1,495 matches
-
că ele resping un principiu de construcție care ar putea deschide și apoi întări o anumită ordine a discursului? Pe de o parte, trebuie spus că modernitatea a propus o formulă de filosofare numită "metafizică inductivă", pusă la lucru și socotită încă semnificativă în orizontul filosofiei actuale. Pe de altă parte, eseul reprezintă o formă de discurs filosofic foarte răspândită și cu efecte notabile în privința creației filosofice veritabile. C. Rădulescu-Motru a fost, pe linia lui Wilhelm Wundt, adept al "filosofiei științifice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
regândi personalismul energetic în legătura sa formală cu filosofia lui Imm. Kant. I.2.c. Structura formală a conceptului kantian al finalității 79 Este finalitatea, la Kant, un concept marginal? De vreme ce este tema-tizată în Critica facultății de judecare (ultima Critică), socotită "convențională", căci rostul ei ar fi, potrivit unor interpreți ai filosofiei kantiene, acela de a încheia formal sistemul, am găsi justificat răspunsul afirmativ. Mai mult, finalitatea nu apare în tabela categoriilor (din Critica rațiunii pure), acolo unde sunt așezate, potrivit
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pe care le apreciem ca scopuri sau la care ne raportăm din poziția scopului final. Putem detașa două condiții care susțin structura formală a conceptului finalității kantiene: 1) plasarea omului în poziția scopului final al existenței lumii; 2) extinderea finalității (socotită principiu al facultății de judecare reflexive) asupra naturii. Ambele condiții sunt posibile printr-o facultate a ființei raționale, independent de orice conținut determinat: de aici aspectul "formal" al structurii conceptului finalității. Dar, cum s-a precizat, finalitatea nu este o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fi concentrat în două enunțuri, "Omul este ființă cunoscătoare" și "Omul este ființă liberă", enunțuri ce par a fi, prin raportare la primele două Critici, "judecăți analitice", dar care, dată fiind întreaga reconstrucție kantiană din Critica facultății de judecare, trebuie socotite "judecăți sintetice". Nu este însă scopul acestui studiu construirea unei astfel de dovezi. Detaliat gândind cele două enunțuri ca fiind judecăți sintetice -, conținutul proiectului antropologic cuprinde o descriere a omului cu valoare pentru întemeierea teleologiei (a "criticii facultății de judecare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin faptul că amândouă sunt momente ale evoluției (continuitatea) -, Rădulescu-Motru va hotărnici ordinea de cauzalitate în spațiul existenței-ca-natură, iar ordinea de finalitate în spațiul vieții psihice și al culturii. Dar cauzalitatea va caracteriza orice succesiune de fenomene privită local, adică socotită ca fiind izolată de evoluția universală, iar finalitatea va fi afirmată ca ordine a evoluției existenței-ca-energie, prin urmare, a lumii ca totalitate. De aici posibilitatea de a gândi că un anumit fenomen, fie el organic, psihic sau cultural, este supus
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
filosofice a acestuia în spațiul filosofiei actuale. Conceptul determinismului prin finalitate personalist energetic urmează structura formală a conceptului kantian al finalității. Aceasta din urmă presupune două condiții a) plasarea omului în poziția scopului final al existenței lumii; b) extinderea finalității (socotită principiu al facultății de judecare reflexive) asupra naturii. Finalitatea kantiană are o structură formală pentru că este posibilă pe temeiul unei facultăți a ființei raționale, independent de orice conținut determinat și pentru că reprezintă condiția de posibilitate a unității cunoașterii și a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în spațiul filosofiei actuale respectă următorul scenariu: înfățișarea problemei așa cum ea rezultă, în linia sa logică, din textul lui Rădulescu-Motru; prezentarea punctului de vedere al filosofului exprimat la o anumită distanță în timp, acolo unde este cazul; evocarea unor interpretări, socotite exemplare de autorul lucrării de față, despre felul în care Rădulescu-Motru a rezolvat acea problemă; discutarea punctelor de vedere, opțiunilor, rezultatelor semnificative corespunzătoare din filosofia universală; construirea punctului propriu de vedere și așezarea acelei probleme în cadrul interpretativ dat de relația
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a „vertebrării” atitudinale și axiologice a individului. Vârsta adolescenței e una a căutărilor și cristalizărilor unor repere comportamentale, a forjării unor idealuri noi. Până acum, elevului i s-a oferit cunoaștere, și-a Însuțit tehnici culturale de bază (scris, citit, socotit, utilizarea calculatorului etc.), a dobândit o anumită autonomie epistemică. Dar, În continuare, el are nevoie de o autonomie axiologică și decizională, de o Îndrumare culturală. Adolescentul este interesat nu atât de informație, cât de repere valorice de Înțelegere și folosire
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
