22,065 matches
-
din cer/ auzi cum clopoțeii de lemn pe sfori de vînt/ anunță o trecere și mai adîncă? dispare treptat/ urma de argint a păianjenului de pe tavan roagă-te/ îngerului închis în gutuie să nu ne lase cumva/ în frigul din somn despărțiți” ( Din bucătăria noastră). De reținut asocieri precum „mirosul metafizic al legumelor”, „fîntîna din cer”, „clopoțeii de lemn pe sfori de vînt/ anunță o trecere și mai adîncă”, „îngerul închis în gutuie”, care acordă naturii moarte o perspectivă de adîncime
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
mai vrea să fie antrenor la echipa feminină de gimnastică a României? Mare brânză! Și-a trăit traiul, și a mâncat mălaiul Oanei Petrovschi (chestiune cu care sunt ambii de acord)... Medalii-medalii, onoruri-onoruri, dar nici așa: să nu mai aibă somn și liniște denigratorii și intriganții, asta e chiar culmea necuviinței... Am spus ceva nepotrivit? mă întreabă. -Nu, dar fi atent: să treci strada numai prin locuri marcate... -Adică mă crezi tâmpit? -Eu? -...În concluzie, stimate domnule vecin și preten, vom
... alte Sporturi televizate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12036_a_13361]
-
apropiat o dată din nou foarte mult urechea de gura mea i-am spus: La mine sub pat se mișcă uneori ceva. - Ea a făcut: Sst! și a șoptit: Sub patul tău e unul noaptea. Sînt avertizat. De atunci am un somn agitat. Nu vreau să mă trădez. Cine știe ce bolborosesc în somn. Bolborosesc uneori și cînd sînt doar pe jumătate adormit. Poate mi-a ieșit din gură cuvîntul pizdă. Mă bucur că am uitat numele femeii cu pizda cea mai fină. Nu
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
i-am spus: La mine sub pat se mișcă uneori ceva. - Ea a făcut: Sst! și a șoptit: Sub patul tău e unul noaptea. Sînt avertizat. De atunci am un somn agitat. Nu vreau să mă trădez. Cine știe ce bolborosesc în somn. Bolborosesc uneori și cînd sînt doar pe jumătate adormit. Poate mi-a ieșit din gură cuvîntul pizdă. Mă bucur că am uitat numele femeii cu pizda cea mai fină. Nu vreau s-o trădez nici în ruptul capului. Musca e
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
respingă funcția. Iar demisia lui condiționată de apariția unei legi e o găselnița nefericită. Scrisoarea de refuz a lui Radu Călin Cristea ar fi meritat o soartă mai bună după ce a ajuns de notorietate. Un om care știe și în somn cu ce se mănîncă principiile unei piese democratice și care are habar și de felul în care se mișcă lucrurile în televiziuni, nu numai la postul de radio Europa liberă, nu vrea totuși să devină candidat la președinția TVR. Cunoscînd
O mare excepție: Radu Călin Cristea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12037_a_13362]
-
jucăușă) a triunghiului discreție-impertinență-ipocrizie, primul roman al lui Andrei Bodiu "altoiește" în mediul academic spiritul Thelčmei: Fă ce poftești! În rest, micile "conspirații" și interese rămîn, pe mai departe, "îngropate" sub stratul gros de pudră. Spre a fi mai dulce somnul fericiților eroi...
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]
-
unui profil de factura căderii asumate. Amuzant e totuși un compromis între "păcat" și "virtute", sub chipul unei "exorcizări" cu preapitorești imagini de diavoli zugrăviți în tușe groase: "o puzderie de singurătăți/ doisprezece diavoli ciulesc urechile/ și zumzăie în grota somnului meu/ ei vin pe brînci împing pămîntul/ zorii din fața nopții/ ei umplu cu întuneric lumina/ zgripțori cu măselele degerate/ mi-astupă copilăria/ cu douăsprezece năvoade/ de ademenit îngerii/ cu douăsprezece descîntece/ șchioape/ poate că mîine/ nopțile se vor spăla/ apa
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
nu e rău deloc, dacă avem în vedere că jarul secuimii mocnește în cenușă, iar serviciile românești necunoscând limba maghiarăăăăăă... În concluzie, domnul Bela are dreptate. -Că fix din cauza asta românul are insomnii, iar dacă adoarme are coșmaruri, tresare în somn, sare din pat, se ascunde pe sub masă, reflectează Haralampy, deci, habar n-are ce se petrece cu el... Nu vezi ? îmi zice. Domnul președinte Băsescu merge la meciuri de hochei, în loc să... Și îi mai și aplaudă pe spectatorii ciucani... Nu
Povești la gura caloriferului by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12097_a_13422]
-
și c-ai să telefonezi. Azi noapte am avut un coșmar teribil. Visam că Fița îmi spusese că te-ai întors, dar că tu nu voiai să-i spui unde te aflai, nemaivoind să știi de mine!... Am țipat în somn, Fița m-a trezit și mi-a adus un pahar cu apă. Acum sper să dorm puțin. Sper ca de astădată să visez frumos. De mi-ai telefona!... Aș fi atât de fericită să te aud! Pe mâine, iubirea mea
Asfințit cu ghioc (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12090_a_13415]
-
mai ales po(h)eții. Siluetele lor, golite de substanță, trec amenințătoare prin paginile de literatură și prin piețele publice, apostrofînd școlari. Scriindu-și, adică, poezia lor cu apostrof, diminuată, incompletă, insuficientă. Dar, vor afla cei care apucă pe culoarul somnului, ca-ntr-un miraj, dintr-un motto, că: "Se pare că pentru noi existau trenurile nupțiale, compartimentele tapisate cu flori, valizele călătorilor înțesate de fluturi. Se pare că pentru noi exista crispata violență a podurilor care își apărau apele, o
