722 matches
-
de vedere etnografic a ceea ce reprezintă instrumentul menționat și tradiția zonei sale de baștină din zona Apusenilor, însoțindu-și alocuțiunea cu imagini proiectate. Seara s-a încheiat cu un mic recital de muzică folclorică din zona Reghinului susținut de către cunoscuta solistă Maria NEAG, care a interpretat chiar Hora Unirii și unde sufletele de români prezenți în număr mare ,,și-au dat mână cu mână”. Seara a coborât peste oraș o dată cu ninsoarea ce se așternea în tăcere ca un covor de lumină
DE LA SUFLET DE ROMÂN LA SUFLET DE ROMÂN de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342941_a_344270]
-
Dimitriu, Directorul Filarmonicii „George Enescu“ „Trei generații cărora Dumnezeu le-a împărțit talentul, iar ei au adăugat munca. Trei generații puse în slujba muzicii și mai ales în slujba Filarmonicii bucureștene... Ce poate fi mai frumos? “ - Nicolae Licareț. Director Artistic, solist instrumentist Filarmonica „George Enescu“ București „În sfârșit, a apărut în secolul XX și un copil-minune care a ajuns dirijor de cor academic, după o promițătoare carieră de pianist. A trebuit să treacă un secol de muzicieni, o dinastie de artiști
„IOSIF ION PRUNNER, TREI GENERAȚII LA ATENEUL ROMÂN” – LANSARE EVENIMENT LA ATENEUL ROMÂN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342967_a_344296]
-
Lătărețu, cucerind trofeul festivalului și primul său premiu din viața de solistă, premiul întâi al festivalului sub aplauzele publicului și aprecierea juriului. De acum debutul pe o scenă într-un spectacol adevărat era realizat cu mare succes pentru viitoarea tânără solistă. După succesul obținut la festival, urmează și prima sa încercare de a crea o melodie pe versurile proprii. Așa va lua naștere primul său cântec cu titlul "Mă dusei iar în pădure". În acest cântec răzbat toate amintirile din copilăria
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343122_a_344451]
-
iar pentru aceasta, cântecul „Prieten drag” se va confirma de acum încolo învățător până la înduioșare întru a se vedea valoarea de taină a prieteniei! Cine fusese până atunci, Pompilia Stoian? O frumoasă domnișoară cu ochi verzi, sensibilă, timidă, introvertită, inteligentă, solistă la Casa de Cultură a Studenților „Grigore Preoteasa” din București, studentă fiind la facultatea de filologie anglistică. Era colegă cu Dan Spătaru, Anca Agemolu, Lili Bulaesi..., cânta acompaniată de o mică formație a studenților condusă de pianistul Horia Bădău, stabilit
POMPILIA STOIAN. BRAŢELE DE ÎMBRĂŢIŞAT ALE PRIETENULUI DRAG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698]
-
formație a studenților condusă de pianistul Horia Bădău, stabilit acum în USA și pe care artiștii îl numeau Horică și avea șansa de a fi asistată artistic de compozitoarea Camelia Dăscălescu și regizorul Virgil Sacerdoțeanu. La talentul și erudiția tinerei soliste de muzică ușoară care a urcat în scenă parcă destinată să scrie exegeza prieteniei, a lucrat un duh moștenit: bunica artistei, Constanța Contescu, fiicele ei Pompilia (mama Pompiliei Stoian care era plină de talente, știa de exemplu să deseneze cu
POMPILIA STOIAN. BRAŢELE DE ÎMBRĂŢIŞAT ALE PRIETENULUI DRAG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698]
-
să deseneze cu ambele mâini) și Maria cântau cu o voce minunată romanțe, adeseori împreună, într-un trio ce impresiona ascultătorii prin deosebită muzicalitate. Mama artistei era altistă și cânta și la muzicuță, iar sora sa era soprană. Amândouă erau soliste la corul CFR. Bunicul dinspre mamă, Pompiliu Contescu fusese, de asemenea, muzician. Interpreta la o vioară confecționată chiar de el pentru mâna stângă, fiind stângaci. Era și ebenist (sculptor de mobilă din lemn). Așadar, o origine ce lămurește aptitudinile și
POMPILIA STOIAN. BRAŢELE DE ÎMBRĂŢIŞAT ALE PRIETENULUI DRAG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698]
-
