343 matches
-
sau muzică ușoară; în acest domeniu a obținut de nouă ori titlul de laureat la Concursul de creație „Crizantema de aur”. În 1968 la Opera Națională Română s-a organizat o seară de balet Gershwin, în cadrul căreia a susținut partea solistică a pieselor "Preludii" și "Rhapsody in blue". La sfârșitul anului 1997 și începutul lui 1998 a întreprins un turneu de conferințe-concert la colegii și universități din șase state din SUA, incluzând orașe importante, ca New York și Washington, D.C.. În lunga
Dan Mizrahi () [Corola-website/Science/321578_a_322907]
-
îl conchide în anul 1976. Acest an marchează începerea studiilor de canto cu profesoara Geta Bălan și colaborarea cu Ansamblul "Doina" al Armatei. Între anii 1979-1981 este membru deplin al Corului Armatei unde i se încredințează de nenumărate ori părțile solistice de tenor. În anul 1981 devine student al Conservatorului Ciprian Porumbescu din București la secțiunea canto sub îndrumarea profesoarei Maria Hurduc. În paralel Caraman își continuă studiile de canto cu Geta Bălan pe care o consideră adevărata îndrumătoare și mentoră
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
interpretate pe scena lirică craioveană. În anul 1990 Cristian Caraman revine în orașul natal ca prim solist al Teatrului de Opereta din București. Venirea lui coincide cu schimbări administrative ale teatrului și o binevenită întinerire a diferitelor ansambluri, inclusiv ansamblul solistic. În această perioadă Cristian Caraman este numit de ziarele și publicațiile de specialitate drept "tenorul de bază al teatrului", iar repertoriul lui se îmbogățește cu roluri clasice precum Caramello în "Noapte la Veneția", Edwin în "Silvia", Eduard în "Sânge Vienez
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
de Catalin Arbore. Această producție este considerată una dintre cele mai frumoase spectacole ale teatrului din ultima decadă a secolului XX. În anul 1993 Caraman face un turneu internațional cu Filarmonica din Arad sub bagheta maestrului Dorin Frandeș, interpretând partea solistică de tenor din oratoriului "Carmina Burana" de Carl Orff. În anul 1993 Caraman devine directorul general interimar al Teatrului Național de Operetă Ion Dacian pe o perioadă de opt luni. În anul 1991 interpretează Faust din opera Faust de C.
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
Gershwin acordat de Congresul American lui Paul Simon pentru cele mai semnificative contribuții la muzică populară americană. Legendarul Andrae Crouch a fost cel care avea să-i propună prima înregistrare solo, "It's All Right Now" fiind albumul de debut solistic al artistului. Succesul înregistrat a făcut ca să urmeze "You Bring The Sun Ouț," si "Satisfied Live". Multe dintre compozițiile lui Jessy Dixon au fost înregistrate sau interpretate de-a lungul timpului de muzicieni consacrați precum Mahalia Jackson, Cher, Natalie Cole
Jessy Dixon () [Corola-website/Science/316976_a_318305]
-
în Muzică, Magna cum Laude. Caraman a debutat că solist în anul 2002 cu rolul Tamino în opera Die Zauberflote de Mozart pe scena Operei Notre Dame din South Bend Indiană. Repertoriul sau cuprinde roluri de operă, opereta și părți solistice vocal simfonice. Ferrando - Così Fan Tutte (W.A. Mozart); Tamino - Die Zauberflöte (W.A. Mozart); Don Ottavio - Don Giovanni (W.A. Mozart); Almaviva - Îl Barbiere di Siviglia (G. Rossini); Ernesto - Don Pasquale (G. Donizetti); Rodolfo - La Bohème (G. Pucinni); Don
Emanuel-Cristian Caraman () [Corola-website/Science/322869_a_324198]
-
permanent pentru absolvenții secției de pian, în vederea specializării în domeniul acompaniamentului. Din 1988, numele lui Guttman va apărea în dicționarul International Who’s Who in Music, printr-o prezentare cuprinzătoare a carierei sale interpretative și pedagogice. După debutul unei cariere solistice promițătoare în România, pianistul s-a axat pe interpretarea în formație de duo cameral, concertând alături de cele mai mari nume ale vieții muzicale a celei de-a doua jumătăți a secolului XX. Din anul 1980 a fost nevoit să își
