6,897 matches
-
modalități de a defini și descrie organizația. Unii autori au încercat să sintetizeze aceste multiple unghiuri de analiză ale organizației într-un număr mai mic de paradigme și au privit-o ca structură, grup, politică, agent, cultură, sistem.10 Abordările sociologice și teoriile birocrației privesc organizația ca pe o structură fiind centrate pe două noțiuni cheie: structură și funcție. Din perspectiva psihologiei sociale, organizațiile sunt grupuri de persoane care interacționează în baza unor reguli sau norme și care au o identitate
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
al puterii. Este legată în numeroase cazuri de o idee, de o doctrină și își are locul său în sfera ideologică, în timp ce puterea este legată de o persoană, de un grup sau o asociație și își are locul în sfera sociologică.”56 Unii autori identifică puterea politică cu influența (este cazul lui H.A. Simion sau C.J.Friedrich - citați de M. Trăistaru). Alții (H.D.Lasarewel, A.Kaplan) consideră că noțiunea de influență trimite mai mult către valori politice 55 Etzioni, A. - Power
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
15. Dabu, R.; Ielici, Brigitte Sociologia industrială, Editura de Vest, Timișoara, 1995. 16. Duculescu, V. - În pragul mileniului III, Editura Helicon, Timișoara, 1997. 17. Duculescu, V. - Tendințe fundamentale ale vieții internaționale contemporane, Editura Politică, București, 1984. 18. Elisabeta Stănciulescu - Teorii sociologice educaționale, Editura Polirom, Iași, 1996. 19. Errais, B. - Planeta sportivă, în Buletin Informativ, AOR, nr. 11/1996. 20. Filaretos, N. - Evoluția Jocurilor Olimpice în ultimii 35 de ani, Buletinul Informativ, nr. 1920/1998. 21. Filaretos, N. - Evoluția Jocurilor Olimpice în ultimii 35
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
asupra culturii, structurii și tehnologiei. O companie, în calitatea sa de grup, are valori, credințe și mentalități comune, "susținute de aranjamente structurale specifice. În timp ce conceperea unei strategii se hrănește din imperative economice, realizarea sa presupune traversarea unui ansamblu de procese sociologice și psihologice care definesc calitatea organizației. Atenția se centrează pe probleme privind originea organizației, forțele care au modelat-o, relațiile care-i susțin valorile, credințele și modalitățile de funcționare. Societatea, contingențele, istoria vin să modeleze cele trei componente interdependente esențiale
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
având caracter exploratoriu, prin intermediul căreia am dorit să aflăm în ce măsură angajații de pe piața românească se orientează în alegerea organizației în care doresc să lucreze în funcție de calitatea sa de employer of choice. Metodologia folosită a fost una cantitativă, de tip anchetă sociologică pe bază de chestionar autoadministrat. Considerăm că această cercetare-pilot oferă o imagine despre ce își doresc angajații sau potențialii angajați de la companii. Considerăm că aceste rezultate pot fi un ghid pentru companii și pentru specialiști 221. Studiul a cuprins preponderent
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Valorificând o documentație bogată și bine însușită, regândind ce s-a spus sau scris despre impactul televiziunii asupra existenței oamenilor, ea avansează idei care aduc o viziune nouă - mai cuprinzătoare și mai lipsită de prejudecăți - asupra acestui fenomen (mediatic, cultural, sociologic și politic). Antropologi, semioticieni, specialiști în mass-media, care formează o elită intelectuală necunoscută, din păcate, literaților români sunt convocați de autoare pentru clarificarea unor aspecte paradoxale sau mai puțin inteligibile (pentru cine se bazează exclusiv pe bun-simț) ale erei televiziunii
Televiziunea, sine ira et studio by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7221_a_8546]
-
fără context - trebuie să fie relaționată cu ceva: cu o perioadă anume a creației lui Mallarmé, cu modul în care literatura era gândită în epocă etc." Nu departe de această viziune - dar oarecum din interior și cu argumente mai curând sociologice - se situează, în celălalt interviu tânărul prozator Dan Lungu. Răspunzând întrebărilor lui Marius Chivu, acesta atinge vechea problemă a evazionismului literar local din ultimii 50 de ani. Și, o dată atingând-o, n-o lasă netranșată: "La noi se discută foarte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8718_a_10043]
-
diagnostic înseamnă observația asupra tendințelor literare ale actualității, remarcând fenomenele simptomatice dincolo de lectura izolată a cărților. Cum aș răspunde rapid la întrebarea " Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism?", fără să dau nume, fiind atent numai la fenomenele sociologice, morale și estetice majore? Primul lucru, de îndată vizibil, este instaurarea unei atitudini extrem de severe, intransigente până la cruzimea negației totale, față de literatura scrisă în comunism. Totul părea simplu în această privință: nimic din perioada anterioară nu mai era valabil. Negația
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism - Simptomatologie generală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8783_a_10108]
-