ca licuricii, sunt fulminante și lucitoare expoziții de luminițe, voie bună și savoare. Între anii 1974 și 1982, artista Viorela Filip a fost profesoară de teorii-solfegii și canto-muzică ușoară la Școala Populară de Artă din Giurgiu. Deopotrivă, a fost interpretă solistă de muzică ușoară care a fermecat și cucerit publicul român, cucerindu-l și acum, când apare mai rar, dar luminos în calea ochilor și inimii lui! Emisiunile tv de altădată, turneele de spectacole, festivalurile sunt azi amintiri splendide. Deși nu
VIORELA FILIP ARTISTĂ CA ROTUNDUL DE ARGINT AL LUNII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374548_a_375877]
-
întreba tatăl, pietrarul Ilie Șalaru de la Deleni: „Are chiatra suflet, tată, De se lasă modelată?!”. Ce suplă pătrundere într-un univers filozofic fără axiome dar cu problematici inexplicabile....! Azi, în actul alcătuirii acestor cuvinte închinate unuia dintre cei mai virtuozi soliști instrumentiști dintotdeauna, ai neamului românesc, Dumitru Zamfira, căutăm un alt răspuns: are aerul suflet, de cântă fascinant în fluierele maestrului Dumitru Zamfira?! A răspuns la aceasta, înaintea tuturor și mai frumos decât ar face-o altcineva, poetul Adrian Păunescu: „În
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
la cumpăna vieții și ar fi ocolit la stânga., ori la dreapta, ademenit de îndeletnicirile economice și nu s-ar fi îndreptat înainte, spre lumina soarelui muzicii...! Pe drumul acesta, între 1970 și 1991, apoi între 1997 și 2005 a fost solist instrumentist al Ansamblului „Ciocârlia” al Ministerului de Interne; între 1992 și 1993 a fost funcționar administrativ în cadrul Misiunii „Permanențe” a României pe lângă ONU; din 1995, până în 1997 a fost referent de specialitate la Muzeul Național al Satului, „Dimitri Gusti” din
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
Arnaldo Cohen locuiește acum în Statele Unite, are o reputație bine meritată, uimind audiențele cu autoritatea și virtuozitate sa muzicală. Aflam că este deseori invitat ca solist al marilor orchestre precum cea din Philadelphia, Cleveland și Filarmonica din Los Angeles. Tânăra solistă Nareh Arghamanyan, în vârstă de numai 21 de ani este născută în Armenia, a studiat la „Școala de muzică Ceaikovski” din Erevan, urmând apoi studiile la Universitatea de muzică și Arte performante din Viena. Prima parte a concertului Duo-ul
RECITAL DE PIAN LA PATRU MAINI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 23 din 23 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344968_a_346297]
-
-l are ca amfitrion pe realizatorul de emisiuni culturale, Cătălin Sava care a și făcut introducerea, cu un interviu luat fiului artistului. Orchestră de astă seară se numește Orchestră Română de Tineret și are în componență numai tineri performeuri, tineri soliști instrumentiști care au ajuns deja pe culmile gloriei, sub baghetă - nu mai puțin celebrului - Cristian Mandeal, care a avut onoarea de a-l cunoaște pe Sergiu Celibidache, iar acum dirijează partiturile cu care acesta a devenit celebru. Orchestră a fost
CELIBIDACHE. CEZARINA ADAMESCU: ATENEUL ROMÂN ŞI GRĂDINA DE BUZUNAR A LUI CELI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345790_a_347119]
-
limba română despre evenimentele culturale, artistice, despre viață din țară, muzică,versuri,cu scopul de a da posibilitatea celor plecați de acasă să se simtă mai aproape de cei dragi, de locurile în care s-au născut și au trăit. Cunoscuta solistă de muzică ușoară, Ileana Șipoteanu, interpreteza un imn al radioului, pe muzica lui Dumitru Lupu și versuri scrise de Georgeta Resteman și Marin Trașcă, imn din care citez o parte: „De ești plecat în lume și-ți este dor de
ŞASE ANI DE ACTIVITATE ÎN SLUJBA ROMÂNILOR DIN DIASPORA de MIHAELA COLIN în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348936_a_350265]
-
