anterior, politica externă a statelor poate fi afectată de procese psihologice implicate în raționamente individuale și luarea deciziei, precum și de conținutul sistemului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
capabilităților unor terțe părți pot avea efecte similare; convingerea că un stat aliat va intra de partea ta sau un potențial adversar va rămâne neutru (Ibidem) pot fi elemente decisive în luarea hotărârii de lansare a unui atac armat. Nivel societal La nivel societal, cercetătorii au produs o serie de teorii în legătură cu „pacea democratică”, distragerea atenției publice, grupurile de interese, efectele domestice ale economiei sau culturii politice asupra păcii și războiului. Unii cercetători au sugerat că „atributele statului pot fi variabile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
părți pot avea efecte similare; convingerea că un stat aliat va intra de partea ta sau un potențial adversar va rămâne neutru (Ibidem) pot fi elemente decisive în luarea hotărârii de lansare a unui atac armat. Nivel societal La nivel societal, cercetătorii au produs o serie de teorii în legătură cu „pacea democratică”, distragerea atenției publice, grupurile de interese, efectele domestice ale economiei sau culturii politice asupra păcii și războiului. Unii cercetători au sugerat că „atributele statului pot fi variabile determinante în declanșarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
precedent. Specificitatea acestei etape rezidă, de la autor la autor, fie în natura comunicațiilor facilitate tehnologic, fie în ocurența în premieră a fenomenului de occidentalizare. Un alt model explicativ transformaționalist este cel al cercurilor concentrice (de la interior spre exterior, corespunzător stratificărilor societale - elite, segmente medii și segmente marginalizate), în care gradul angrenării în dinamica globalizării descrește de la centru spre periferie. În sfârșit, și în mod firesc, dezbaterea pe marginea globalizării rămâne deschisă mai ales în aprecierile normative ale fenomenului, care diferă chiar
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
enunțate. În acest sens, dacă influența este deja resimțită, dacă violența televizuală a produs deja mutații la nivel perceptiv, atunci problema violenței televizuale devine o problemă culturală, cu influențe mai adânci, nu doar la nivel individual, ci și la nivel societal, o problemă a cărei cuprindere necesită o viziune sistemică, în care nu trebuie analizat doar consumul și obișnuințele de consum, ci înseși valorile și normele sociale. Toate aceste explicații sunt însă la nivel speculativ, ele reprezentând ipoteze pentru cercetări viitoare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
destul de bun înotător, acceptabil cățărător și cât de cât alergător în același timp...puiul de șarpe, ajuns acum la maturitate (Lerner, 1997, apud. Ungureanu, 1999. Curriculum în educație. Timișoara: Editura Eurostampa). Indiferent de nivelul la care ne situăm - organizațional sau societal - descifrarea semnificației unui fenomen atât de complex și controversat cum este diversitatea, nu se poate realiza decât printr-o abordare holistă. Există studii care încearcă să explice diversitatea prin operarea de categorizări privind diferențele și examinarea efectelor acestor categorii asupra
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care sunt definite costurile și beneficiile, respectiv calcularea raportului dintre ele, evidența empirică nu poate fi ignorată; o parte a cetățenilor se angajează singular sau chiar multiplu în diferite activități cu caracter civico-politic, în diferite momente ale existenței și contexte societale. Faptul că acțiunile sociale colective au loc, iar indivizii participă la ele (chiar dacă în grade diferite), constituie un argument puternic în favoarea ideii că logica socială a participării politice este (și) de altă natură. Ne referim aici la perspectiva antropologică pentru
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
2005), cu un grad mai scăzut de modernitate personală. La toate acestea, cu siguranță, putem adăuga factorii regăsiți în majoritatea analizelor din alte țări precum încrederea în partide, partizanatul, nivelul de integrare, evaluările de natură economică (la nivel personal și societal), încrederea în instituții, interesul pentru politică și normativismul (Blais, Young, 1997; Blais et al., 2004; Clarke et al., 2004) Cu siguranță determinările de natură socială și demografică (în termeni de resurse: vârstă, educație, venituri, avere, relații, status, rezidență, provincie) joacă
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
interpersonale • Teorii despre grupuri - de exemplu, teorii despre funcționarea familială, grupuri informale, echipe de lucru, relații supraveghetor-angajat și rețele interpersonale • Teorii organizaționale - de exemplu, teorii despre birocrații, structură și funcții organizaționale, performanță organizațională de Înalt nivel și parteneriate interorganizaționale • Teorii societale - de exemplu, teorii despre dezvoltare urbană, comportament internațional, instituții culturale, dezvoltare tehnologică și funcții ale pieței. Există și alte exemple, care se intersectează cu cele de mai sus. Teoria luării deciziilor (Carroll și Johnson, 1992), de pildă, poate implica indivizi