conservatorul, susținând aproape fără rezerve reformele lui Spiru Haret. Membrii societății s-au străduit să impună și în literatură spiritul autohton, considerat dintr-o perspectivă idilică. Anticipând sămănătorismul, teoreticienii societății introduceau între „fond” și „formă”, ca element de legătură, „simțirea”, socotită expresie a spiritualității unui popor. Drept urmare, aprecierea unei opere era tributară unui sentimentalism de nuanță naționalistă, datorită căruia la concursurile literare anuale erau premiate, în general, lucrări minore, dar conforme acestui punct de vedere, precum Moartea lui Mihai Viteazul de
AMICII LITERATURII SI ARTEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285319_a_286648]
-
p. 31. footnote> Contextul nu trebuie identificat cu mediul, ci este o constituție managerială. Contextul reprezintă spațiul în care o întreprindere (organizație) a ales să existe și din care ea intenționează să obțină veniturile și profiturile sale, incluzând toate aspectele socotite a fi importante (din mediul intern și extern) pentru viitorul organizației. Contextul are caracter de unicitate, deoarece fiecare organizație „prelucrează” mediul în mod specific în raport cu alegerile făcute de organizație, cu criteriile care au stat la baza acestor alegeri. „Unicitatea înseamnă
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
a sistemului de posturi. Ca abordare de tip diagnoză, analiza presupune o comparare a situației existente a posturilor cu o stare dezirabilă și accesibilă. Din această comparare poate rezulta: 1) Gradul de corespondență sau abatere a situației concrete în raport cu modelul socotit ca fiind dezirabil (adică țintă de realizat); 2) Pe de o parte, factorii care au condus la corespondența realului față de modelul dezirabil și, pe de altă parte, cei care au generat abaterile față de modelul țintă; 3) Capacitatea actorilor sociali de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
presupune trei tipuri de acțiuni corelate: a) aprecierea valorică a diferitelor trăsături de personalitate și pregătire (acordarea de valoare pozitivă sau negativă acestora); b) selectarea valorică, trăsăturile apreciate ca fiind pozitive (dezirabile față de obiectivele dorite) sunt reținute și promovate, cele socotite negative (contrare modelului dezirabil) se caută a fi îndepărtate; c) ierarhizarea valorică, o organizare a trăsăturilor pozitive reținute pe criterii de preferințe și priorități; o analiză a posturilor sub aspectul gradului lor de atractivitate, de oferire a unor statute sociale
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
se spune, fac ceea ce făcuse și generația ’60: sparg clișeele. În volumul Cinci prozatori în cinci feluri de lectură (1984), C. însuși se hotărăște să reia istoria literară sub forma unor studii de caz, aplicând fiecărui scriitor tipul de analiză socotită cea mai adecvată. Sunt aleși cinci prozatori de primă mărime, cărora li se aplică cinci abordări net diferențiate: Sadoveanu și arhetipurile îi utilizează pe Jung și pe Northrop Frye; Timpul interior al lui Rebreanu dă o replică autohtonă studiilor lui
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
artele plastice sau dinspre arta populară. Se adaugă pagini consistente consacrate descrierii aplicate a tehnicii „lirismului anarhic”. Se au în vedere, aici, lexicul, sintaxa, stilul, „figurile” (epitetul, metafora ș.a.), se urmăresc atent și adecvat procedeele de versificație. C. grupează scriitorii socotiți ca făcând parte din orientarea discutată în două mari categorii: „extremiști” și „moderați”. Numele citate în prima categorie (poeții de la „Contimporanul”, „unu”, „Integral” ș.a.), excepție făcând poate B. Fundoianu, își află cu îndreptățire locul în rândurile „anarhiștilor” poetici. Nu același
CONSTANTINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
precumpănitor al acesteia este al unei literaturi a dezrădăcinării. B. se lasă adesea purtat de fluxul amintirii, evocând cu nostalgie locul nașterii și oamenii de acolo. O filosofie a resemnării, de sorginte orientală, și de asemenea înțelegerea rostului unor împrejurări socotite nu fapte izolate, accidentale, ci o constantă a existenței aromânilor, constituie fundalul acestor schițe și povestiri. Protagoniștii unor nuvele amintesc „scrisorile” lui Ion Ghica: aromânii Coletti și Karaiskakis, primul, un fel de ministru de Externe, cel de al doilea, omul
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
LEIZER La Biliki de aur... Hotel a mio... E gets hotel, e fain hotel ezoi zoll eh zan gezind... și ieften... tare ieften... Cine a fost odată la hotel a niu nu mă mai uită chit trăiește... INT[ENTATIONEM] Cred... Socotitele... LEIZER Sochiteala ghindești... Știu să fac sichiteala, bună sichiteală cu cap. Af miană munes. INT[ENTATIONEM] Cred, Cred... Se vede. LEIZER Așa să trăiești... Dar vorba niu. De tri zili o tras la mini un chichinaș... frumos chichinaș... e zoi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