Albert Guttman () [Corola-website/Science/327540_a_328869]
-
Flesch. Pentru a-și câștiga existența, a început să cânte la diferite manifestări ocazionale, precum tradiționalul „târg al moșilor” și prin localurile de la „Șosea”. În 1906 și-a dat examenul de absolvent al Conservatoriului pe scena Ateneului Român, interepretând partea solistică a Concertului nr. 1 pentru vioară și orchestră de Niccolo Paganini, pentru care i s-a acordat Premiul I. Printre „bisurile” executate, a strecurat și compoziția proprie „Hora staccato”, care i-a adus nemurirea. După doi ani de practică în
Grigoraș Dinicu () [Corola-website/Science/330041_a_331370]
-
executa pentru prima dată în această formă cu mult succes într-un concert dat la Viena în 1932. De atunci, „Hora staccato” figurează în programe sub numele Dinicu-Heifetz. Întors în țară, execută în 1932 împreună cu Orchestra Filarmonicii din București partea solistică din Concertul în mi minor pentru vioară și orchestră de Felix Mendelssohn-Bartholdy. Continuă să cânte și în restaurantul „Continental” din București, având un repertoriu variat, alături de muzică populară, piese de concert clasice de Franz Schubert, Johannes Brahms, Antonin Dvořák etc.
Grigoraș Dinicu () [Corola-website/Science/330041_a_331370]
-
clasică, având unele asemănări cu scriitura barocului. În Dansul profan discursul muzical se dezvoltă într-un mers-împreună al instrumentului solist și al orchestrei, folosindu-se modurilor și intervalele de cvinte, cvarte și octave paralele. Introducere și Allegro este un concert solistic miniatural, în care harpa solistă are rolul central, iar locul orchestrei este luat de un sextet instrumental - ce poate fi extins la o mică orchestră de cameră. Unii harpiști, ca Nicanor Zabaleta, numeau această lucrare ca fiind un concertino, dar
Introducere și Allegro (Maurice Ravel) () [Corola-website/Science/335527_a_336856]
-
piața Charles de Gaulle. Imediat după acest eveniment, are loc ruptura dintre trupa și Vali Căciunescu. Deși inițial acordeonistul a declarat că părăsește trupa pentru a emigra în Vest, în cele din urmă, acesta a decis să înceapă o carieră solistică. Cu un an mai târziu, printr-un concurs de împrejurari, Spitalul de Urgență se reîntoarce (ce-i drept, într-o altă formulă) la Cat Music. Cu scopul declarat de a lansa un nou album. Membrii trupei abordează un etno-rock (ar
Spitalul de Urgență (formație) () [Corola-website/Science/331949_a_333278]
-
Se pare că Bach a fost nemulțumit de această lucrare, motivul cel mai probabil fiind faptul că nu a modificat prea mult părțile ripieno și, prin urmare, clavecinul era prea mult acoperit de ansamblul instrumental pentru a fi un instrument solistic eficient. Bach nu a continuat acest set pe care l-a marcat la început cu 'J.J.'; a abandonat următorul concert pentru clavecin, fragmentarul BWV 1059 după doar nouă măsuri, care trebuia să fie bazat pe un concert pentru oboi. Fragment
Concertele pentru clavecin (Bach) () [Corola-website/Science/331461_a_332790]
-
Sinaia etc. și în țări precum: Ungaria, Spania, Maroc, Israel, Elveția, Austria, Franța, Olanda, Germania, Portugalia. Concertează ca și solist cu filarmonicile din Cluj, Arad, Botoșani, Iași, Râmnicu Vâlcea, Brașov, Orchestra de Cameră Radio București, Camerata Regală București. Pe lângă activitatea solistică și orchestrală desfășoară și o importantă activitate pedagogică atât la Universitatea Națională de Muzică din București cât și la Colegiul Național de Artă Dinu Lipati. De-a lungul timpului a avut ocazia să cânte sub bagheta unor dirijori celebri precum
Pe aripile muzicii la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105819_a_107111]
-
