382 matches
-
tirani, dictatori, președinți, nu este de dată recentă. Zeci de milenii, societatea umană a trăit sub imperiul magiei, a forțelor malefice, a spaimelor și fricii, de care te puteau scăpa cei „specializați” în astfel de practici: vrăjitorii și vrăjitoarele, terapeuții solomonari și evident, babele doftoroaie. Dacă, doamne ferește, ți s-au făcut vrăji, ți s-a luat mana de la vite și voturile de la votanți, tu, cel cu necazul, poți apela la descântece și vrăji sau, măcar, să te faci că știi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de vânt, crape-i calul, sece-i aripile, Să vadă lumea că-i pocitor, deocheator. Geoană să rămână curat și luminat, Cum Maica Precista l-a lăsat.” Desigur, domnul Geoană nu poate face apel la babe descântătoare, nici la vraci solomonari, asta ar însemna să crezi în superstiții și prostii băbești, ar însemna să te descalifici ca om politic european. În schimb, domnul Geoană poate apela la șarlatani moderni, cu acoperire în diplome universitare, cu masterate și doctorate, psihologi, bioenergeticieni , bioenergoterapeuți
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
gheață, el concentrează capacitatea de invenție spre a ne iluziona. Actul însuși al povestirii nu este decât o verificare a acestei capacități inexplicabile de a pune stăpânire pe noi, de a ne captiva. În planul artei, autorul se comportă ca solomonarii, ca vrăjitoarele și ca zânele sale : temele înseși, cele mai frecvente, ale prozelor (magia, iluzia, vrăjile) nu sunt decât expresia aceluiași instinct artistic pe care l-am găsit la temelia lor... Autorul atribuie personajelor facultăți, forțe înrudite cu ale lui
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
dezinvolt, cu aprobare divină, toate fenomenele meteorologice. Mentalul social tradițional românesc mai păstrează încă amintirea puterilor acestui proroc din Tesba sub forma unor credințe populare și superstiții. Sfântului Ilie i se asociază alți specialiști necanonici ai sacrului, cum ar fi solomonarii și paparudele. Personal nu pot decât să salut inițiativa etnologului Laura Jiga Iliescu de a prezenta la Fundația Calea Victoriei din București datele spirituale, sacre și simbolice ale mitologiei Sfântului Ilie și ale unei alt fel de meteorologii. A celei cu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
din Alexandria dar a găsit destui adepți și în Iudeea, pentru că trebuia anihilată religia crucii practicată de galii și geții din Galileea care au ajuns pî-nă în marginea Iudeei, la Qumran fiind cunoscuți sub numele de eseni. După cum spune mitul solomonarilor mioritici, cei ce se făceau bute de carte în cetatea Babarului din Carpați se duceau în Orient - în taberele ce formau Frăția Celui Ales și care era subordonată Frăției din Carpați - unde se așezau la o masă de piatră și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
inițiat în ,,tainele cele mari” ale esenilor sau teurgilor din Egipt, rezultă concluzia firească și clară, că mai toată ,,înțelepciunea” și revelațiile acestuia sînt luate din scrierile teozofiei geților care circulau în draci prin toată lumea antică așa cum ne spune mitul solomonarilor. După distrugerea templului din Ierusalim, rabinii din acest oraș au dispărut ca importanță religioasă și economică în mozaism, afirmîndu-se cu mare furie, cei din Alexandria formați la școala lui Filon numită Didascalia și care a făcut omenirii chiar mai mult
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
caracterului neîntâmplător al numirii personajelor: recurența numelui zeului grec Pan din numele eroilor eliadești (Pantazi, Pandele, Pantelimon), a numelui Andrei ("se cuvine să dea de gândit"), semnificația provenienței divine a prenumelui miresei lui Andronic, dar și referința patronimului ei la solomonar, "la identitatea serpentiformă a lui Andronic" și la predestinarea onomastică pentru nunta cosmică 16. Numele "niciodată inocent la Eliade" este decriptat din perspectiva complexului gnostic (diminutivarea numelui ca semn al înstrăinării în Nuntă în Cer, "Zacharias" din Pe strada Mântuleasa
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
șarpelui "echivalează cu perpetuarea unei vieți părelnice, neautentice"156), de unde și necesitatea ceremonialului de invocare și de exorcizare a târâtoarei. Autorul asociază numelui Dorinei patronimul Solomon care, printr-o "interesantă evoluție semantică", a ajuns comun sub formele a solomoni, solomonie, solomonar 157. Autorului poemei Cântarea Cântărilor și al Parimiilor, care dă numele acestor vraci, cronografele îi atribuie puteri supranaturale: "[...] A aflat firea a tot ce iaste pe lume, a oamenilor, a dobitoacelor, a paserilor, a gadinilor, a peștilor, a orbilor, a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
