5,527 matches
-
Hutinel, așa ca din întîmplare. Și până îl va linguși, acolo, mai mult pe dinăuntru decât pe dinafară, ar putea controla așa, prin fiul său, minunile științei. Și cum indispoziția soției sale se agravează, ține să cheme medicul, un medic sociolog bineînțeles. Ce? întreabă Avito anxios, după recunoștința adusă medicului, gândind la incubator. Nu este mai mult decât o indigestie... o puternică indigestie.... ce ați mâncat doamnă? Fasole! Dar asta... M-am săturat deja.. o urăsc. De ce ați mâncat? Eu sunt
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
simțind sfiala, începe să i se prelingă lacrimi din ochii tăcuți și lacrimile o chinuie. Of, văd că te afectează prea mult, nu vreau deloc asta... nu vreau deloc asta. Nu mă vreau sentimental. Un sentimental nu poate fi bun sociolog. Și acum, deoarece s-a făcut o zi bună, să ne bucurăm o clipă de lumină...lumină! lumină! multă lumină! Și plimbându-se, zice: Educația începe în gestație... ce spun? în însăși concepția... înainte, mult înainte, venim educându-ne ab
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
se retrage pentru a lucra la o povestire lungă sau un mic roman, sentimental și poetic, pe care-l ține-n mâini, pentru că l-a apucat, în ciuda tatălui său, o mare mâncărime să fie literat, nici gânditor, nici filosof, nici sociolog, ci poet, chiar și prozator și povestește neliniștile primei dragoste, dar îi lipsește forma, căci vrea să fie drăgăstoasă și dulce auzului și își dă silința în remarci psihologice, și așa analizează propriile sentimente și ajunge deja la întâlnirile sale
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
la constituție votez la referendum președinte decorativ și parlament super putere, imunitate sau președinte tip Băsescu sau e bună constituția Iliescu modificată Nastase? Mă iau după ce spune popa sau ce face? Popa meu e USL-ist, directorul culturii din județ, sociolog, prof. univ., membru PSD. Spune el ce spune, dar de facut face politică guvernului așa că eu zic să votez cu ce face el nu ce spune în carte, așa că măcar la referendum vin și votez nouă contituție JOS Băsescu ticălosul
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
microbiști, de grupuri etnice, grupuri religioase etc. În cazul grupurilor din organizații putem folosi termenul de grup de lucru iar ei au în comun faptul că lucrează împreună, că sunt angajații aceleiași companii. O distincție importantă a fost făcută de sociologul american C.H. Cooley (1909, apud Zlate, 2004, p. 34) între grupurile primare și grupurile secundare. Primele sunt grupuri de genul familie, grup de prieteni etc., în care relațiile sunt directe, nemediate, calde, „bazate pe solidarizare sentimentală”, și nu pe „conștientizare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
plin succes financiar, dar și în plin proces de dezvoltare, retehnologizare, adaptare la cerințele de calitate europene, conducerea Prodindpest a decis să facă o analiză serioasă a companiei și să elaboreze o strategie coerentă de dezvoltare. A fost contactat un sociolog, expert în studiul organizațiilor și în studii de piață și s-a început o analiză de piață și, în paralel o analiză a punctelor tari și punctelor slabe ale companiei pentru a valorifica la maxim avantajele competiționale și a preveni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
număr foarte mare de oameni (armata, poliția, etc.). A. Etzioni clasifică organizațiile în: coercitive (școli de corecție, unități militare); utilitare (întreprinderi, oficii, bănci); normative (biserici, partide politice, asociații voluntare, etc.). După natura și specificul lor, organizațiile au fost clasificate de către sociologii T. Parsons, D. Katz și R.L. Kahn astfel: organizații productive (economice); organizații de conducere (sau politice); organizații adaptativ-integrative; organizații de menținere. După H. G. Hicks principalele avantaje ce-i determină pe oameni să se organizeze ar fi următoarele: dorința de a
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
se valorizează ca actor social, adică își atribuie legitimitate. Altfel spus, legitimarea individului se bazează pe negocierea simbolică a pro-priului orizont de viață cu brandul. Care este mecanismul acestei legitimări? Pentru a-l explica, facem apel la modelul teoretic al sociologului și economistului Thorstein Veblen 25, numit teoria emulației pecuniare. Potrivit acesteia, pattern-ul consumerist al societății contemporane este determinat de o nevoie socială care reprezintă un orizont de viață numit emulație pecuniară, care generează structuri sociale după criteriul prestigiului. Ca
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Republici dezbaterea a luat o nouă întorsătură prin sublinierea rolului pe care educația trebuie să-l joace în trecerea de la tinerețe la maturitate. Iar mai aproape de noi, prin anii șaizeci-șaptezeci, tema a iscat controverse aprinse între filosofi, apărătorii umanităților și sociologi, care considerau că noțiunea de cultură generală ar avea un rol elitist. Unii dintre ei au estimat chiar că nivelul de educație al părinților și, în genere, capitalul cultural al familiei sunt mai importante decât cunoștințele dobândite în școală. Dar