Opera Națională București, sub baghetele unor maeștri de prestigiu precum Cristian Mandeal, Tiberiu Soare, Jochen Wehner, Adrian Butterfield, Jin Wang, Ludovic Bács, Cristian Brâncuși. În anii 2010-2012 a urmat trei cursuri de măiestrie vocală sub îndrumarea Prof. Georgeta Stoleriu. Repertoriul solistic în continuă extindere cuprinde opere (Acis and Galatea și Alcina de G. F. Händel, Don Giovanni de W. A. Mozart, Ultimele zile, ultimele ore de Anatol Vieru, Homo videns de Liviu Dănceanu) și lucrări vocal-simfonice precum Messiah - G. F. Händel
Concert extraordinar la Sala Radio: George Petean în rolul titular din „Simon Boccanegra” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105809_a_107101]
-
urmat un Master Socrates Erasmus la Conservatorul din Birmingham, obținând în 2007 o bursă de studii pre-doctorale din cadrul aceleași universități. În 2010 a câștigat bursa Ofenheim pentru studii post-universitare, oferită de Trinity College, Londra (clasa Prof. Mikhail Kazakevich). Activitatea sa solistică s-a desfășurat în mari centre culturale din Europa și Statele Unite al Americii. A concertat în săli renumite din Marea Britanie, precum, în Londra, la Wigmore Hall, Kings Place, St James’s Palace, Blackheath Halls, St. Martin in the Fields, St
Doi pianiști de excepție din Marea Britanie, Rebeca Omordia și Sergiu Tuhuțiu, la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104307_a_105599]
-
Participarea la concursurile internaționale de harpă din Tel Aviv și Bloomington S.U.A i-au adus titlul de Outstanding Talent, primindu-și astfel prima harpă de concert, cadou oferit de dna. Deane Sherman. Din 1988 susține o importantă carieră solistică în Grecia, dar și o activitate pedagogică, înființând școala elenă modernă de harpă la Conservatorul de Stat din Salonic și mai apoi la Atheneum Conservatorium și la Conservatorul Athinon din Atena. Este deseori invitată ca solist în orchestrele Kamerata - Armonia
De la clasic la jazz by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104336_a_105628]
-
discuri, 3 DVD-uri apărute la AIX Records, SUA. Pentru prezența sa artistică, flautistul Ion Bogdan Ștefănescu a fost recompensat cu: Premiul Revistei Muzica pentru interpretare, 2009, Premiul Uniunii Compozitorilor pentru interpretare - Trio Contraste, 2009, Premiul Uniunii Compozitorilor pentru interpretare solistică, 2007, Medalia „Meritul Cultural” conferită de Președintele României, 2004, Premiul Clubului Liones pentru cea mai bună interpretare din cadrul seminarului condus de James Galway, Italia, 2003, Premiul „Cella Delavrancea” pentru merite în cultură 1991, Premiul Conservatorului „Gheorghe Dima” Cluj 1987, Premiul
De la clasic la jazz by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104336_a_105628]
-
vioară obișnuită, este solistul principal (doar în partea întâi aceasta împărtășește linia sa cu cea a primei viori ripieno). În Adagio, i se alătură un oboi cu care realizează un duet, însă în general, suflătorii de lemn formează un grup solistic secundar. Tot în această parte se regăsește faimoasa ciocnire armonică dintre sunetele la și la♭prezente la voci diferite, pe pulsații vecine, iar în ultimele măsuri diversitatea timbrală este evidențiată cu măiestrie prin secționarea orchestrei pe pulsații succesive în bași
Concertele brandenburgice () [Corola-website/Science/336318_a_337647]
-
Miercurea Ciuc, Brașov, Harman, Carta, Râșnov, Roșia Montană, Sighișoara - pe clavicordul istoric Samuel Maetz, 1825). Pe langă înregistrări pentru Radio România, TVR, Radio Vaticană, RĂI Radio 3 și pentru etichetele Sarx Records, Aliusmodum Records, Continuo Records, a realizat două compact discuri solistice: Invenzioni, Sinfonie e Șei Piccoli Preludi di J.S. Bach (2009) și Notenbüchlein für Anna Magdalena Bach (2015). Anul acesta a fost invitată în juriul Concursului internațional Wanda Lansowska și cu un recital în festivalul cu același nume, iar în urmă
Radu Postăvaru, la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105412_a_106704]
-
