28,739 matches
-
e s i o n a n t ă scrisoare profesorului Leon (Leonida) Dănilă, care, citez din memorie, suna astfel:”prea grea povară În goana unei singure vieți, mi-aduc aminte, când În Primul Război Mondial, ca tânăr locotenent cu soldații mei, păzeam malurile Nistrului la Bender (Tighina) sau ca tânăr căpitan, am fost invitat să particip la Încoronarea de la Alba-Iulia, a regelui Ferdinand I cu regina Maria. Dar mai mare fericire, decât aceea de a vedea pozele mormântului tătânelui meu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
în viață a autorului. Gogol a fost antisemit, Cehov - nu. Cărțile lor sînt mari deopotrivă. Marin Preda mi-a făcut cîndva următoarea teorie (asta după ce îi reproșasem niște atitudini necuvenite, în neconcordanță cu ceea ce scria): Ťnoi cînd scriem, sîntem ca soldații sub arme. Viteji, eroici. Mizeriile noastre le lăsăm pentru civilie, pentru viața noastră de toate zilele...ť". Numai că... numai că nu avem cum separa "mesajul operei" de "comportarea autorului", întrucît atunci cînd discutăm despre etica scriitoricească ne referim la
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
vor să creeze iluzia că obiectul dezbaterii a dispărut. Mica "teorie" a de-atîtea ori oportunistului Marin Preda e intenabilă. Preda (creator important, nimic de zis, deși dramatic inegal) a fost departe de-a se comporta în scrisul său ca un "soldat sub arme", ca un "viteaz" în apărarea principiilor democratice, a drepturilor creatorului de-a se raporta în mod onest la realitate, ca și la propria sa conștiință, alunecînd tot mai mult (vezi studiul relevant al lui George Geacăr, dar și
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
mod onest la realitate, ca și la propria sa conștiință, alunecînd tot mai mult (vezi studiul relevant al lui George Geacăr, dar și o sumă de analize critice anterioare) pe toboganul compromisului cu "linia" mereu schimbătoare a partidului, al cărui "soldat" s-a dorit și a fost. Ca și Nina Cassian. E drept: Viața trece, opera rămîne". Dar rămîne și amprenta vieții în pasta operei, ca o inalienabilă caracteristică a celei din urmă. O altă declarație simptomatică a Ninei Cassian: "Dureros
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
ar fi cunoscut taina m-ar fi alinat un pic, dacă nu ar fi sporit spaima ca, din senin, cineva să afle, să-mi ceară... Cât privește avantajele, general de Securitate cu siguranță n-aș fi ajuns, nici colonel, din soldat neinstruit. Nici împins în primul eșalon al scriitorilor n-aș fi fost. Așa că până nu de mult mă mândream a fi respins o ofertă dezonorantă, jignit, de altminteri, că respectiva instituție se putuse gândi la mine. Socoteam, cu durere de
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
de securitate", cel mai minuțios din istorie: în afară de gardă personală ce numără 900 de oameni, deplasarea cu trenul format din 11 vagoane era supravegheată de 11 avioane de vânătoare, iar pe teritoriul german la fiecare kilometru parcurs erau postăți 15 soldați (pp. 92-93). Autocrația lui Stalin, exprimată la început sub forma dictaturii, iar apoi a tiraniei, reprezenta o moștenire destul de fidelă a țarismului, cu o singură nuanță: daca de-asupra tarului se află Dumnezeu, acesta având destule "inhibiții religioase", Stalin, în calitate de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Mă întreb dacă înșiși organizatorii marilor atacuri contra Occidentului sunt doar niște demenți puri și duri ori dacă, la rândul lor, atârnă de pungi cu bani suficient de mari pentru a-i transforma în entități non-umane. În teorie, teoriștii sunt "soldați sfinți" ai câte unei cauze și mai sfinte: eliberarea de asuprirea forțelor străine. În practică, ei coagulează ura și resentimentul unor categorii de indivizi pe care istoria i-a trecut pe linie moartă. Terorismul actual nu are nimic de-a
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
că nu-i promite Luna de pe cer (cine ar promite așa ceva?), ci iar Ardealul. Toți sunt la fel, așa cum toți albanezii din Kosovo și sârbii din Iugoslavia sunt criminali lipsiți de sentimente, ucigași de copii și violatori de mame, toți soldații KFOR sunt îngeri și toți americanii - inculți. După ce v-ați răcorit furia patriotică, vă puteți întoarce liniștiți acasă." (pp. 58-59). E notabil efortul autorului de a construi asimetrii (băiețașul care vrea o înghețată, puștoaica pe role, cu capul în nori
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
