1,614 matches
-
din Constituție, sau dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare. ... 25. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea art. 16 din Constituție, Curtea reiterează că deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale nu au de plano semnificația încălcării prevederilor art. 16 din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 332 din 11 iunie 2020, precitată). ... 26. Referitor la invocarea prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că dispozițiile
DECIZIA nr. 628 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256801]
-
toți pașii de rezolvare a problemei, sistemele bazate pe învățare automată primesc multe exemple și învață singure să obțină soluția potrivită. Programa școlară a disciplinei „Introducere în învățarea automată (machine learning)“ răspunde nevoilor de alfabetizare digitală, din perspectiva noilor cerințe socioprofesionale, printrun curriculum relevant, vizând formarea unui set de competențe digitale, pe care absolvenții învățământului liceal să le poată valorifica în viața activă. În elaborarea acestei programe școlare a fost luată în considerare Cartea albă privind inteligența artificială - O abordare europeană
ORDIN nr. 4.049 din 14 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256856]
-
libertatea contractuală a creditorilor, fără să existe niciuna dintre justificările/premisele cuprinse la art. 53 din Constituție. Totodată, legea aduce atingere nu doar ordinii juridice, ci și ordinii economice, deoarece vine în conflict flagrant cu drepturile și interesele mai multor categorii socioprofesionale (instituții creditoare, depozitari ai instituțiilor de credit și ai celor financiare nebancare, consumatori viitori ai băncilor), conflicte de natură a declanșa fisuri sistemice profunde în buna funcționare a economiei de piață. ... 43. Se afirmă că Legea nr. 52/2020 este antinomică
DECIZIA nr. 212 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272373]
-
existența unor paralelisme legislative la nivelul legislației din domeniul pensiilor publice, (care) ar face imposibilă implementarea, aplicarea noilor prevederi din domeniul fiscal“. În consecință, legiuitorul este în drept, în considerarea unor situații deosebite, să adopte reglementări diferite pentru anumite categorii socioprofesionale, iar tratamentul juridic diferit nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări, în sensul interzis de art. 16 alin. (1) din Constituție, ci se justifică, obiectiv și rezonabil, prin situația diferită în care se află acele categorii de cetățeni. ... 8. Potrivit
DECIZIA nr. 181 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285732]
-
în considerare atât anumite valori și antivalori, care se regăseau în studii de specialitate ca fiind promovate de cele trei instituții, cât și presupusa importanță a acestora asupra comportamentului efectiv al tinerilor. Lista cuprinde patru tipuri de aspecte: etico-morale, civice, socioprofesionale și mediatice. Desigur, concentrarea pe cele trei instituții nu exclude și existența altor factori de influență. Ei nu interesează însă în acest context. Din analiza datelor de sondaj reiese că fiecare dintre cele trei instituții influențează sau transmite cu precădere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
celorlalte două instituții. Chiar dacă nu apare pe primul loc, familia mai deține valori semnificative și în ceea ce privește influența elevilor atunci când vorbim despre comportamentul activ și plăcerile vieții. Școala apare ca având cea mai mare influență în ceea ce privește însușirea unor valori civice și socioprofesionale pentru toate cele trei categorii de elevi ca: libertatea de expresie (între 33% și 49%), creativitatea (între 57% și 67%) competența (între 48% și 63%); comportamentul activ (între 43% și 49%); cultura civică (între 67% și 84%); spiritul de competiție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
felul, care ajung cu mare rapiditate la oameni, sporind considerabil accesul acestora la o lume necunoscută, inaccesibilă sau greu accesibilă în anumite condiții. Indivizii aparținând unor categorii sociale diferite obțin, pe această cale, informarea generală, înțelegerea realității înconjurătoare și orientarea socioprofesională. Prin intermediul mass-media, ei intră în relație cu lumea și sunt ținuți la curent cu evenimentele care se petrec sau cu tendințele ce se manifestă la nivelul societății. De asemenea, oamenii au la dispoziție un spectru larg de programe și emisiuni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
învățământul superior de lungă durată comparativ cu doar 27,2% care aveau în vedere învățământul superior de scurtă durată sau învățământul postliceal. Dacă cererea de educație superioară la nivelul populației școlare era ridicată, accesul la educație era dependent de categoria socioprofesională a părinților, mediul de rezidență, tipul de liceu absolvit. Tabelul 3. Opțiuni educaționale în funcție de categoria socioprofesională a părinților Nivel final dorit Categorii socioprofesionale ale părinților Țărani Muncitori Maiștri/ Tehnicieni Funcționari Intelectuali Liceu 6,8 5,7 3,0 2,0
