575,306 matches
-
a carității înțelese ca grijă altruistă față de toți oamenii, or, potrivit eticilor feministe chiar și celor mai radicale (vezi Juliet Mitchell, Dworkin, Germaine Greer), femeia este principalul îngrijitor (caretaker) de aici și rolul ei de mamă și poziția subordonată în societatea patriarhală. Astfel se justifică și accesul la eros și agape. Pe lângă tonul bine găsit, apreciem și accesibilitatea conceptelor, traducerea filosofiei în termenii și tempoul narativității, ceea ce conduce și la plăcuta petrecere a timpului în citirea acestei cărți. Citind cartea Mihaelei
Despre femei și morală by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14994_a_16319]
-
există în suma trăirilor tuturor ceva care merită să fie ocrotit și păstrat. îngerul electric, cel ce veghează și, ca să poată să o facă, ia cofeină ca să nu adoarmă, amintește mereu că "statul român nu și-a plătit datoriile față de societatea noastră" și întrerupe curentul electric pe tot teritoriul, suspendând astfel haosul. în planul destinului uman, incapacitatea statului de a-și îndeplini obligațiile contractuale duce la un blocaj cu urmări mai grave decât cel financiar: dispare încrederea și dragostea, se blochează
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
creștine de reprezentantul clerului, acceptată - în așteptarea îngerului - de criminalul condamnat. Indiferența și golul născut de ea provoacă o nouă dinamică în camera de hotel: tentația sinuciderii este echivalentă cu o condamnare la moarte, singura rezolvare a problemei de care societatea e capabilă este înlăturarea problemei. E o lume rece, fără iubire, fără morală și fără viitor. Pedeapsa cu moartea se va întoarce împotriva propriilor ei partizani. Preocuparea regizorului pentru contrapunctul dramatic este evidentă și grotescul emisiunii televizate își are rădăcinile
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
Gorki al țărilor balcanice" a pășit Panait Istrati în literatură. Face parte din biografia celor doi împrejurarea ieșită din comun a întîlnirii dintre ei și a prieteniei care a urmat acestei întîlniri. "Eu am fost pescuit cu undița în oceanul societății de pescarul de oameni din Villeneuve", scrie Panait Istrati în prefața primei lui cărți Chira Chiralina. "În primele zile ale lui ianuarie 1921 mi-a fost adusă o scrisoare de la spitalul din Nisa. Fusese găsită în buzunarul unui disperat care
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
pentru a dovedi rezistența la presiune a justiției? Toate aceste grozăvii s-au petrecut în intervalul unei singure săptămâni. Și nu e vorba decât de o selecție aleatorie, pentru că altminteri presa geme de atrocități, bestialități și înspăimântoare manifestări ale sălbăticiei. Societatea românească, perfect secționată în două, a devenit fie paradisul opulenței desfrânate (pentru cam jumătate de procent din populație), fie comuna primitivă, pentru restul. Partea ciudată e că ambele sunt egal de neplăcute la privit, deși din motive diferite. Insolența bogăției
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
superioare, la fel ca și pe cele obtuze, conștiințele cinstite ca și pe cele scelerate.(...) Nici inteligența, nici intenția de a face Binele nu ne păzesc de Rău. Singurul baraj în calea fanatismului ucigaș ni-l oferă traiul într-o societate pluralistă în care contraponderea instituțională a altor doctrine și a altor puteri ne împiedica întotdeauna de a merge pînă la capăt în impunerea propriilor credințe".