sensul gramaticii c. genunchii striviți de tăcerea pietrelor cu care alungam cuvintele mucegăite pe buze d. noaptea își frânge gâtul șlefuind isteria gesturilor cu care ne mângâiem trecerea e. o insuportabila impresie că fiecare sânge își desface încheieturile până la lacrimi. SOLDAȚI Își mângâiau sufletele aproape metalizate de obișnuință, în timp ce umbră buzelor semăna cu o creangă de măslin. UMBRĂ Îmi stătea alături mai sfioasa decât prelungirea ritmului unei zile intacte. Se dizolvă în linii un luciu fugar -, scormonind echilibrul dintre mine și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
dintre care 200 exemplare vor rămâne la institut , iar 400 la noi, pentru a fi distribuite la bibliotecile din Basarabia. Tot acum, la începutul lunii iunie, vă ave loc și lansarea cărții la Institutul de Istorie. MLC: Sunteți un neobosit soldat în aceste misiuni de a ajuta efectiv pe cei din Basarabia și a demonstra celor ce ne-au luat pământul că frații lor din afara granițelor nu dorm, ci le pasă de cei rămași „orfani de țară”. Din păcate nu toți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
a geniului, spațiul absolutului”. Cu greu, Piteștiul, orașul care a dăruit României un mare cântăreț și-a amintit de talentul și virtuozitatea lui Marin Teodorescu, apreciat de marele muzician George Enescu, alături de care, în Primul Război Mondial, a ridicat moralul soldaților și ofițerilor români cu cântece ce au devenit șlagăre ale muzicii lăutărești, alinând cu ele durerile răniților de la Oituz, Mărăști, Mărășești, luptători pentru Întregirea Neamului. O ulița de la marginea municipiului Pitești, cu mult noroi și câteva case, poartă numele Zavaidoc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Marin Teodorescu Zavaidoc este încorporat la Târgoviște. Ziua în unitate, seara cântă în localuri. Aici se îndrăgostește de Țuca, cu care se întâlnește pe ascuns. Tânta reușește să-l despartă de intrusa căreia Zavaidoc îi oferise tangoul „Țuca”. A cântat soldaților în Basarabia, la Tighina, cântecul la modă „Soldățelul lui tăticu”. A cântat la Odessa mareșalului Antonescu. În timpul bombardamentelor din ’44 (4 aprilie când escadrile ale forțelor anglo-americane au bombardat Bucureștiul) casa lui Zavaidoc , o adevărată vila boiereasca de lângă Gară de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
datorită unei afecțiuni renale ce-i va pune capăt zilelor, afecțiune pe care când a vrut s-o trateze era prea târziu). După 1944, 23 august îl găsim pe Zavaidoc la CâmpulungMuscel cântând la restaurantul lui Vișoiu, unde se distrau soldații ruși cărora le cântă melodia „Doi ochi negri”(Ciornâi harașo!). În 1940 moare fratele Vasile (după o partidă de table când a pierdut toți banii, își joacă și paltonul, apoi sacoul, cere băutură pe datorie, se îmbată - fiind cunoscut drept
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
părere de rău, , n-au catadicsit să-i amintească măcar numele înaintașului lor, ci s-au lăudat că-s creațiile lor. Păcat de așa oameni fără conștiința, Marin Voican-Ghioriu). Foarte puțini știu că Zavaidoc s-a aflat în 1919 alături de soldații romani care au ocupat Budapesta, legând cu nojițele eroismului opinca românească pe parlamentul maghiar, lăsând totuși să fluture flamura ungureasca roșie-verde-albă. Multă vreme a fâlfâit pe cerul Budapestei steagul maghiar cu opinca românească deasupra lui. A murit sărac cel care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de piață și facem mafia... Zicem că e democrație și facem o strașnaia dictatură!... Am cea mai bună rețetă: „Democrația Jirinovski”. Patent KGB!... Luați creion și hârtie și notați rețetă: Pui în tigaie un nebun care strigă „libertarte” și niște soldați care ocupă tot. Presari mătreața din barbă lui Marx, stropești cu capitalism criticat de Lenin, bați bine, ca la sovietskaia miliția, pornești un foc iute sol-aer-sol. Și servești în sânge, cu afganistane! Așa că am luat rețetă și am venit la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
nu mai rămăsese nimeni. Undeva izbucnise un incendiu. O mașină evitase coliziunea intrând în vitrina unui magazin de stofe. Benzină din rezervor făcuse explozie, aprinzând totul în jur. Regimentul era în alarmă. Mașinile militare începuseră transportul materialelor explozibile. Sute de soldați munceau la încărcarea lor, urcându-se care cum apucau în mașinile arhipline. Unitatea de pompieri, cu efectivele complete se îndrepta în fruntea coloanei militare, cu sirenele deschise. Câteva mașini de patrulare militare pline cu civili se îndepărtau în mare viteză
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
scânduri să le aducă pâinea dorită, dar nu se îngrijora prea tare. SANTINELA ÎN TENEBRE Cu arma încărcată, prin tenebre, Ca santinelă-s gata să trag focuri, ( Așa i-a dat și mamei în ghiocuri O ghicitoare, cănd prindeam vertebre). Soldat, de straja nopții în agora, Îmi port mantaua grea de întuneric Și voi soma orice erou homeric Să nu aducă-n iad vreo aurora. Mă antrenez pe ținte mișcătoare Ce-ncearcă să mă muște pe la spate Și trag, în serii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