Cultura generală - ce se întâmplă cu ea? by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7189_a_8514]
-
specializate în discipline științifice, a propus ca în primii ani de studiu să fie introduse și în acestea cursuri obligatorii de franceză, istorie, greacă și latină. Iar în anii premergători licenței un curs de istorie a gândirii. La rândul lui, sociologul și filosoful Edgar Morin a subliniat necesitatea unei "gândiri complexe", întrucât în opinia sa principala deficiență a educației de astăzi e severa "compartimentare" a cunoștințelor. Dacă vrem să ne facem o idee exactă despre ființa umană, natură, realitate și univers
Cultura generală - ce se întâmplă cu ea? by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7189_a_8514]
-
scaune pentru a fi plasate acolo unde spațiul o mai permite. Sunt prezenți diplomați, scriitori, ziariști din presa scrisă, din televiziuni și radio (dintr-o anumită parte a presei), oameni politici (câțiva și dintr-o anumită parte a spectrului politic), sociologi, istorici, foști deținuți politici. Chiar dacă sala e plină, e liniște ca și cum s-ar păstra un moment de reculegere. Ana Blandiana ia microfonul și începe să vorbească despre cum a apărut, a crescut și s-a impus Memorialul. E ușor stânjenită
Muzeul de luat acasă by Domnița Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8802_a_10127]
-
fixa în minte o ediție Caragiale. Onorabilii trăiesc peste tot și nicăieri, în pagini și deopotrivă pe cant, în cusătura coperții și-n baierele lumii. Scriu, așadar, despre ei, cei omniprezenți. Cronologic vorbind, după schemele în trei colțuri (sic!) ale sociologilor, pornind de la modelul liberté - egalité - fraternité, onorabilii sînt trăitori în vremea egalității. Iar vive la bagatelle e nedezmințita lor deviză. Egalitarul lui Caragiale e un hibrid, un Bubico. Fidel, și totuși crai. De rasă, dar corcit. Amic, dar secătură. Te
Cartea onorabililor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8853_a_10178]
-
de consum de astăzi e fascism pur. Și argumentează: dacă "fascism" înseamnă o tiranie samavolnică ce distruge libertatea oamenilor, atunci societatea de consum reprezintă fascismul zilelor noastre. "Eu cred, și cred cu tărie, că adevăratul fascism este cel pe care sociologii l-au denumit prea bonom Ťsocietatea de consumť. O definiție ce pare inofensivă, pur indicativă. Dar nu este așa. Dacă observi bine realitatea și, mai ales, dacă știi să descifrezi ceea ce vezi în jur, obiectele, peisajul, urbanistica și, mai ales
Sinceritatea lui Pasolini by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9996_a_11321]
-
colecționează monede, alții care colecționează tablouri. Domnul Gheorghe Păruși colecționează de-o viață informații despre București. Pasiunea lui a fost înlesnita și de faptul că a lucrat foarte mulți ani la Bibliotecă Academiei. O carte foarte interesantă pentru istorici, pentru sociologi, pentru prozatori." Din nou Alex Ștefănescu, referindu-se la apariția încă de la inceput matură a lui Dan Stâncă: "El este în primul rând un romancier profesionist, inepuizabil. Iar aceasta fără a face compromisul convenționalizării. Lui îi reușește o sinteză de
Premiile Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/8953_a_10278]
-
cu "prefața" primarului, Klaus Johannis, continuînd, apoi cu mărturia lui Emil Hurezeanu despre ei, oamenii sub turnuri, cu perspectivele picturale ale lui Mircea Stănescu, dedublările lui Codrescu și.... La ce să te oprești mai întîi? La poeți (Adela Greceanu), la sociologi (Vintilă Mihăilescu), la Cioran-ul Irinei Mavrodin, la iubirile Martei Petreu (de fapt, ale lui Blaga)? La Cerc? Sau la Faust? La Psalmii lui Doinaș? Detalii ale aceluiași model. Planuri de secțiune ale unei iubiri care se recompune, ca întreg, din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8976_a_10301]
-
Ion Călugăru (înainte de 1944), Sergiu Dan, Emil Dorian, Leon Feraru (de mult plecat peste ocean), marele B. Fundoianu, ucis la Auschwitz, Enric Furtună, timidul și puțin- trăitorul D. Iacobescu (1893-1913), B. Luca, Virgiliu Monda, Barbu Nemțeanu, Eugen Relgis, scriitor și sociolog de orientare socialistă (stabilit în America de Sud), chiar și A. Toma, cel de dinainte de război, mulți alții au scris în maniere ce se deosebesc radical de clasicismul veacului XIX, din literatura română (în Franța ruptura s-a produs mai devreme). Desigur
Un secol de modernism by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/9018_a_10343]
-
politică, viață cotidiană și cultură - cultura în cele mai diverse manifestări ale ei, de la Festivalul "Primăvara studențească" din 1966 până la "Cântarea României" din anii '80, de la trupe de teatru la ansambluri folclorice etc. Scriitorul, un prozator ingenios dublat de un sociolog speculativ, e cu adevărat cuceritor când descrie plăcerea de a trăi din anii '60, reflectată în ofertele de mici și bere ca "ofrande ale trupului carnavalesc", în "reveria duminicală a individului domestic", printr-o relație specială dintre omul social și