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
care diferenția subtil între ceea ce poate fi spus și ceea ce nu trebuie spus cu nici un chip - sub penalitatea disprețului în interiorul grupului tău de prieteni. Era de fapt o situație schizofrenică. în exil m-am simțit liber - dar liber într-o societate ale cărei reguli nescrise nu le cunoșteam, liber de o libertate abstractă. în același timp, această libertate era vitală pentru gîndire, pentru ceea ce aș numi "respirația minții". întărit astfel, am putut explora anumite zone intelectuale și ideologice care, în țară
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
al Doilea Război Mondial și după vidul cultural comunist de patru decenii și mai bine, exemplul generației '27 ne întoarce în perioada ideologic atît de tulbure a anilor '30, dar fără prosperitatea, fie ea relativă, a anilor '30 și fără societatea civilă a anilor '30 care, de n-ar fi început războiul în 1939, ar fi putut împiedica derapajul de extremă dreaptă tot așa cum, după război, a putut pentru o bucată de vreme să opună o rezistență morală și intelectuală considerabilă
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
Nu trebuie să ne lăsăm înșelati de sugestia de nostalgie din titlu; e o nostalgie pe jumătate trucată, dublată fiind de o atitudine amuzat-critică din partea autoarei, care selectează pasaje izbitoare fie prin enorma diferență față de algoritmii de comportare dezvoltați de societatea de azi, fie printr-o neașteptată "permanență", coincidență de atitudine cu lumea noastră. Fiecare secțiune e precedată de un comentariu încercînd să fixeze fragmentele selectate în spațiul cultural care le-a dat naștere, dar și să traseze cadrul receptării, azi
Șezi frumos... by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15313_a_16638]
-
o formă viabilă de receptare, nu numai a textelor clasice literare, ci și a celor documentate istoric sau a literaturii pentru copii. Acest consum audio are propriile "forme de sociabilitate" (R. Chartier) care diferă cu totul de actul recitativ din societățile de lectură, saloane sau amfiteatre conform obiceiurilor din Germania de la 1800. Noua ascultare se produce individual și asocial prin intermediul căștilor audio și al difuzoarelor și nu reprezintă altceva decât clasicul consum de muzică devenit fond sonor pentru locuitorii metropolelor. Nu
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
tânăr, abia ieșit din adolescență, iubește muzica, crede că viața e frumoasă și vrea să cucerească lumea cu creațiile lui sincopate. Vitalitatea aceasta, care-i dă farmec, este diagnosticată, curând, ca fiind exaltarea unui maniaco-depresiv, drept pentru care familia, scoala & societatea se grăbesc să-l vindece de "nebunia muzicii" și să-l aducă la "normalitate". Un film care începe banal și în notă comică, pentru ca, pe parcurs, să-și schimbe tonalitatea și să aducă în discuție indiferența & opacitatea adulților față de tineri
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
de piele de pe săracii țării doar pentru că dl. Teoctist Arăpașu a socotit c-a venit vremea să îndrepte răul comis pe vremea când nu cârtea în fața Anticristului Ceaușescu, dărâmătorul-de-biserici. însă când acești substituți de activiști politici au acaparat locuri-cheie în societatea românească, comportându-se cu o inimaginabilă lipsă de decență, parcă-mi vine să le spun ceea ce-ar merita: Vade retro! Din problemă individuală a fiecăruia dintre noi, politrucii cu sutane au făcut din religie echivalentul desfășurarii actelor sexuale în
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
stau precum ardeiul iute în ochii ahtiaților de putere și de bogății care și-au făcut din jurământul de a-l servi pe Dumnezeu o armă de parvenire socială. Așa cum merg lucrurile, după înhăitarea bisericii cu forțele politice reacționare din societate, e de presupus că ecumenismul a devenit pentru înaltele fețe bisericești din România sinonimul blasfemiei. Intoleranța tot mai accentuată, agresivitatea dusă până la represalii fizice (așa cum se întâmplă cotidian între greco-catolici și ortodocși) constituie cea mai proastă recomandare pe care-o
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
Mediu! Văzând în ce lux stau, cu ce frenezie construiesc adevărate biserici închinate nu sufletului, ci paranoiei, nu mai vrem să avem de-a face cu ei!" problemele de azi își au, desigur, originea în rolul jucat de către biserică în societatea românească începând cu 22 decembrie 1989. Luând ca prin farmec locul activiștilor de partid, preoțimea, organizată ierarhic și funcționând, deci, pe bază de ordin, s-a putut mobiliza în slujba intereselor puterii iliesciene. Inubliabilele "soboare de preoți" deveniseră mai prezente
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
că suntem pe drumul cel bun. După amplitudinea crucilor făcute de tot felul de slugi ale Diavolului comunist-totalitar, n-avem nici o garanție că la viitorul recensământ nu vom fi întrebați câte studii am făcut doar pentru-a fi excluși din societate. Evident, dacă n-am urmat cumva una dintre facultățile teologice care, până atunci, le vor fi înlocuit cu succes pe toate celelalte!