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de scurtă durată sau învățământul postliceal. Dacă cererea de educație superioară la nivelul populației școlare era ridicată, accesul la educație era dependent de categoria socioprofesională a părinților, mediul de rezidență, tipul de liceu absolvit. Tabelul 3. Opțiuni educaționale în funcție de categoria socioprofesională a părinților Nivel final dorit Categorii socioprofesionale ale părinților Țărani Muncitori Maiștri/ Tehnicieni Funcționari Intelectuali Liceu 6,8 5,7 3,0 2,0 1,6 Școală postliceală 18,2 13,5 9,6 8,6 3,2 Învățământ superior
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cererea de educație superioară la nivelul populației școlare era ridicată, accesul la educație era dependent de categoria socioprofesională a părinților, mediul de rezidență, tipul de liceu absolvit. Tabelul 3. Opțiuni educaționale în funcție de categoria socioprofesională a părinților Nivel final dorit Categorii socioprofesionale ale părinților Țărani Muncitori Maiștri/ Tehnicieni Funcționari Intelectuali Liceu 6,8 5,7 3,0 2,0 1,6 Școală postliceală 18,2 13,5 9,6 8,6 3,2 Învățământ superior de 3 ani 16,8 16,6
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
7,6 7,1 6,8 Nedeciși 4,4 3,3 1,7 4,4 0,4 Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Sursa: Andrei Novak, 1975. Diferențele dintre cei ai căror părinți ocupă poziții socioprofesionale situate la baza ierarhie sociale (țărani) și cei ai căror părinți se regăsesc din punct de vedere socioprofesional fie în poziții intermediare, fie în vârful ierarhiei sociale (funcționari, intelectuali) sunt foarte mari: doar 1,6% dintre copiii de intelectuali și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Sursa: Andrei Novak, 1975. Diferențele dintre cei ai căror părinți ocupă poziții socioprofesionale situate la baza ierarhie sociale (țărani) și cei ai căror părinți se regăsesc din punct de vedere socioprofesional fie în poziții intermediare, fie în vârful ierarhiei sociale (funcționari, intelectuali) sunt foarte mari: doar 1,6% dintre copiii de intelectuali și 2,0% dintre cei ai căror părinți sunt funcționari intenționează să-și încheie pregătirea școlară cu liceul, comparativ
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
4 Nedeciși 1,3 7,5 Total 100,0 100,0 Sursa: Andrei Novak, 1975. Un sistem de învățământ organizat pe filiere și specializări diferite încă de la nivel secundar, așa cum era organizat și sistemul românesc de învățământ, conduce la trasee socioprofesionale diferite. R. Boudon (1973) demonstrează de asemenea că opțiunile pentru o formă de învățământ sau alta, pentru o anume filieră sau specializare nu sunt independente de mediul sociofamilial de proveniență al individului: parcurgerea unor nivele cât mai înalte de educație
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
individului: parcurgerea unor nivele cât mai înalte de educație presupune costuri mai ridicate pentru familie și individ astfel că opțiunile educaționale vor ține cont în primul rând de posibilitățile material-financiare. Indivizi proveniți din categorii sociale diferite nu pot avea destine socioprofesionale identice atât timp cât nivelul de educație al fiilor/fiicelor depinde de statusul social al tatălui, iar satusul social al fiilor/fiicelor depinde de nivelul de educație atins de către aceștia. De asemenea, teoria reproducției sociale, cunoscută mai ales în varianta elaborată de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de educație atins de către aceștia. De asemenea, teoria reproducției sociale, cunoscută mai ales în varianta elaborată de P. Bourdieu, a fost dezvoltată în Franța de către L. Althusser (1977) și scoate în evidență tocmai efectele organizării sistemului de învățământ asupra destinului socioprofesional al individului. El descrie sistemul de învățământ ca principala rețea de difuzare-inculcare a ideologiei clasei dominante. Ideea va fi preluată și dezvoltată sub forma teoriei celor două rețele de școlarizare de către adepții săi Ch. Baudelot și R. Establet, în Franța
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
9 34,6 41,2 Sate 28,0 23,2 30,8 Total 42,1 39,1 45,5 Sursa: Andrei Novak, 1975. Tabelul 6. Ponderea celor admiși în învățământul superior din totalul candidaților (promoția absolvenților de liceu 1974-1975) (%) Categoria socioprofesională Total Băieți Fete Țărani 35,8 31,3 40,0 Muncitori 38,5 33,9 43,4 Maiștri/Tehnicieni 41,2 38,8 43,1 Funcționari 39,6 41,6 36,5 Intelectuali 63,1 61,0 65,7 Total
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
inclusiv Bucureștiul - 30,9% și orașe mici - 37,9%). Cei care provin din mediul rural, fii/fiicele de țărani înregistrează o pondere mai scăzută din totalul candidaților admiși în învățământul superior (28%, respectiv 35,8%). Referindu-ne strict la categoriilor socioprofesionale situate la nivelul intermediar al ierarhiei sociale (maiștri, tehnicieni, funcționari) observăm că și în România, chiar și în condiții extrem de dure socioeconomic și politic, s-au dovedit a fi cele mai avantajate în relația cu sistemul de învățământ: mai mult