trei la sută din populația țării, după unele estimări) e suficient de activă pentru a menține în viață un întreg sistem editorial. Ar urma să ne întrebăm cum arată cititorul-standard al României acestui moment. Fără a avea pretenția unui studiu sociologic, mi-e ușor să afirm că majoritatea copleșitoare a cititorilor de la noi sunt tineri: elevi, studenți, proaspăt absolvenți de facultăți. (Mă refer, desigur, la domeniul "umanioarelor", și nu la disciplinele specializate). Dintre maturi, cred că există două categorii care cumpără
Cartea ca scut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8857_a_10182]
-
potrivește simpla, informativa, singulara parcurgere. O știm prea bine, am constatat-o pe pielea brăzdată a bibliografiilor și pe hărțile îngălbenite ale ruinelor bucureștene. Doar că Matei Călinescu își întemeiază adăugirea și pe un argument suplimentar, aproape memorialistic și aproape sociologic, decurgând din perioada premergătoare plecării sale în Statele Unite: argumentul cărții-cult. Să urmărim, așadar, un început atipic: "Acest cult matein s-a prelungit și întărit în anii comunismului, când, timp de 20 de ani, între 1945 și 1965, n-a putut
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
atât excesul teoretic și narcisiac ne incomodează, nu impresia continuă de palimpsest ne face sceptici, cât senzația fără cale de întoarcere că scrisul poate deveni atât de autonom încât să nu mai poată fi, în ultimă instanță, repovestit. Sincer și sociologic vorbind, putem admite, prin analogie, că trăim într-o lume așa-zicând textualistă: de la globalizarea comunicării, prin internet sau telefonie mobilă, și până la metalimbajele de specialitate, de la tehnicile de programare neurolingvistică și până la industria parfumurilor de lux, aproape totul se
În toată puterea contextului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9912_a_11237]
-
ea se insinuează în imaginația oamenilor, alterîndu-le conștiința, influențîndu-le gîndirea și modificîndu-le comportamentul, și toate acestea făcîndu-le sub pavăza exigenței nobile de a-și informa telespectatorii. Iar dacă mecanismul dependenței de televizor e psihologic, în schimb efectul ei atinge dimensiuni sociologice. Că există o patologie socială indusă de privitul la televizor e limpede, cum tot atît de limpede este că proporțiile fenomenului nu pot fi mediatizate de instituțiile care trăiesc tocmai de pe seama acestei patologii sociale: posturile TV. Una peste alta
Căpcăunul din ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9921_a_11246]
-
privire mult mai familiar unui mediu catolic. Altfel spus, el și-a asumat, însingurat și, evident, în contratimp, o filosofie antropocentristă, o disciplină clasică și o formă de gesticulație eroică. Aproape că nu este ipostază a umanului, în accepțiune biologică, sociologică, morală și formală, pe care pictorul să n-o fi avut în vedere, să n-o fi investigat asiduu, prin reveniri și prin variante, și a cărei salvare să n-o fi rîvnit în absolut. Individul și grupul, copilul și
Viziunea lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9976_a_11301]
-
o detecteze. Mereu atent la cele mai mici detalii, cu mintea limpede, eseistul nu se lasă luat de valul gândirii comune, iar concluziile sale sunt dintre cele mai pline de învățăminte. Pe marginea articolelor sale s-ar putea efectua studii sociologice și antropologice. Micile observații cuprinse în structura unui fapt divers, ignorate în graba lecturii ziarului pe diagonală, sau uitate instantaneu, pot produce, la recitirea lor într-o carte, importante iluminări privind starea de spirit, comportamentul, sistemul de valori, nivelul de
Supușii regelui rating by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8985_a_10310]
-
direcționare a analizei, în funcție de obiectivele propuse. Bun analist al eposului medieval german, Orlando Balaș își etalează virtuțile comparatismului, posibil a fi deschis spre spațiul cultural latin, îndeosebi francez, dar și spre etape istorice ulterioare, pentru a favoriza un discurs antropologic, sociologic și filosofic mai speculativ. Germanist demn de toată încrederea, înscris îndrăzneț în competiția profesioniștilor din România, Orlando Balaș poate deveni prin perseverență, erudiție, disponibilitate interdisciplinară, aprofundare a studiului, și un medievist de prestigiu. Amplul eseu critic Reprezentări ale feminității în
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
un cîmp de conștiință liberalizat, fie și relativ, după 1965, ele n-au putut elimina linia fundamentală, de sorginte maiorescian-lovinesciană, a exercițiului critic. Noua critică, avînd izvoare eterogene, din deceniile 7-8, orientarea structuralist-semiotică, spre a nu mai vorbi de grilele sociologice sau psihanalitice, au ispitit unele condeie, însă nu le-a fost dat a absorbi ansamblul criticii autohtone reînviate, rămînînd în ipostaza de "cazuri" ale ei. Citiți cu interes și asumați pînă la un punct, Mihail Bahtin, Jean-Pierre Richard, Roland Barthes
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]
-