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
Barbu Cioculescu Urmăresc cu anume asiduitate talk-show-urile dlui Marius Tucă, onorat cu prezența a tot ce are societatea românească mai fain, șefi unul și unul în domeniile lor. Le urmăresc, nu pe toate, multiplele mele obligațiuni - dintre care grosul mai presante cum nu se poate - nu mi-o îngăduie. La început, aceste emisiuni mă exasperau, de la o vreme
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
postului național, acela care nu dă prea variate reclame, dar le repetă maniacal. Pe când firoscosul meu motan Blacky și delicata cățelușă Alissa dorm colac, cu spatele la ecran. Habar n-au că unde nu e morală, acolo este corupție și că o societate fără prințipuri... E târziu, poate că la această oră, dl Cristoiu a făcut rost de parale și, tacticos, se pregătește să semneze un cec, oarecum dezabuzat, precum și dl S.O. Vântu, care, după ce și-a lichidat conturile în țară, cu
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
care cu greu s-ar fi putut recunoaște. Cele cinci capitole ale cărții tratează aspecte diferite ale vieții sociale din perioada pe care autorul refuză s-o numească Evul Mediu, aspecte a căror evoluție este esențială în procesul nașterii unei societăți politice: Economia politică a iertării (cadrul juridic al guvernării, structura posibilelor raporturi de putere stabilite în ceea ce pare a fi o economie a darului), Munca este dușmanul lor (unde se urmărește în primul rînd formarea stării a treia românești, sub
Lege pusă, lege spusă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15366_a_16691]
-
într-adevăr o inadecvare profundă între normele juridice impuse de stat și practicile sociale remanente, între legea spusă și legea pusă, chiar dacă problema nu mai e pusă în termeni de bun și rău; rezultatul însă nu este deloc încurajator: o societate care "nu va avea convingerea că este întemeiată pe dreptate. Iar statul nu va reuși niciodată să o convingă. Poate doar prin forță.". Daniel Barbu, Bizanț contra Bizanț: explorări în cultura politică românească, București, Nemira, 2001, 304 pag., 150 000
Lege pusă, lege spusă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15366_a_16691]
-
cuvinte precum handicapat, paralitic, pitic etc. Cel de-al doilea registru este cel pe care l-aș numi igienizant, întrucît acuzele detectează întotdeauna în cel criticat un venin, o cangrenă, o infecție, o molimă, care trebuie deratizată, salubrizată, astfel încît societatea să se însănătoșească (măcar teoretic). Prin acest al doilea registru avem acces, de fapt, la un nucleu tipic în mentalul colectiv general, acela al impurilor din cetatea antică, care erau alungați, de nu cumva chiar uciși, astfel încît cetatea să
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
s-a întîlnit cu niște studenți ai săi de la Politehnică și a plecat cu ei la "revoluție". Apoi a intrat de la început în GDS, alături de prietenii pe care-i turnase cu zel, și a devenit un la fel de zelos reprezentat al societății civile. Întrebat de fostul lui prieten de ce nu și-a mărturisit vina după 1989, Dan Oprescu a răspuns sincer: spera să nu se afle. Dar dacă tot a fost deconspirat, își asumă vina. Și, de fapt, munca lui de azi
De la Sursă... by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15402_a_16727]
-
sigură, pe de alta, nu au nici bani, nici putere. Noi, profesorii, o știm și de aceea ne simțim atît de amenințați. Whoopi Goldberg și Steven Spielberg sînt vecinii mei aici în Beverly Hills, ei reprezintă tot ce admiră această societate. Marxismul universitar se păstrează ca un fel de resentiment - "noi nu contăm, așa că hai să găsim o formă de protest", și nimic nu-i face pe profesori mai fericiți decît să protesteze la tot ce face guvernul, de fapt astfel
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
chestionată. Cultura terapeutică pe care Thoreau a căutat-o încearcă să reabiliteze în primul rînd individul, să-l aducă în prejma ideii despre Om așa cum este ea în tradiția umanistă. Primul pas pentru realizarea acestei reabilitări ar fi ieșirea din societate (mediu nefast prin dependențele economice pe care le presupune) și stabilirea în "sălbăticie". Dar în sălbăticia mai curînd în forma ei de grădină (America în chip de grădină fiind un topos obișnuit al epocii). Cum "livrescul și naturalul se însoțesc
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
modernității. Dar, din perspectiva Nesupunerii civice, textul lui Thoreau cel mai apropiat de mișcarea anarhistă, "retragerea din lume devine prin practica singurătății, anticamera insurgenței împotriva statului", în numele dreptului individul poate contesta legea, pentru că nu individul trebuie să se adapteze la societate, ci guvernul să se adecveze individului ("guvernul fiind suma unor interese de grup, nu poate avea nici un ascendent asupra vieții comunității", "majoritatea favorizează duplicitatea în care opinia individului este practic redusă la tăcere"). Dincolo de deficiențele inerente oricărui proiect utopic și
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
redusă la tăcere"). Dincolo de deficiențele inerente oricărui proiect utopic și de lectura pe care eseurile lui Thoreau o impun (nici în cheie strict realistă, nici contînd exclusiv pe alegorismul lor), critica modernității (a efectelor revoluției industriale, a primelor semne ale societății moderne, de fapt) vizează repunerea emancipării, plenitudinii și libertății în slujba individului, într-o linie a criticii societății industriale care culminează cu mișcările de stradă ale anilor '60. Analiza lui Marius Jucan surpinde în eseurile lui Thoreau premisele și caracteristicile
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]