diavoli și cum îi va chema pre numele lor, așijderea toate leacurile și toate doftoriile și toate ierburile, care de ce leac era...acestea toate le-a cunoscut Solomon cu înțelepciunea sa"158. Trimiterea pe care o realizează patronimul Dorinei la solomonar și la "identitatea serpentiformă a lui Andronic", se datorează faptului că este "predestinată onomastic pentru nunta cosmică pe care o va trăi în umbra tainică a mânăstirii Căldărușani"159. Numele pământesc al protagonistului este și el marcat de fonemul în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de lumină chemat să înfăptuiască nunta 162. Andronic nu este o persoană, ci "o forță impersonală, un principiu, manifestarea unei forțe sacre"163, "ființă primordială, telurică, fascinantă pentru că reactualizează trăirile primordiale din oamenii care o contemplă"164. În mitologia românească, solomonarii/șolomonarii se caracterizează prin evlavie, înțelepciune (ei învață dintr-o carte "toată știința și învățătura, câtă se află în lumea aceasta"165 timp în care stau sub pamânt 166), trec cu succes prin încercări inițiatice; ei au putere asupra norilor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
166), trec cu succes prin încercări inițiatice; ei au putere asupra norilor și a balaurilor, puteri limitate în timp, însă, pentru că, după o anumită perioadă, rămân doar cu știința solomonărească, știință pe care o pot opune (contra-solomonarii) puterilor unui alt solomonar. Folosirea acestui mitologem, ca și a altora: șarpele-balaur (omul blestemat să fie șarpe timp de n ani și care, noaptea, revine la natura sa umană, încălcarea interdicției cu privire la natura serpentiformă, șarpele casei, credințe legate de moartea perechii șarpelui etc.), frumoasa
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
care reușește să înghită piatra scumpă și să nu vadă vreme de șapte (nouă, în alte variante) ani, față de om, se transformă în balaur. El se ascunde apoi într-o fântână sau într-un lac/iezer de unde este scos de solomonari 170. (Scufundarea bărcii și moartea prietenului lui Andronic circumscriu un spațiu al amintirilor protagonistului și, dacă examinăm Jurnalul, și ale lui Eliade. Trimiteri evidente sunt și spre basmul solomonarului, în care un prinț venit la Mănăstirea Snagov intră în lac
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o fântână sau într-un lac/iezer de unde este scos de solomonari 170. (Scufundarea bărcii și moartea prietenului lui Andronic circumscriu un spațiu al amintirilor protagonistului și, dacă examinăm Jurnalul, și ale lui Eliade. Trimiteri evidente sunt și spre basmul solomonarului, în care un prinț venit la Mănăstirea Snagov intră în lac și este înghițit de ape, tras de un vârtej în mâlul apei. În lumea acvatică, populată de ființe nevăzute, prințul devine solomonar. Întors pe pământ, străbate orașele însetate, împreună cu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Eliade. Trimiteri evidente sunt și spre basmul solomonarului, în care un prinț venit la Mănăstirea Snagov intră în lac și este înghițit de ape, tras de un vârtej în mâlul apei. În lumea acvatică, populată de ființe nevăzute, prințul devine solomonar. Întors pe pământ, străbate orașele însetate, împreună cu balaurul Rolisten, care vine încărcat de apă, "ca un nor uriaș"171.) Transformarea șarpelui în balaur prin înghițirea pietrei este un element recent în basmele românești; ea ar putea fi relaționată cu credința
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Romanul psihologic românesc, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. Ruști, Doina, Dicționar de simboluri din opera lui Mircea Eliade, Editura Coresi, București, 1998. Ruști, Doina, "Frumoasa din Lapte", în Basme și povești mistice românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2007. Ruști, Doina, "Solomonarul", în Basme și povești mistice românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2007. Sala, Marius, Aventurile unor cuvinte românești, vol. I, II, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006. Sebeok, Thomas A., Semnele: o introducere în semiotică, Editura Humanitas, București, 2002. Simion, Eugen, Mircea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. I, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 222. 169 Ștefan Borbely, op. cit., p. 139. 170 Marcel Olinescu, op. cit., pp. 233, 372; Elena-Niculiță-Voronca, op. cit., p. 162; Tudor Pamfile, op. cit., pp. 292-294; 216. 171 Doina Ruști, "Solomonarul", în Basme și povești mistice românești, Paralela 45, Pitești, 2007, p. 136; v. și basmele Magdalina și Axinte, zburătorul și Cum se taie zburătorul în loc. cit. 172 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