joagăr Table Joc la plezneală Rostogolește zaruri Din nou un marț... Lectură Cititor fidel Nu pierde șirul slovei Urmărind musca Odinioară Sală de clasă Școlar în genunchi la colț Spărgând nucile Doină Fluiere de soc Cor de muzică veche Bunicul solist Referință Bibliografică: Doină / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 420, Anul II, 24 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DOINĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346837_a_348166]
-
este, fără îndoială, în primul rând rezultatul dragostei și metodei experimentate a profesoarei care este interpreta, însemnănd pentru copii ceea ce înseamnă pentru transparența ferestrei, șlefuitorul de sticlă! La cea de-a IX-a ediție a festivalului de la Cumpăna , deschis tinerilor soliști vocali din țară, interpreți ai cântecului popular românesc, având vârste cuprinse între 6 și 18 ani au participat peste 45 de concurenți din 18 județe. Bacăul a fost reprezentat de Iustin Săndulache, din comuna Mărgineni-Neamț, elev al Școlii Populare de
UN NOU TRIUMF ARTISTIC AL BOBOCEILOR INTERPRETEI MARIA ŞALARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346916_a_348245]
-
Lucian KRASZNEK: Părera mea este că lucarea este destul de cunoscută, însă trebuie sa spun că, cunoșterea partiturii este adesea un indiciu pentru a înțelege muzica. Bruckner a reușit în această lucrare să mă convingă de credința lui profundă. Ca și solist am avut privilegiul să stau în fața violoncelelor care au avut de cântat tema acestei rugăciuni. Trebuie să vă mărturisesc ca „mi s-a făcut pielea de găină“ ce frumoasă și sensibilă este această muzică! Corina KISS: Pe scenă s-a
INTERVIU CU TENORUL ROMÂN LUCIAN KRASZNEC LA DÜSSELDORF de CORINA KISS în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346982_a_348311]
-
mă reîntâlnesc pe scena de la Brașov. Trebuie să amintesc că, pe Dorin Mara îl știu decând eram elevi, el la fagot iar eu la pian în Brașov, iar pe Carmen Oprișan am cunoscut-o la Cluj când ea era deja solistă la Opera Română, iar eu studentă. Începutul meu ca solistă la Opera din Cluj i se datorează într-un fel, deoarece a trebuit să cânt rolul Prințului Orlovsky din opereta Liliacul înlocuind-o pe Carmen. Cu acest spectacol a avut
MEZZOSOPRANA MIHAELA BINDER-UNGUREANU LA FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE OPERĂ, OPERETĂ ŞI BALET – BRAŞOV 2012 de CORINA KISS în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347004_a_348333]
-
murit apărând țară 102 soldați din armată română. Programul ședinței s-a încheiat cu un grupaj de cântece patriotice susținut de Grupul Vocal condus de prof.Alexandru Cucu, din cadrul Fundației Pentru Îngrijirea Vârstnicilor, din cartierul Mănăștur.Și-au dat concursul soliștii vocali Lenuța Crainic, Anca Gal, Teodor Fetcche, Ana Vlas și Alxandru Cucu . Programul a fost mult apreciat, prin vii aplauze de cei prezenți. Viitoarea ședința v-a avea loc în data de joi, 25 aprilie, orele 17. Prof.Antonia Bodea
LA CENACLUL LITERAR ARTUR SILVESTRI AL LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345454_a_346783]
-
veniți, îi lume bună Pregătirile-s în toi! Înțolit la patru ace Graurele-i... dirijor! Contrabas, oare vă place? Bărzăun, într-un picior! Se chinuie-n vocaliză Un broscoi bubos, pe lac! Chitarist, cu mare priză Greierele, n-are trac! Solistă-i... privighetoarea! Soprană... o frunză lată! Libelula-i... spectatoarea Străvezie, decoltată! Șef-decor e... Licurici! Luminează-ntreaga scenă. De-l înțeapă, vreun arici Tot zăvoiul e în... beznă. - De-i concert în poieniță Să fie vreo sărbătoare? Întrebă o garofiță Pe-
CONCERT ÎN POENIȚĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375807_a_377136]
-