clasa profesorului Erik Berchot. A urmat cursuri de Masterclass cu Bernard Flavigny, Daniel Wayenberg, Dominique Merlet, Carlos Roqué Alsina, Dang Thaï Son, Nelson Goerner, Frédéric Aguessy, Michel Bourdoncle, Jean-Marc Luisada, Bernard d'Accolé Konstantin Lifshitz și Vladimir Viardo. Debutul său solistic a fost la vârsta de 10 ani, în compania Filarmonicii din Odessa, alături de care a interpretat concerte în Chișinău și Tiraspol. În 2012 a fost laureat al Concursului Internațional de la Hanoï, Vietnam. Este licențiat, cu distincție de onoare, al Conservatorului
Valentin Doni, la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105433_a_106725]
-
1991, Constanța, 1994, premiul al treilea la concursul național “Dinu Lipatti”, București, 1993, și premiul fundației Bianca, în cadrul Festivalului și Concursului “Ionel Perlea” de la Slobozia, 2009. In anul 1997, Uniunea Criticilor Muzicali “Mihail Jora” i-a acordat premiul pentru activitate solistică. Activitatea concertistică s-a concretizat prin prezența la Festivalul Internațional George Enescu, 1998 și 2011, Rockport Chamber Music Festival, 2007, Kneisel Hall Festival, în 2001 și 2002, Yale University Norfolk Festival, 2003, Bucharest Music and Film Festival, 2008, 2009 și
Toma Popovici, recital de pian la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105459_a_106751]
-
numeroase înregistrări, Horia Maxim interpretând, printre altele, un număr semnificativ de creații muzicale în primă audiție. De asemenea, a înregistrat variate lucrări pianistice pentru coloana sonoră a unor filme produse în Franța și Statele Unite ale Americii. În paralel cu activitatea solistică, Horia Maxim desfășoară o activitate pedagogică susținută, în cadrul Universității Naționale de Muzică din București. În această calitate este invitat, deseori, să susțină importante proiecte de educație (cursuri, competiții) românești și internaționale.
Horia Maxim și Gabriel Bebeșelea, pe scena Sălii Radio într-un concert de excepție by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105543_a_106835]
-
Radio, Orchestra Cinematografiei, Filarmonica „G. Enescu”, București și efectuând turnee în China, Mongolia, Rusia și Franța. Student eminent, obține prin concurs bursa „Enescu” și câștigă Premiul I la Concursul Național „G. Enescu” (1960). Activitatea dirijorală, începută în paralel cu activitatea solistică - cu Emanuel Elenescu și Mircea Basarab - va fi perfecționată la École Normale Superieure de Musique, Paris (1965-1968), cu Charles Munch și Pierre Dervaux și în America, la New York cu Leopold Stokowski sau la Philadelphia cu Eugene Ormandy (1970). Din 1968
Portret ”Johann Sebastian Bach” la Filarmonica de Stat Sibiu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105621_a_106913]
-
studiilor în cadrul Universității Naționale de Muzică din București, continuă studiile de master și specializări la Conservatorul Regal din Anvers, Belgia, țară în care se stabilește timp de 15 ani și unde desfașoară o intensă carieră de interpretare atât în plan solistic cât și în domeniul muzicii de cameră. Tot în Belgia fondează Spirale Piano Trio în 2002, unul dintre cele mai cunoscute și apreciate ansamburi de muzică de cameră, grup laureat al Premiului „Tânăr Talent” decernat de către Dr. Honoris Causa Philippe
Portret ”Johann Sebastian Bach” la Filarmonica de Stat Sibiu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105621_a_106913]
-
1874 și închinata memoriei lui Alessandro Manzoni. La granița între tradiția ecleziastica, austera și discretă, și opera italiană a secolului 19, cu accente dramatice, într-o atmosferă strălucitoare și extravaganța, Recviemul amintește, mai ales in scriitura pentru cele patru voci solistice, de marile opere verdiene, Aida sau La Traviata. Asistent, între 2000 și 2012, al celebrului Daniel Barenboim la Operă de Stat din Berlin, dirijoul Julien Salemkour este o prezență familiară publicului de la Sala Radio, datorită colaborărilor sale frecvente cu Orchestrele
Recviemul de Verdi, la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105641_a_106933]