grele de viață, coeziunea socială crește. De obicei iar în ultimul timp terorismul a fost identificat, la nivelul mentalului colectiv cu lumea arabă și, implicit, cu islamismul, ceea ce este profund greșit motivațiile religioase sunt aduse în prim plan ca explicații socotite suficiente pentru atentatele teroriste. Terorismul cu fundamentare religioasă rămâne valabil și pentru alte coordonate geografice. Originile terorismului religios sunt îndepărtate și ele se regăsesc atât în Orientul Mijlociu, cât și în India. De-a lungul secolului trecut terorismul a îmbrăcat forme
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
aflarea centrului viitorului sat” (73, p. 304). în acest sens, sunt interesante unele legende grecești și romane care ne furnizează date privind arhaice rituri de întemeiere. Conform tradiției, în incinta templului Erehteion, pe Acropole, se afla „un trunchi de măslin socotit a fi ieșit din sol când Minerva victorioasă l-a izbit cu lancea. Pe acest prim trofeu cunoscut de mitologia greacă a fost gravată apoi imaginea Minervei și atârnată masca fioroasă a Gorgonei” (47, p. 17). De asemenea, lancea aruncată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lapte și brânză, ducând un trai liniștit - pentru care pricină au fost numiți theosebeis [= adoratori ai zeilor] și kapnobatai. Unii traci - spune acesta [= Poseidonios] - își petrec viața fără să aibă legături cu femeile, numindu-se ktistai ; ei sunt onorați și socotiți sacri trăind, așadar, feriți de orice primejdie. Pe toți aceștia, poetul [= Homer] i-a numit „străluciții mulgători de iepe”, „cei care se hrănesc cu lapte”, „cei care duc viață sărăcăcioasă” și „oamenii cei mai drepți” (Geografia, VII, 3, 3). Din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și comunitatea sunt priviți ca având aceeași valoare. Comunitatea este concepută ca o realitate închisă, organică și nu juxtapunere de elemente componente, elemente deosebit de importante raportat la ideea fundamentală a Romanticii, și anume "spiritul poporului" (Volksgeist). "Comunitatea, după romantici, trebuie socotită ca un întreg organic (în sens spiritual, nu biologic), opus oricărui concept mecanic, contractualist sau atomist" (Herseni, 1982: 80). Capitolul X Ferdinand Tönnies 1. Exegeză În întreg materialul am făcut de nenumărate ori trimitere la conceptele gemeinschaft și gesellschaft. În
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
30, 54/53; 35, 44/43; 42, 50), o dată împreună cu ‘afó (4, 149/148) și o dată singur:... wa All"h Qadr..., în mijlocul versetului 60, 7: „Dumnezeu ar putea pune prietenie între voi și unii dintre cei pe care ii socotiți vrăjmași. Dumnezeu este preaputernic...” (t.n.). Semnificație de bază: are capacitatea de a înfăptui toate. 2.1.6.3. Muqtadir: SOI „puternic”; ASM „Atotputernic”; GG „Puternic”; Marr „potens/potentissimus” (54, 55); RB „puissant”; DM „tout-puissant”; YA, Arb „Omnipotent”. Contexte: Ka
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Destiny: Women in Weimar and Nazi Germany, ed. Renate Bridenthal, Atina Grossmann și Marion Kaplan, Monthly Review Press, New York, 1984, pp. 271-196. 20. Frank Dikötter atrage și el atenția asupra acestei probleme: „Ideile eugeniste din afara Europei sunt uneori desconsiderate și socotite doar manifestări derivate ale unui discurs mai autentic, o interpretare eronată care nu poate decât să Împiedice Înțelegerea complexitățior istoriei culturale”. Vezi „Race Culture”, p. 472. În opinia mea, referirea În această afirmație ar trebui să se facă În mod
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
un aliat: de ex. atunci cînd, dintr-o nevoie de compensație, sau din orgoliu, ne place să privim un defect al nostru drept o calitate (cîți dintre noi nu manifestăm, de exemplu, tendința de a considera prudență firească față de intențiile socotite ascunse ale celor din jur, ceea ce, de fapt, nu este decît suspiciunea sau neîncrederea noastră exagerată În semeni?!...). * SÎnt numeroase moduri de compromitere a „virtuții”. Tudor Vianu ne prezintă cîteva, dintre cele mai frecvente: „Poți adopta atitudinile virtuții și pentru
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
filosoful grec Xenofan sub forma unei Întrebări: „Dacă cineva, atunci cînd fiul său are nevoie de o doctorie și nu vrea s-o ia, Îl Înșală dîndu-i medicamentul drept mîncare, și dacă Întrebuințînd astfel minciuna Îl face sănătos, cum trebuie socotită această Înșelăciune?”. Se știe că stratagema despre care vorbea Xenofan este folosită, astăzi, frecvent de către medici, atunci cînd recurg la procedeul „placebo”. * „Merit fără reușită există, dar nu și reușită fără merit.” (La Rochefoucauld) Înțelepciunea populară sancționează Însă această inechitate
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
satiric, e considerat prin esență apoetic, prozaic, ori retoric, și de un raționalism plat sau grandilocvent: „cefal și apter”, cum ar zice Ion Barbu. De aici vine deprecierea poeziei latine, de pildă, și în genere a spiritului de cultură latin, socotit prea pozitiv și lipsit de geniu inefabil. De asemenea, nici proza clasică de tip latin și nici istoria Romei, concepția etică și disciplina juridică romană nu sunt deloc prețuite în ziua de azi. Aceasta îmi pare o lipsă pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]