grea de întuneric Și voi soma orice erou homeric Să nu aducă-n iad vreo aurora. Mă antrenez pe ținte mișcătoare Ce-ncearcă să mă muște pe la spate Și trag, în serii, rime-mperecheate De sperii și borfașii-n închisoare. Născut soldat, sfidez până și drăcii Cât am pe țeavă ritmurile sfinte; Eu am consemn să nu dorm în cuvinte Și să împușc cu stele vârcolacii! NAȘTEREA AFRODITEI Trec ciobani pe-oglinda Lunii, Lupii-nchid poartă pășunii, Bacii mulg uger de noapte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și incendiat, mareșalii săi și-au zăngănit voluptuos decorațiile până la sfârșitul zilelor, ca, de altfel și Molotov, Jdanov, Vâșinski, iar Beria plătind tribut modului de a se face politică în U.R.S.S.! Cele 3600 de vagoane de sânge vărsat de soldatul sovietic întru îngenunchierea nazismului, într-o conflagrație care a justificat utilizarea bombei atomice, i-au creat comunismului un scut rezistent, un regim special. Nu înseamnă, însă, că factura crimelor sale se deosebește în vreun fel de aceea a nazismului, ori
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]
-
războiul altora determină propria sa ruinare: "Atâtea supărări îi răscoleau dureri și umilințe pe care le crezuse dispărute pentru totdeauna ca epavele sub nisipul adâncurilor. Oameni din țări îndepărtate și soldați îl încremeniseră pe el și întreaga suflare a portului. Soldații veghei de pe malul Bosforului, imaginea tunarilor osmanlâi ce păzeau strâmtoarea și a submarinelor pe sumbrele ape ale Mării Negre, toată deșertăciunea zilelor de umblet zadarnic pe țărm în așteptarea unei flote comerciale, a unor vapoare pline de mărfuri, de comori și
Sfârșitul unei lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10613_a_11938]
-
că și acolo, ca peste tot, se duce vorba. Bunăoară, zvonul despre O inspecție sanitară inopinată. Pînă să vină generalul medic de la București, lumea își vede de treabă. Locotenenții și majurii - la crîșmă, unde pe orice motiv "mai merge una", soldații la cazarmă. Unde se întîmplă lucruri ciudate. "Solomon are trei clase gimnaziale. În ultimul timp l-a Ťdescoperitť pe Sadoveanu. A citit Venea o moară pe Siret, Baltagul, și acum se luptă cu Zodia Cancerului. E o luptă de-a
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
Stihiile istoriei care frisonează actualitatea vădesc o barbarie venind din infinit: "îngenunchiați pe/ două dale de piatră de rîu în/ dreptul scaunului la/ care te închini și azi cu fereală și te rogi: apără Doamne și/ păzește. îngenunchiați la// strigătul soldaților care au/ asigurat dintotdeauna libertatea noastră în fața/ unui pahar cu vin, îngenunchiați/ la zgomotul/ produs de diferitele instrumente de tortură, emisie/ galactică. Spectacol,/ în sine, al degradării și ororii... Surîs - la relatarea ororii. Cu/ senzația aceea de uscăciune în gîtlej
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
sensul gramaticii c. genunchii striviți de tăcerea pietrelor cu care alungam cuvintele mucegăite pe buze d. noaptea își frânge gâtul șlefuind isteria gesturilor cu care ne mângâiem trecerea e. o insuportabila impresie că fiecare sânge își desface încheieturile până la lacrimi. SOLDAȚI Își mângâiau sufletele aproape metalizate de obișnuință, în timp ce umbră buzelor semăna cu o creangă de măslin. UMBRĂ Îmi stătea alături mai sfioasa decât prelungirea ritmului unei zile intacte. Se dizolvă în linii un luciu fugar -, scormonind echilibrul dintre mine și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
dintre care 200 exemplare vor rămâne la institut , iar 400 la noi, pentru a fi distribuite la bibliotecile din Basarabia. Tot acum, la începutul lunii iunie, vă ave loc și lansarea cărții la Institutul de Istorie. MLC: Sunteți un neobosit soldat în aceste misiuni de a ajuta efectiv pe cei din Basarabia și a demonstra celor ce ne-au luat pământul că frații lor din afara granițelor nu dorm, ci le pasă de cei rămași „orfani de țară”. Din păcate nu toți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a geniului, spațiul absolutului”. Cu greu, Piteștiul, orașul care a dăruit României un mare cântăreț și-a amintit de talentul și virtuozitatea lui Marin Teodorescu, apreciat de marele muzician George Enescu, alături de care, în Primul Război Mondial, a ridicat moralul soldaților și ofițerilor români cu cântece ce au devenit șlagăre ale muzicii lăutărești, alinând cu ele durerile răniților de la Oituz, Mărăști, Mărășești, luptători pentru Întregirea Neamului. O ulița de la marginea municipiului Pitești, cu mult noroi și câteva case, poartă numele Zavaidoc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]