683 matches
-
constituie treptat "un stoc" de cunoștințe, experiențe și abilități care îi dau posibilitatea să-i priceapă pe ceilalți, să le înțeleagă comportamentele, să se explice pe sine. Acest stoc, această rezervă este transmisă-însușită în situații sociale, în contexte de viață socioumană reală, în relațiile, raporturile, interacțiunile cu predecesorii, cu contemporanii, cu tradițiile, cu instituțiile etc. din comunitatea, din grupurile, din societatea cărora aparține. Această rezervă la îndemână se îmbogățește pe parcursul trăirii experiențelor diverse. În faza de început a socializării, copilul nu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
tradițiile, cu instituțiile etc. din comunitatea, din grupurile, din societatea cărora aparține. Această rezervă la îndemână se îmbogățește pe parcursul trăirii experiențelor diverse. În faza de început a socializării, copilul nu face distincțiile necesare între obiectivitatea fenomenelor naturale și a celor socioumane. El nu pricepe convenționalitatea unor limbaje, organizații, instituții, semne etc. Pentru că ele sunt acolo, le află ca exterioare și coercitive. În fapt, omul este o ființă socială, iar societatea, cu tot ce presupune ea, este producție socio-umană. Fiecare om are
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Binet la Paris, E. Claparéde la Geneva, O. Decroly la Bruxelles, M. Montessori la Roma, Kerschensteiner la München ș.a. ("învățarea prin descoperire"); școala paralelă (educarea, formarea rămân dependente de școală, familie, stat, dar știința, tehnica, tehnologiile se impun în viața socioumană contemporană, iar copiii pot învăța și în "tabere", în "rețele de schimb de cunoștințe și experiențe" etc.); pedagogia proiectului (proiecte care asociază, pune în parteneriat educatorii, elevii, alți actori implicați pe parcursul tuturor pașilor de făcut în educație, al tuturor activităților
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cât și întregi colectivități umane, "trăiesc necurmate în cadru stilistic", fiind prizonierii culturali ai unui stil bine individualizat, pe care îl poartă "ca un jug suprem" (Blaga, 1969, p. 4). Blaga avansează teza "imposibilității vidului stilistic", subliniind apăsat că existența socioumană nu se poate desfășura decât într-un cadru stilistic, sub robia jugului suprem al unui stil. Ce este însă acest misterior "stil", de care suntem pătrunși până în măduva ființei noastre culturale, dar a cărui robie nu o simțim? " Cine simte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instrumente conceptuale utile în facilitarea înțelegerii unor aspecte complicate ale realității sociale prin raportarea lor analogică la aspecte familiare. Metaforele conceptuale, spre deosebire de metaforele stilistice, își justifică existența nu pe criterii estetice, ci ca unelte analitice mobilizate în scopul teoretizării realității socioumane. Memoria atât ca facultate individuală cu care este înzestrată mintea umană, cât și ca practică socială de aducere aminte împreună a trecutului colectiv a făcut obiectul unor metafore celebre, de mare notorietate în istoria ideilor culturale. Inventarul întocmit de D.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care autorii o abordează, Într-o manieră elevată și exhaustivă Într-un domeniu atât de delicat și vulnerabil cum este cel al Pediatriei, cartea devine un instrument extrem de util pentru practician și nu numai, Îndeosebi În abordarea etic profesională și socioumană a activității de Îngrijire medicală a copilului bolnav și sănătos. Iată de ce mi se pare potrivit ca În Încheierea prezentării să redau câteva gânduri aparținând profesorului Dr. Nicolae Miu, unul din dascălii și mentorii de excepție ai pediatriei românești, consemnate
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
constituit una dintre cele mai mari și fascinante provocări pentru umanitate datorită omniprezenței acestuia În toate domeniile de activitate. În accepția teoriei clasice a deciziei, acesta este identificat drept un element incert, dar posibil, care apare permanent În procesul activităților socioumane, ale cărui efecte sunt păgubitoare și ireversibile. Pentru o anumită entitate riscul reprezintă expunerea la posibilitatea pierderii sau pagubei, iar pentru societățile de asigurări semnifică hazardul sau posibilitatea de a pierde. Din punctul de vedere al teoriilor statistice avansate, riscul
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
cuvinte” și „Ecouri”, cât și, doar în prima parte a anului 1926, dări de seamă asupra șezătorilor organizate de Societatea Scriitorilor Români, redactate mai ales de Perpessicius (care semnează și Pentapolin). Rezultatele sunt remarcabile și în domeniul esteticii, al științelor socioumane proxime, al istoriei literaturii și al celorlalte arte, în paginile revistei întâlnindu-se Mihail Dragomirescu (cu secvențe din Știința literaturii ori cu „dialoguri”), Tudor Vianu (Psihanaliza și morala), Lucian Blaga (Polivalența estetică a naturii, Weltliteratur și Daimonion), Scarlat Struțeanu (Arta
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