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
participat de bunăvoie la persecutarea unor indivizi sau a unor grupuri, În timp ce alții au tolerat astfel de nedreptăți, unii dintre ei profitînd considerabil În urma oprimării semenilor lor. În fapt, experiența comunistă, așa cum a fost ea percepută la nivel individual și societal, a fost complexă, cu indivizi pe post de victime, colaboratori, criminali și spectatori. Istoricii și oamenii de cultură contemporani ce tratează această perioadă trebuie să evidențieze astfel de complexități. Acest efort nu este doar crucial, ci și extrem de urgent dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
social și protecție a indivizilor. Analiza conținutului manualelor, al tratatelor și culegerilor de studii ce au ca subiect familia relevă două tendințe fundamentale: existența în cazul familiei a abordării macrosociologice (familia ca instituție socială, locul și rolul său în ansamblul societal, și relațiile cu alte instituții) și a celei microsociologice (structurile și procesele din interiorul grupului familial). Sociologia și antropologia familiei tind - și reușesc într-o mare măsură - la o viziune holistică (sistemică), integrând date din mai multe discipline științifice, în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familie capătă un accent suplimentar pentru că: în primii ani de căsnicie fertilitatea este maximă; familia tânără înseamnă procesul de adaptare reciprocă a partenerilor și a amândurora la o nouă situație, precum și integrarea familiei nou constituite în structurile formale și informale societale de ansamblu; rata divorțialității este cea mai mare în primii cinci ani de la căsătorie și deci studierea cauzelor ei și, pe această bază, propunerea și angajarea unor strategii ce ar putea consolida stabilitatea cuplurilor conjugale sunt importante. Să notăm, în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în continuă dezvoltare. S-a oprit la familiile „prospere” pentru că dorea să propună în final un model de viață familială care să merite să fie generalizat. Cazul lui La Play este simptomatic pentru determinațiile socialului și alte stări de spirit societale asupra studiilor de familie. Tenta moral-religioasă în considerarea familiei moderne ca degradată este evidentă, după cum se evidențiază clar concepția evoluționist-simplistă (chiar dacă e văzută ca involuție). Nu este de neglijat apoi că în spatele clasificării „științifice” a modelelor de familie, dintre care
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sistemul social. Prin rolurile specifice jucate de bărbat și femeie în familie, se asigură menținerea subsistemului familial în cadrul sistemului social global. Aceasta pentru că bărbatul are rolul „instrumental” de a câștiga „pâinea” familiei, fiind angajat deci în afara grupului familial, în economia societală, iar femeia are un rol „expresiv”, mai mult psihoafectiv, în interiorul grupului. Un punct de referință în sociologia americană a familiei este lucrarea lui William Goode intitulată Revoluția mondială și modelele de familie, publicată prima dată în 1963. Servindu-se de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familiei către redescoperirea unei dimensiuni, o dimensiune lăsată în umbră, cea dinamică. Abordarea problemei vârstelor și a generațiilor, a ceea ce se numește „ciclul de viață familială”, într-o viziune diacronică a condus la relaționarea reciprocă a schimbărilor individuale, familiale și societale. După anii ’70, aria tematică a studiilor despre familie s-a lărgit continuu, producându-se și o mai mare interferență între sociologie și antropologia culturală, prima interesându-se tot mai mult de varietatea în spații culturale, iar cea de-a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
plan orizontal (caracteristicile textului în sine) și cea pe plan vertical (cauzele, antecedentele și intențiile ce au produs documentul). Pentru al doilea gen de analiză, cercetătorul are nevoie și de alte date despre sursa emitentă, de înțelegerea ambianței grupale sau societale în ansamblu. Astfel, pentru familie este nevoie nu numai de documente de familie, ci și despre familie, provenite de la surse oficiale (școală, biserică, tribunal) sau neoficiale (vecini, prieteni). Tehnica analizei documentelor de familie - chiar dacă nu în forma ei mai riguroasă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
surprinsă perspectiva altor instituții din comunitate asupra familiei în cauză (primăria, biserica, școala, vecinii), ceea ce ar însemna nivelul mezosocial; la nivel macrosocial ar interesa perspectivele diferitelor instanțe (științifice, politice, religioase, juridice etc.) asupra familiei ca instituție socială majoră în ansamblul societal, funcțiile și viitorul ei, mult dezbătuta problemă a valorilor familiale. În fine, prin analiza multiperspectivală se urmărește identificarea cu mijloace riguroase (inclusiv prin coeficienți de calculare a corelației dintre ranguri) a similarităților și disparităților perspectivale ale diferiților actanți sociali. La