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
se insinuează ca o condiție a dialogului cu singurătatea. La Moore forma încremenită dincolo sau dincoace de perfecția aparentă aparține proceslui biologic al devenirii și e surprinsă înr-o clipă cînd s-a oprit definitiv înainte de început sau dincolo de sfîrșit. în somnul embrionar sau în somnul descompunerii postume materia organică se chinuiește în marea singurătate a tăcerii cosmice. Moore nu comunică prin gesturi de o clipă. Mișcarea e dictată de procesul etern dincolo de condiția de viață obișnuită, singurul proces care obligă foma
Elogiul singurătății by Corneliu Baba () [Corola-journal/Journalistic/12119_a_13444]
-
condiție a dialogului cu singurătatea. La Moore forma încremenită dincolo sau dincoace de perfecția aparentă aparține proceslui biologic al devenirii și e surprinsă înr-o clipă cînd s-a oprit definitiv înainte de început sau dincolo de sfîrșit. în somnul embrionar sau în somnul descompunerii postume materia organică se chinuiește în marea singurătate a tăcerii cosmice. Moore nu comunică prin gesturi de o clipă. Mișcarea e dictată de procesul etern dincolo de condiția de viață obișnuită, singurul proces care obligă foma să se contorsionze, să
Elogiul singurătății by Corneliu Baba () [Corola-journal/Journalistic/12119_a_13444]
-
lac, pe o culme acoperită cu stînci și iarbă. Ei pivesc dincolo, peste apă, către Anglia. Imagine ireală de vis din care ființele au început să dispară sau să capete forme stranii. Ici-colo recunoști ceva din ceea ce ți-a însoțit somnul, o parte risipindu-se sau luînd altă înfățișare. Capetele regale sînt depersonificate, căpătînd o austeritate tragică. Cine sînt? Sînt ei, probabil toți regii și reginele Scoției. N-au caractere precise. Nici n-au nevoie. Au în schimb caracterul eternității. Ochii
Elogiul singurătății by Corneliu Baba () [Corola-journal/Journalistic/12119_a_13444]
-
Barbu Cioculescu Dezastrele zilei se măsoară prin revanșa somnului, fiind dat sărmanului om să-și trăiască vârstele cu ceea ce fiecare dintre ele îi adaugă sau îi retrage. Cu misterul lui fiziologic, cu visele sale, somnul instaurează un armistițiu, îmbăindu-l pe cel cufundat în sinele lui permanent - adică cel
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
Barbu Cioculescu Dezastrele zilei se măsoară prin revanșa somnului, fiind dat sărmanului om să-și trăiască vârstele cu ceea ce fiecare dintre ele îi adaugă sau îi retrage. Cu misterul lui fiziologic, cu visele sale, somnul instaurează un armistițiu, îmbăindu-l pe cel cufundat în sinele lui permanent - adică cel mai ascuns și chiar lui însuși necunoscut - în ape reparatorii. Acel sine clamoros, pus pe aventuri în spații deschise sau claustrat, în timp suspendat sau tocmai
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
adică cel mai ascuns și chiar lui însuși necunoscut - în ape reparatorii. Acel sine clamoros, pus pe aventuri în spații deschise sau claustrat, în timp suspendat sau tocmai bun de cutreierat înainte ori înapoi. Trista condiție a binarei stări trezie/somn (sau somn/trezie?) cade pe seama lucrării timpului, cu prisosință la subiecții la care somatic se observă contagiunea între cele două fundamentale stări. Contagiune ce răpește fiecăreia dintre ele genuitatea, exclusivitatea, puritatea, esența structurală. Un cotidian deficitar la ispitele compactului bloc
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
mai ascuns și chiar lui însuși necunoscut - în ape reparatorii. Acel sine clamoros, pus pe aventuri în spații deschise sau claustrat, în timp suspendat sau tocmai bun de cutreierat înainte ori înapoi. Trista condiție a binarei stări trezie/somn (sau somn/trezie?) cade pe seama lucrării timpului, cu prisosință la subiecții la care somatic se observă contagiunea între cele două fundamentale stări. Contagiune ce răpește fiecăreia dintre ele genuitatea, exclusivitatea, puritatea, esența structurală. Un cotidian deficitar la ispitele compactului bloc al realității
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
începutul celui de al treilea mileniu, își trage peste umeri o plapumă subțiată. La ore tot mai înaintate. S-ar mai spune că degradării în serie a visurilor - cele cu ochii deschiși - fatal este să-i corespundă alterarea viselor din somn - iar dacă visuri nu mai îndrăznești să-ți faci, nici de zburdalnice vise parte nu mai ai, nemeritosule! Fantastic visai, cu jumătate de veac în urmă, victimă ce te afli a longevității, ei bine, acum nici de coșmaruri nu vei
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
Cotroceni pentru a scoate partidul din impas. Chiar dacă nu-l iubește pe Adrian Năstase, Ion Iliescu îi mai oferă acestuia o șansă, scoțîndu-l cîștigator din Parlament, dupa marea lui înfrîngere. Dar acum Adrian Năstase nu mai poate sufla nici în somn împotriva celui care l-a făcut cel mai puternic om din România, timp de patru ani.