uz și de abordarea cea mai adecvată pentru eficientizarea comunicării. O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnaletc "O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnale" După cum se știe, în teoria comunicării socioumane „repertoriul de semne/semnale” este vocabularul/lexicul personal al fiecărui individ, format din toate noțiunile/conceptele pe care le-a procesat și le-a interiorizat prin simbolizare și categorizare specifică (semnele), asociate, fiecare dintre ele, cu câte o etichetă lingvistică
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
anumit mod de prezentare și înțelegere a științei; consilierul educațional abilitează și instrumentează persoana cu metode și tehnici prin care aceasta să asimileze, în manieră proprie, știința. Profesorul este specialistul „sarcinii” (de instruire), în vreme ce consilierul educațional este specialist în „problemele socioumane”. Primul este preocupat de predarea unor conținuturi și se adresează grupului, clasei de elevi, într-un mod nediferențiat și având în vedere un nivel mediu de dificultate a cunoștințelor. Al doilea este preocupat de traseul individual al fiecărei persoane, ajutând
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
uz și de abordarea cea mai adecvată pentru eficientizarea comunicării. O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnaletc "O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnale" După cum se știe, în teoria comunicării socioumane „repertoriul de semne/semnale” este vocabularul/lexicul personal al fiecărui individ, format din toate noțiunile/conceptele pe care le-a procesat și le-a interiorizat prin simbolizare și categorizare specifică (semnele), asociate, fiecare dintre ele, cu câte o etichetă lingvistică
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
anumit mod de prezentare și înțelegere a științei; consilierul educațional abilitează și instrumentează persoana cu metode și tehnici prin care aceasta să asimileze, în manieră proprie, știința. Profesorul este specialistul „sarcinii” (de instruire), în vreme ce consilierul educațional este specialist în „problemele socioumane”. Primul este preocupat de predarea unor conținuturi și se adresează grupului, clasei de elevi, într-un mod nediferențiat și având în vedere un nivel mediu de dificultate a cunoștințelor. Al doilea este preocupat de traseul individual al fiecărei persoane, ajutând
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
1950) există câteva postulate ale acestei orientări: a) pentru a Înțelege un comportament trebuie să-l plasăm În context și În planul Înțelesului pe care evenimentul Îl are pentru individ; b) expresia „interacționalism simbolic” desemnează cele două fațete ale realității socioumane - oamenii interacționează pe baza simbolurilor și aceste simboluri Își au originea În interacțiuni; c) oamenii nu vehiculează mecanic simbolurile ci le interpretează și adaptează la schimbările survenite; d) interacționalismul simbolic postulează că individul și socialul se află În interdependență. Școala
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
studii cu obiective foarte limitate și strict precizate. De altfel, chiar și din punct de vedere metodologic, trebuie să observăm că unele metode sînt de fapt universale, aplicabile oricărui domeniu investigat și oricărei situări disciplinare, altele sînt specifice tuturor disciplinelor socioumane (antropologice). În cele din urmă, trebuie să recunoaștem că este foarte dificil să vorbim despre metode exclusiv pedagogice. În plus, fiind unul dintre fenomenele antropologice complexe cele mai intens abordate, educația a fost și unul dintre primele domenii care s-
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
se referă la „Formarea și perfecționarea cadrelor didactice”, cealaltă la „Relația dintre evaluarea formativă și randamentul școlar”, ambele desfășurate spre sfîrșitul anilor ’80, pe cînd amintitul autor era cercetător la Laboratorul de Orientare Școlară și Profesională din cadrul Centrului de Științe Socioumane al Universității din Iași. fapte, iar ipoteza s-a născut de la sine. Este limpede că, împreună cu colegii din colectivul de cercetare, am procedat la o cercetare de tip constatativ, încercînd să stabilim un diagnostic și, în funcție de acesta, să formulăm soluții
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
căsuțele rezultate nivelul de realizare a obiectivelor de către fiecare elev); 1.De-a lungul timpului, rezultatele experimentelor au fost prezentate pe larg în zeci de studii publicate de membrii colectivului de cercetare în Revista de pedagogie, Anuarul Centrului de științe socioumane din Iași, seria dedicată filosofiei din Analele Universității „Al.I.Cuza” Iași. Vezi o prezentare extinsă a rezultatelor cercetărilor în Roman, 1995. -verificarea rezultatelor clasei conform principiului 50/50 (cel puțin 50% dintre elevii clasei trebuie să realizeze cel puțin
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de vedere, dar și propuneri de definiții și clasificări de lucru. Descrierea metodelor de cercetare în științele educației are ca fundament considerația că puține dintre acestea constituie demersuri specifice investigației în spațiul educațional; cele mai multe dintre metodele prezentate sînt comune științelor socioumane, fiind utilizate în special în cercetarea sociologică și psihologică. Identificarea sau formularea unei definiții pertinente pentru metodologia cercetării constituie o veritabilă aventură: definițiile sînt rare în literatura de specialitate, iar conținutul lor este adesea ambiguu. Potrivit lui J.H. McMillan (1992, p.