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
parentală (de rudenie), cât mutarea focalizării de pe această rețea pe membrii din interiorul familiei nucleare. Respectiva schimbare de focalizare este însoțită și determinată de transformări și în alte dimensiuni ale grupului domestic familial, al locului și rolului lui în structura societală de ansamblu. Tabelul 1 (adaptat după Beth et al., 1985) condensează caracteristicile grupului familial tradițional și ale celui modern. În citirea și evaluarea lui este necesar să avem în vedere că deși caracteristicile tradiționalului și modernului se suprapun în bună
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din rândul lor peste jumătate se căsătoresc cu americani nonnativi (Yellowbird, Snipp, 1994), ceea ce este o amenințare serioasă la pierderea identității. La fel, aproape o jumătate dintre americanii japonezi se căsătoresc în afara propriului grup etnic (Takagi, 1994). Într-o viziune societală mai largă, cred că ar fi bine să notăm și beneficiile căsătoriilor mixte, pe linia unei mai bune conviețuiri intergrupale și comunitare, a posibilității de reducere a potențialului de conflictualitate interetnică, a creșterii coeficientului societal de interculturalism activ. Tabelul 4
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Takagi, 1994). Într-o viziune societală mai largă, cred că ar fi bine să notăm și beneficiile căsătoriilor mixte, pe linia unei mai bune conviețuiri intergrupale și comunitare, a posibilității de reducere a potențialului de conflictualitate interetnică, a creșterii coeficientului societal de interculturalism activ. Tabelul 4. Homogamie etnică Apartenența religioasă este în mare măsură asociată cu cea rasială și etnică. Studiile care au izolat doar determinațiile variabilei „religie” în alegerile maritale relevă că homogamia religioasă nu este atât de intensă cum
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
șanse de supraviețuire și stabilitate. Autorul crede, de exemplu, că un mariaj întemeiat pe complementaritatea bărbat dominant-femeie ascultătoare are mai mari șanse de a fi armonic decât unul bazat pe o complementaritate inversă. Aceasta deoarece primul este consensual cu prescripția societală (tradițională) de rol, iar cel de-al doilea nu. A. Kerckoff (1974) a propus o integrare a similarității și complementarității în descrierea și explicarea alegerii partenerului, în sensul că, într-o primă etapă, similaritatea de valori și atitudini acționează ca
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
între acesta și delincvența juvenilă, prostituție, narcomanie, vagabondaj juvenil (copiii străzii). Dar legătura nu este neapărat cauzală. Este justificat să presupunem că și experiența de abuzat contribuie nemijlocit la astfel de manifestări, la care se adaugă condițiile familiale, comunitare și societale, ce funcționează ca un fundament pentru abuz, delincvență, prostituție, vagabondaj. Analizând violența în familie și abuzul sexual al copiilor, A. Giddens (2000) le plasează sub titlul „fața nevăzută a familiei”. Este o expresie cultivată mai cu seamă datorită mișcării feministe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
am întreprins și noi, în parte - astfel: cauze generale, factori specifici (variabile de investiție, piața muncii și maritală etc.), școlaritatea, vârsta, etnia, religia putând fi considerate variabile premaritale. B. Strong, C. DeVault și B. Sayad (1998)realizează următoarea grupare: factori societali (schimbări în natura familiei, integrarea socială, orientare valorică individualistă); factori demografici (statutul ocupațional, venitul, nivelul de școlaritate, etnia și religia); factori ai cursului vieții (transmiterea intergenerațională a practicării divorțului, vârsta la căsătorie, graviditatea și nașterea premaritală și recăsătorirea); factori ai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
procentul era de circa 7,4%. În Suedia, rata coabitării era de peste 12% (apud Tischler et al., 1986). În Franța, în 1977, 9,7% dintre tinerii de 18-29 de ani coabitau (Roussel, 1976). Așa cum era previzibil, dată fiind dinamica mediului societal de ansamblu, numărul cuplurilor care stăteau împreună fără a fi căsătorite a crescut continuu din anii ’60, atât ca valoare absolută, cât și ca pondere în totalul populației de vârstă maritală. Astfel, în SUA, în 1990, numărul unor asemenea cupluri
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
oricum. Însă și dacă am avea în vedere coabitările ca alternativă permanentă la căsătorie, cele în care „a trăi împreună este o alternativă acceptabilă pentru cei ce resping mariajul tradițional” (Strong, DeVault, Sayad, 1998, p. 194) sunt produsul unui ansamblu societal mai larg, ce a făcut posibilă și creșterea ratei divorțialității și a celibatului. Într-un asemenea spirit am afirmat la început că nu „în sine” slăbește coabitarea căsătoria tradițională. Prin cele de mai sus sunt deja sugerate și unele dintre
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]