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
duminicală a individului domestic", printr-o relație specială dintre omul social și omul festiv (în capitolul 3 din primul volum). Al doilea volum, consacrat anilor șaptezeci, înseamnă o revenire subtilă a criticului literar Petru Poantă, ce se insinuează sub masca sociologului exersat, pentru a alcătui o galerie impresionantă de portrete, de la Adrian Marino și Constantin Daicoviciu la Mircea Zaciu și Valeriu Anania, iar de aici mai departe până la Mihai Dragolea, Ion Mureșan și Ovidiu Pecican, proiectați într-o viață literară dinamică
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
personajele sale, cultivînd kitsch-ul și violența estetică etc. etc." Atotputernicele servicii secrete Programatic, revista LETTRE INTERNATIONALE acordă o atenție mai mare decît literaturii de ficțiune (totuși un capitol consistent din sumar) reportajelor, comentariilor și analizelor făcute de scriitori, istorici, sociologi, politologi, jurnaliști - evenimentelor și situației actuale din diferite zone geopolitice. Din aceste piese de lego, alese și asamblate inteligent, ediția română ne dă în fiecare număr o imagine multidimensională a lumii și ne înlesnește înțelegerea mai subtilă a ceea ce se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9110_a_10435]
-
nu s-ar fi stopat afacerile ilegale cu țigări (operațiunile "}igareta") și petrol ("Jimbolia") în care erau implicați membri ai S.P.P., S.R.I. și altor servicii secrete. l încă și mai interesantă e analiza intitulată Rusia azi, făcută de istoricul și sociologul Perry Anderson de la University of California. El relevă modul în care falsa democrație - "democrația administrată" - a înlocuit totalitarismul, după preluarea resurselor naturale de către o mafie din KGB. Democrația administrată înseamnă "una în care se țin alegeri, dar rezultatele sînt cunoscute
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9110_a_10435]
-
realitate pe care un post îl creează zi de zi prin emisiunile pe care le produce. Iar stranietatea cărții lui Bourdieu - Despre televiziune - stă tocmai în faptul că textul ei reprezintă înregistrarea integrală a două emisiuni televizate în cursul cărora sociologul francez face exact ceea ce, cu titlul unui simplu exercițiu de imaginație, încercam să-mi închipui la începutul acestui articol: că cineva, făcînd o emisiune TV, poate face o critică acerbă tocmai ideii de televiziune, țesînd o contrareclamă subtilă pe care
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
pe 18 martie 1996, în cadrul unei serii de cursuri ținute la College de France și difuzate de canalul de televiziune Paris Premiere în luna mai a anului 1996. Ecoul mediatic iscat de ele a fost pe măsura îndrăznelii cu care sociologul atacase atunci televiziunea, iar reacțiile de ostilitate cu care jurnaliștii i-au întîmpinat critica nu au făcut decît să-i sporească notorietatea. Mai mult chiar, popularitatea lui a atins pragul vedetismului mediatic. Din sociolog a devenit vedetă și din teoretician
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
fost pe măsura îndrăznelii cu care sociologul atacase atunci televiziunea, iar reacțiile de ostilitate cu care jurnaliștii i-au întîmpinat critica nu au făcut decît să-i sporească notorietatea. Mai mult chiar, popularitatea lui a atins pragul vedetismului mediatic. Din sociolog a devenit vedetă și din teoretician, persoană publică. Dar o vedetă care îndrăznise să divulge mecanismul producerii vedetelor. O competență care demascase industria facerii pe bandă rulantă a pseudo-competențelor "pe sticlă". Ideea de bază a lui Bourdieu, una de sorginte
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
cu timpul în cadrul cîmpului social de forțe, televiziunea a provocat o schimbare insidioasă, la început chiar imperceptibilă, a ierarhiei valorice. Altfel spus, puterea cu care televiziunea schimbă mentalități și formează gusturi se răsfrînge dăunător asupra simțului valoric. Principala daună, crede sociologul francez, stă în intruziunea televiziunii în interiorul unor medii profesionale care, treptat, își pierd autonomia și își distrug ierarhiile intrinseci. E ca și cum un corp străin, pătrunzînd într-un organism, îi modifică homeostazia și îi dă peste cap echilibrul dinamic. În interiorul unui
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
va pierde putința de a crește din interior și, implicit, își va pierde autonomia valorică. Potrivit lui Bourdieu, toate mediile intelectuale trec astăzi printr-o alterare structurală de proporții, iar cauza alterării, se subînțelege, este televiziunea. Exemplul asupra căruia se oprește sociologul francez este reprezentat de mediile universitare. Pînă nu demult, gradul lor de specializare era atît de mare, încît el singur era suficient pentru a le conferi un coeficient ridicat de autonomie valorică, asta însemnînd că ierahiile și competențele din interiorul
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]