se naște mârgărintarul... din rana cerului care cade în amurg în scoica deschisă... (...) Sălămandrele cristalul: ghiață comprimată. Petrea Isac povestește întâmplarea tragică cu țiganca când l-au dus cu căruța în pinteni la Eș. Un zodier Un fântânar Fermecătoarea sau solomonarul. Întâmplarea cu un boier vechi din preajma hanului Hoți de cai sau de drumul mare O dragoste a Ancuței de altădată și a celei de acum etc. Istoria cu Gheorghe Leondari, care a omorât pe frate-său: hoțul Haralamb Leondari Duca-Vodă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se naște mărgărintarul... din roua cerului care cade în amurg în scoica deschisă..." Sălămâzdrele cristalul: ghiață comprimată. Petrea Isac povestește întâmplarea tragică cu țiganca când l-au dus cu căruța în pinteni la Eș. Un zodier Un fântânar Fermecătoarea sau solomonarul Întâmplare cu un boer vechiu din preajma hanului Hoți de cai sau de drumul mare O dragoste a Ancuței de altădată și a celei de acum etc. Istoria cu Gheorghe Leondari, care a omorât pe frate-său, hoțul Haralamb Leondari Duca-Vodă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
gheață, el concentrează capacitatea de invenție spre a ne iluziona. Actul însuși al povestirii nu este decât o verificare a acestei capacități inexplicabile de a pune stăpânire pe noi, de a ne captiva. În planul artei, autorul se comportă ca solomonarii, ca vrăjitoarele și ca zânele sale : temele înseși, cele mai frecvente, ale prozelor (magia, iluzia, vrăjile) nu sunt decât expresia aceluiași instinct artistic pe care l-am găsit la temelia lor... Autorul atribuie personajelor facultăți, forțe înrudite cu ale lui
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
În satire. Din păcate, În chestionarele folclorice și mitologice realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea de B.P. Hasdeu <endnote id="(32)"/> și de Nicolae Densușianu <endnote id="(56)"/> au fost inserate foarte puține Întrebări referitoare la evrei (omul roșu, solomonarul, jidovii sau uriașii). Ca atare, și răspunsurile privind aceste subiecte - colectate din sate din toate zonele României (informatori fiind, de regulă, Învățătorii și preoții de țară) - au fost relativ sărace. B.P. Hasdeu a publicat În revista sa, Columna lui Traian
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
teamă ori curiozitate - scrie Andrei Cornea -, ci și un ins Înconjurat de o aură de mister. Cine e el de fapt, de unde vine ? și este el cu adevărat cel care spune că este ?” Poate că este un vrăjitor ambulant, un „solomonar” care testează bunătatea sătenilor (vezi capitolul „Evreul vrăjitor”) <endnote id="(14 și 519)"/>, sau vreun „doctor fără-de-arginți”, precum sfântul creștin Thalaleu Athanase, care umbla „teleleu Tănase” prin sate să vindece pe gratis boli ale trupului și sufletului <endnote id="(171
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
zguduit adânc masele populare și a lăsat urme trainice nu numai În tradițiile populare [...], dar chiar În colinde” <endnote id="(19, I, p. 99)"/>. 2. Demonizarea evreului Perspectiva teologică Identificarea evreului cu omul roșu (vezi capitolul „Omul roșu”) și cu solomonarul (vezi capitolul „Evreul vrăjitor”) nu a fost o regulă, ci s-a produs doar În unele cazuri și În unele zone ale României. Totuși, fenomenul este simptomatic, pentru că arată tendința țăranului de a-l asocia pe „celălalt”, pe „străin”, cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și venirea lui Satan la conducerea lumii este de fapt o imagine simbolică a instaurării Noii Ordini Mondiale, a sfârșitului lumii creștine În favoarea masoneriei” (Puncte cardinale, nr. 9, septembrie 1998 ; <endnote id="cf. 502, III, pp. 67-69"/>). 3. Evreul vrăjitor Solomonarul Fiind stăpânit de Diavol și hărăzit Iadului, nu este de mirare că evreului i-a fost atribuit statutul de vrăjitor. „Evreul mustește de vrăjitorie și idolatrie precum au păr nouă vaci”, spune un proverb german <endnote id="(3, p. 62
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și temut, divinizat și demonizat. Pentru mentalitatea magică a țăranilor români, acest personaj era Întru chipat de un vrăjitor popular cu puteri meteorologice (solomo narul), care - la rândul lui - era asociat, uneori identificat cu „evreul imaginar”. În cadrul mitologiei populare românești, solomonarii sunt vraci, astrologi și vrăjitori, al căror patron spiritual și onomastic este regele biblic Solomon. Conform Cronografelor românești - traduse „după grecie pă limbă rumânească”, Începând de pe la mijlocul secolului al XVII-lea -, regele Solomon „au aflat firea a tot ce iaste
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care de ce leac era” <endnote id=" (20, p. 224)"/>. În plus, În legendele talmudice, Solomon putea nu numai să lege demonii, dar și să ordone duhurilor văzduhului declanșarea sau oprirea vânturilor și a ploilor. Conform credințelor și legendelor populare românești, solomonarii „nu sunt oameni curați, ci blestemați de Dumnezeu, care și-au vândut sufletul Necuratului, ca să aibă putere asupra văzdu hului”. Ei sunt inițiați Într-o „școală diavolească” - aflată „sub pământ, Într-o țară foarte depărtată de la Răsărit” -, În care „dascăl
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]