joagăr Table Joc la plezneală Rostogolește zaruri Din nou un marț... Lectură Cititor fidel Nu pierde șirul slovei Urmărind musca Odinioară Sală de clasă Școlar în genunchi la colț Spărgând nucile Doină Fluiere de soc Cor de muzică veche Bunicul solist ... Citește mai mult AfluirePlâns necontenitPauza dintre lacrimiPrilej de sughițPădureUn colț de filăVelină mai respirăHuiet de joagărTableJoc la pleznealăRostogolește zaruriDin nou un marț...LecturăCititor fidelNu pierde șirul sloveiUrmărind muscaOdinioarăSală de clasășcolar în genunchi la colțSpărgând nucileDoinăFluiere de socCor de muzică vecheBunicul
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
gândul! Numai gândul visător... El te ține călător Ca să fii răpit de dor - El te ține călător, Te-aduce noapte de noapte Să-mi spui dorurile toate, Să-mi spui dorurile toate... Prezentat la preselecți EUROVISION 2017 în 28 ianuarie Solistă soprana Rodica Anghelescu Muzica Valentin Mandric Versuri Marin Voican-Ghioroiu Referință Bibliografică: GÂNDUL / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2222, Anul VII, 30 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
GÂNDUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376139_a_377468]
-
POPA IRINA, n. 13 februarie 1988 la Galați, jazz POPESCU ELENA, n. Galați, violonistă SANDU IOAN, n. 13 iulie 1977 la Galați, bas SECOBEANU EUGEN-IULIAN, n.17 noiembrie 1971 la Galați, bariton ȘEICARU VASILE, n. 10 iulie 1951 la Oancea, solist folk SIMION ȘTEFANIA, n.21 iulie 1968 la Galați, soprană TEODORAȘCU CIPRIAN, n. 5 octombrie 1976 la Galați, dirijor VELICU MIOARA, n. 19 noiembrie 1944 la Ireasa, com. Gohor, solistă de muzică populară VLAICU OCTAVIAN, n. 1 decembrie 1968 la
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
Galați, bariton ȘEICARU VASILE, n. 10 iulie 1951 la Oancea, solist folk SIMION ȘTEFANIA, n.21 iulie 1968 la Galați, soprană TEODORAȘCU CIPRIAN, n. 5 octombrie 1976 la Galați, dirijor VELICU MIOARA, n. 19 noiembrie 1944 la Ireasa, com. Gohor, solistă de muzică populară VLAICU OCTAVIAN, n. 1 decembrie 1968 la Galați, bas NUME DE DĂINUIRE "Evreii din Galați - sute de mari valori" nu este o exagerare. Regretăm faptul că spațiul nu ne permite - nici de această dată - să acordăm fiecărei
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
respectați ce i-au pregătit la nivelul precedent. Pianiștii au spus că profesorii-maeștri nu se ocupau de perfecționarea tehnicii de interpretare, ci de cultivarea la elev a unui stil personal de comunicare a emoției prin muzică. Prin urmare, fiecare viitor solist trebuie să-și „creeze” propriul stil de interpretare, iar interpretarea muzicii poate fi considerată o activitate creativă. Și activitatea sportivă la cel mai înalt nivel poate avea componente creative. În sporturi ca tenisul, baschetul și hocheiul ca să menționăm doar câteva
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Bucevschi și talentatul solist maramuresan Paul Ananie, dansatorii noștri locali, aparținând grupului "Bucovina”, coregrafi Garofaș & Irina Milici, tinerii dansatori ai formației “Ghiocelul” sub îndrumarea entuziasta a d-lui Marian State, formația de dansatori bulgari “Roșa”, si nu în ultimul rând solistul nostru local de muzică ușoară Dănuț Buturca-Florescu. O frumoasă surpriză a constituit minunatul Muzeu al Satului, Adina Chendeș, Radu Spirea și Ramona Sarca au tranformat micuța sală socială a bisericii într-un colțișor din România. O lada de zestre, un
FESTIVALUL DE TRADIŢII ROMÂNEŞTI DIN LILBURN, GEORGIA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381293_a_382622]
-
Retorică, 257-281; Ioan Petru Culianu, Un exercițiu de mitanaliză: „Moara cu noroc”, O, 1995, 7; Mănucă, Analogii, 126-138; Popa, Estuar, 28-40; Rotaru, O ist., III (1996), 182-205; Mircea Zaciu, Ca o imensă scenă, Transilvania..., București, 1996, 109-121; Valeriu Cristea, „Sunt solist și nu fac parte din cor”, CC, 1997, 5-7; Adriana Dumitrescu, Introducere în opera lui Ioan Slavici, București, 1997; Petrescu, Studii transilvane, 13-36; Vasile Popovici, Lumea personajului, București, 1997, 18-90; Ioan Slavici. Viața și opera în imagini, îngr. și pref.
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]