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cercetarea sociologică și psihologică. Identificarea sau formularea unei definiții pertinente pentru metodologia cercetării constituie o veritabilă aventură: definițiile sînt rare în literatura de specialitate, iar conținutul lor este adesea ambiguu. Potrivit lui J.H. McMillan (1992, p. 231), metodologia cercetării în științele socioumane se referă la „maniera în care sînt colectate datele și în care sînt aplicate tratamentele experimentale”. Cîteva observații de principiu asupra acestei definiții ar putea conduce la resemnificarea sa prin adiționarea unor elemente suplimentare: -nu este exhaustivă, deoarece exclude studiul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
prin intermediul chestionarului sau al interviului și testul) și nu distinge metodele de culegere a datelor de cele de prelucrare a informațiilor (de exemplu, observația sistematică și metoda corelațională). Rotariu și Iluț (1997) acceptă ca metode propriu-zise și incontestabile în științele socioumane doar observația și experimentul, la care adaugă alte trei „variante ale observației”: analiza documentelor, interviul și ancheta. Includerea variantelor de observație în rîndul metodelor științelor socioumane se justifică prin caracterul foarte particular al acestei metode atunci cînd este aplicată realităților
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
metoda corelațională). Rotariu și Iluț (1997) acceptă ca metode propriu-zise și incontestabile în științele socioumane doar observația și experimentul, la care adaugă alte trei „variante ale observației”: analiza documentelor, interviul și ancheta. Includerea variantelor de observație în rîndul metodelor științelor socioumane se justifică prin caracterul foarte particular al acestei metode atunci cînd este aplicată realităților socioumane, în afara sferei fenomenelor fizice și naturale. Considerăm că elementul cel mai important al unei clasificări a metodelor de cercetare constă în diferențierea metodelor de culegere
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
doar observația și experimentul, la care adaugă alte trei „variante ale observației”: analiza documentelor, interviul și ancheta. Includerea variantelor de observație în rîndul metodelor științelor socioumane se justifică prin caracterul foarte particular al acestei metode atunci cînd este aplicată realităților socioumane, în afara sferei fenomenelor fizice și naturale. Considerăm că elementul cel mai important al unei clasificări a metodelor de cercetare constă în diferențierea metodelor de culegere a datelor, a metodelor de prelucrare și de organizare a informației. O precizare suplimentară se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
subiectivitatea observatorilor intervine în realizarea cercetării. Observația participativă este o variantă a observației naturale, în care observatorul își asumă un rol în cadrul social pe care îl cercetează. Într-o lucrare recentă, Mucchielli și colaboratorii săi (2002) afirmă că în științele socioumane observația participativă este astăzi echivalentă cu metoda etnografiei. Pe întreaga perioadă a desfășurării observației, observatorul trebuie să-și păstreze obiectivitatea științifică. Acest tip de observație este util mai ales în studierea mecanismelor interpersonale care operează într un cadru social (Evans
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
pot fi utilizate și strategii cum ar fi analiza datelor de către doi sau mai mulți cercetători (după același protocol), prezentarea clară a concluziilor, dar și a posibilelor contra argumente ale acestora. Studiul de caz ca metodă de cercetare în științele socioumane, în general, și în științele educației, în particular, dispune de o serie de avantaje incontestabile: -Permite investigarea detaliată a unor persoane, evenimente și fapte, ceea ce poate pune la dispoziția cercetătorului un volum impresionant de date. -Facilitează explorarea unei probleme de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Metoda anchetei este specifică sociologiei, dar se folosește frecvent, în formă adaptată, în cercetarea educațională. T. Rotariu și P. Iluț (1997) consideră că interviul și ancheta se constituie în metode de sine stătătoare, datorită specificului obiectului metodei observaționale în științele socioumane: indivizii cu care cercetătorul interacționează prin intermediul limbajului oral sau scris. În opinia autorilor, poziția potrivit căreia ancheta este o metodă ce se poate realiza fie prin intermediul tehnicii chestionării, fie prin tehnica interviului susținută de S. Chelcea (1996) nu este adecvată
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
odată cu multiplicarea și perfecționarea mijloacelor de calcul și a celor grafice, tehnicile sociometrice ar putea fi „reinventate” ca metode de cercetare educațională. 3.4.4. Metode de măsurare: testele pedagogice Literatura care tratează probleme de metodologie a cercetării în științele socioumane abundă în definiții ale testului (în engleză, probă, examinare, încercare), de la definiții de dicționar pînă la definiții asociate unor mari nume din psihologie (L. Cronbach sau A. Anastasi). În lucrările de metodologie a cercetării educaționale, testul este definit ca „o
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]