contemporanul său, alcătuită din "cuvinte atît de globale": "problemele artei și ale literaturii", Streinu precizează că acestea ar putea fi luate în seamă, "în mod indistinct", exclusiv de cercetătorii obișnuiți a investiga fenomenele artei în combinațiile lor cu circumstanțe istorice, sociologice, psihologice etc. Să nu uităm cariera lor în limba de lemn a "realismului socialist"... Cu toate că utile și stimabile, studiile cu profil cultural nu instruiesc asupra artei însăși. Reconstituirile istorice dau ocoluri acesteia, îi recompun contextul "pentru a se observa că
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]
-
et pour cause, Lux. Dacă aș scrie unul din pretențioasele documente ale studiilor culturale, l-aș numi melting pot. Dacă m-ar interesa, iarăși, excursiile în catastifele cu date, care încearcă să explice un fel de-a fi prin parametri sociologici (ceea ce, boscorodind ariditatea instrumentelor de lucru, am încercat, de altfel, să facem acolo) aș vorbi despre privitul la televizor și despre ieșiri cu prietenii, despre voluntariat, despre familie, toate măsurate în ore-viață. Dar nu acum, aici. Așadar, vorbesc despre un
Frumoasa viață liniștită by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9281_a_10606]
-
a devenit vedetă și din teoretician, persoană publică. Dar o vedetă care îndrăznise să divulge mecanismul producerii vedetelor. O competență care demascase industria facerii pe bandă rulantă a pseudo-competențelor "pe sticlă". Ideea de bază a lui Bourdieu, una de sorginte sociologică, este aceea că televiziunea a schimbat raportul obișnuit de forțe din societatea tradițională. Cu alte cu-vinte, orice societate umană poate fi privită ca un cîmp de forțe. Din întretăierea, coliziunea și îmbinarea lor se formează acel edificiu social, atît de
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
despre un comunism care le-a fost povestit, mulți nefiind născuți în 1989 sau avînd doar cîțiva ani. Observațiile Ralucăi Grosescu merită a fi citite. Să reținem două lucruri: bunicii s-au dovedit mai corecți decît părinții în relatările lor (sociologic, remarca ar merita un studiu), iar cele mai atroce istorisiri aparțin unor țărani (țărănci) în vîrstă, orășenii fiind mai înclinați spre omiterea asperităților. Un eseu (ori un fragment, nu știm), dintre cele reluate de Dilema veche, se cuvine reprodus în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9369_a_10694]
-
se poate opera, reputația și meritul real fiind realități paralele, biruința sau înfrîngerea ținînd de calculul probabilităților, de știința adaptării la regula jocului: aici, a scrie sau a nu scrie Opera nu are nici o însemnătate. Această pagină de percutantă observație sociologică dezvăluie tensiunea internă dintre elementele care constituie centrul structural al ființei: criza de autoritate (în lumea literaturii) și criza de expansiune (în și pe scena socială) sînt reperele majore ale existenței lui Camil Petrescu care repetă, în fiecare împrejurare a
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
fie scris de prin 1969) pentru a realiza ceva peste așteptări și peste previziunile momentului. Perenitatea indubitabilă a romanului se datorează faptului că e mai mult sau e altceva decât unul despre erorile politice din deceniul 1948-1958. E un studiu sociologic, sensibilizat de virtuozitățile epicului, despre efectele morale ale schimbării politice. Ceea ce nu înseamnă că toate romanele obsedantului deceniu sunt reabilitabile necondiționat, pentru că toate relatează despre schimbarea de regim politic, de atitudine față de trecut și față de omul prezentului etc. Diferențele sunt
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
al societății comuniste. Chiril Merișor trăia cu iluzia că va regăsi, împotriva adversităților, ceea ce e plăcut și profitabil în schimbarea pe care a dorit-o, însă ceea ce e infam în schimbare îl ucide prea devreme. În desfășurarea lui politică și sociologică, descoperim în romanul Galeria cu viță sălbatică, deodată cu Chiril Merișor și cu celelalte personaje implicate, că există victime și profitori ai schimbării unui regim politic și că mecanismul schimbării este în mai mare măsură odios, infam și nedrept, adică
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
o licitație și se va angaja să finanțeze elaborarea unui nou PUG. Elaborarea planului se va finaliza în toamna anului 2005 și constituie unul dintre cele mai complexe realizate în mediul rural, întrucât conține, alături de regulamentul de urbanism, un studiu sociologic, un plan de dezvoltare locală și o analiză morfologică și tipologică a comunei. Din păcate, nu va produce efectele scontate o bună bucată de vreme, fie pentru că nu a parcurs toate etapele administrative necesare intrării lui în vigoare, fie pentru că
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
par a fi contribuit în cea mai mare măsură la exersarea și imprimarea acestui tip de informație. Prima dintre acestea este caracterul politic al organizării, în contrast cu, spre exemplu, o organizație economică. Diferența importantă este între o organizație totală în sens sociologic - adică, în acest caz, una în care se desfășoară întreaga viață a unui individ și care administrează toate responsabilitățile colective. A doua este participarea democratică, ce e exersat permanent responsabilitatea individuală. Doar organizările politice, și în special organizările politice democratice
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]