Proba libertății by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12172_a_13497]
-
n-au mai murit oameni. E aproape dimineață. Oala mea a fiert de mult și tace. Nu pot să dorm. Fumul coșurilor iese drept, spre cer. Luminile chioare s-au stins de mult. Îl aud pe cel mic văitîndu-se în somn. Îl iau în brațe, îl mîngîi și îl întreb dacă a pățit ceva, dacă îl doare ceva. Îmi spune că nimic din toate astea, dar că are, totuși, o problemă: cu cine votează? "Sus legea bună!", spune hotărît. Și adoarme
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
aruncă/ Și în gura oamenilor./ Singurul meu cuvânt e împodobit/ De perlele sării ce-l acoperă./ Limba mea e brățară de aur/ înconjurând imensitatea/ Deasupra scoarțelor/ Tuturor drumurilor pierdute./ îmi strâng cingătoarea în adâncul/ Pântecului pentru a nu mai înghiți somnul și hrana./ Și din ospățul ascezei/ Mă voi îndopa în timp ce o pustie/ îmi va fi duhul înaintea voastră,/ Duhuri ale arhaicului, pentru că nu mai sunteți/ Nu mai sunt". Suprarealismul aparent al poeziei lui Miron Kiropol este doar o provocare exterioară
Estetica mântuirii by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12185_a_13510]
-
în nas cu cîte un vagabond care se adăpostea acolo peste noapte. Ce spaimă trăgeam amîndoi!" În fine, unul din comisionari, care stătea la pîndă pe drum, se întorcea strigînd: "Vine tata!" Anton se ridica, deschidea bine ochii aburiți de somn și se pregătea, cu inima strînsă, pentru o mustrare. Tata inspecta prăvălia cu o privire aspră, apoi se apleca asupra catastifului. Anton își ținea răsuflarea. Vai de el dacă făcuse vreo greșeală! Ajuns acasă, ostenit și pătruns de frig, maică
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
prin definiție, un locatar blocat." Asistăm, prin urmare, la punerea în scenă, cu spectaculoase efecte de montaj, a unei Românii "încremenite în proiect", ca "teleromâna în atele." De aici nevoia de anevoioasă urnire la urne, pentru referendum: "Deșteaptă-te din somnul duminical, române/ Și vîră-n fanta urnei cuvîntul unic da..." Pînă atunci, toată lumea răspunde la orice cu no comment sau, chiar pe limba celor care nu (prea) cuvîntă, " How do you do? Hau, hau!" Descumpănitor pentru un cititor cît de puțin
O lume guresă, cochetă... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12205_a_13530]
-
Constantin Țoiu Cred că ideea deșteptării - ca imperativ - să se deștepte, românul, adică, din somnul lui cel de moarte - în care-l adânciră nu mai zic ce fel de tirani - nu o are, în imnurile lor naționale, nici un neam de pe pământ. Numai noi, românii, convinși că dormim somn greu de secole, punem pe primul plan
Deșteptarea (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12237_a_13562]
-
imperativ - să se deștepte, românul, adică, din somnul lui cel de moarte - în care-l adânciră nu mai zic ce fel de tirani - nu o are, în imnurile lor naționale, nici un neam de pe pământ. Numai noi, românii, convinși că dormim somn greu de secole, punem pe primul plan necesar existenței noastre naționale zilnice acest verb de bază al vieții, poruncitor... în paranteză, nu știu cum ar fi sunat un imn rezultat din inspirația poetului de curte al regimului de odinioară. Sătul de atâtea
Deșteptarea (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12237_a_13562]