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
0% în cazul celor de funcționari) și aproape de jumătate dintre ei au fost admiși (41,2%, respectiv 39,6%). În perioada regimului comunist, accesul la educație al indivizilor a fost controlat din punct de vedere politic, puternic influențat de statutul socioprofesional al părinților și determina la rândul lui poziția pe care o ocupa individul în ierarhia socială. Mobilitatea educațională și ocupațională de până la mijlocul anilor ’70, deși ridicată ca nivel, a fost una de natură structurală și a fost urmată de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pe UE și 64,5% în Lituania, 63,4% în Polonia, 62,7% în Slovenia, 44,2% în Bulgaria (MEC, 2005). În România, vârsta la care individul părăsește sistemul de învățământ, precum și nivelul de educație cu care își începe cariera socioprofesională este foarte importantă și pentru că sistemul de formare educațională și profesională nu funcționează încă iar populația este mult prea săracă pentru a suporta singură toate costurile cu educația. În lipsa acestei alternative și în condițiile în care valoarea socială a diplomelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sistem echitabil. De fapt, evaluările realizate în ultimul timp de MEC, privind starea sistemului de învățământ, scot în evidență exact contrariul: factorii care țin de mediul sociofamilial de proveniență al individului influențează într-o măsură foarte mare destinul educațional și socioprofesional al acestora. În 2004, ponderea persoanelor care au absolvit învățământul superior era de doar 2,9% în mediul rural, față de 19,1% în cel urban. Diferențele se mențin și pentru nivelul postliceal (9,9%, față de 7%) și cel liceal (24
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
profesional al părinților asupra traseului educațional al copiilor este mai mare în România decât în oricare altă țară europeană: 60% dintre tinerii români care finalizează învățământul superior provin din familii cu același nivel de educație (Elena Dumitru, 2002). Celelalte categorii socioprofesionale sunt slab reprezentate la niveluri înalte de educație. „Diagnoza Calității Vieții”. Notă: Ocupațiile de patron, altă ocupație, nonrăspunsurile nu au intrat în analiză și reprezintă valorile de până la 100%. Cu cât categoria socioprofesională de proveniență a individului este situată mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de educație (Elena Dumitru, 2002). Celelalte categorii socioprofesionale sunt slab reprezentate la niveluri înalte de educație. „Diagnoza Calității Vieții”. Notă: Ocupațiile de patron, altă ocupație, nonrăspunsurile nu au intrat în analiză și reprezintă valorile de până la 100%. Cu cât categoria socioprofesională de proveniență a individului este situată mai aproape de baza ierarhiei sociale, cu atât șansele de accede la niveluri superioare de educație scad. Ponderea fiilor/fiicelor de agricultori sau muncitori de a avea un nivel înalt de educație este semnificativ mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de educație, în timp ce fiii/fiicele celor cu studii superioare ating cel puțin un nivel de educație postliceal. Cei care vor ocupa sau ocupă deja o poziție socială intermediară sau înaltă în cadrul ierarhiei sociale se recrutează astfel, fie din aceeași categorie socioprofesională, fie categorii socioprofesionale învecinate. Astfel, în România, „reproducția intregenerațională a claselor sociale este asigurată de o manieră mult mai eficientă prin transmiterea de capital cultural decât a celui economic.” (Coulangeon, 2004). În majoritatea studiilor realizate până în prezent în România asupra
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
fiii/fiicele celor cu studii superioare ating cel puțin un nivel de educație postliceal. Cei care vor ocupa sau ocupă deja o poziție socială intermediară sau înaltă în cadrul ierarhiei sociale se recrutează astfel, fie din aceeași categorie socioprofesională, fie categorii socioprofesionale învecinate. Astfel, în România, „reproducția intregenerațională a claselor sociale este asigurată de o manieră mult mai eficientă prin transmiterea de capital cultural decât a celui economic.” (Coulangeon, 2004). În majoritatea studiilor realizate până în prezent în România asupra structurii sociale s-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cei care au sau nu proprietatea asupra resurselor activităților economice este cea care deosebește și unește pe cel care conduce de cel condus, în cadrul unor relații de muncă liber acceptate (juridic). Factorul generator direct al managementului este apariția unui grup socioprofesional specializat (pregătit) în activitățile de conducere, care preia funcția directă a conducerii din atribuțiile directe ale proprietarilor și o transformă într-o activitate salariată profesional specializată. Este vorba de „revoluția managerială” și apariția capitalismului managerial, care schimbă radical mecanismele de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]